Rezultate din textul definițiilor
AUTOHTON, -A I. adj. 1. (despre specii, populatii) care s-a format si dezvoltat pe teritoriul unde traieste in prezent: bastinas, aborigen, indigen. 2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare in constiinta ca o gandire generata spontan. II. s. n. 1. complex de straturi constituit din roci mai tinere, ramase pe locul lor, peste care au fost impinse din regiunile invecinate roci mai vechi. 2. zacamant de carbuni, format in locul de origine al plantelor din care provine. 3. rau avand izvoarele in aceeasi unitate morfologica, regiune climatica cu gura de varsare. (< fr. autochtone, gr. autokhthon)

BARA s. f. 1. drug de metal (destinat prelucrarii). ◊ piesa de metal sau de lemn, in constructii sau in dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor. ◊ (fig.) obstacol, piedica in calea realizarii unui lucru. 2. fiecare dintre cei trei stalpi care delimiteaza poarta la unele jocuri sportive. ◊ sut in stalpul portii de fotbal. 3. bariera care desparte pe judecatori de avocati si impricinati; locul de unde se pledeaza in fata justitiei. 4. (herald.) figura diagonala care reuneste unghiul stang de sus al unui scut cu unghiul drept de jos. 5. linie verticala sau oblica, element de separare intr-un text. ◊ linie verticala care separa masurile unui portativ. ◊ ridicatura de metal liniara incrustata in tastiera unor instrumente cu coarde ciupite. 6. ingramadire de aluviuni la gura de varsare a unui rau intr-un fluviu sau in mare. 7. mascaret. (< fr. barre)

BEVELAND, ins. olandeze in M. Nordului, la gura de varsare a Scheldei. Supr.: 90,6 km2 (North B.) si 373 km2 (South B.); c. 125 mii loc. Orase pr.: Middelburg, Vlissingen. Relief jos de dune. Cresterea animalelor.

BREMERHAVEN [bremərhafən], oras in N Germaniei (Bremen), la gura de varsare a Weserului; 190 mii loc. (1987, cu suburbiile). Avanportul orasului Bremen. Mare port de pescuit (50% din flota tarii). Santiere navale. Constr. de masini. Conserve de peste.

CABINDA, oras in Angola, centrul ad-tiv al prov. omonime, enclava in Zair, situat la N de gura de varsare a fl. Zair in Oc. Atlantic; 21,1 mii loc. (1970). Port de export al petrolului. Ind. prelucr. a lemnului. Alipita la posesiunea portugheza Angola prin tratatul cu Belgia din 1866.

SALE (SLA), oras in NV Marocului, situat la Oc. Atlantic, la gura de varsare a fl. Bou Regreg, in apropiere NNE a capitalei tarii, Rabat; 579,9 mii loc. (1994). Port comercial si de pescuit. Aeroportul Rabatului. Ind. textila si alim. Productie de covoare si de vase ceramice. Artizanat. Important port si mari antrepozite. In Ev. med. moschee (sec. 12). Mausoleul lui Sῑdῑ Abd Allāh ibn Hasan, patronul sfant al orasului. Numeroase poduri peste Bou Regreg il leaga de Rabat. Fundat in sec. 10. Dupa 1627 aici s-a aflat o importanta baza de pirati.

SÃO LUIS [sãu luis], oras in NE Braziliei, situat pe tarmul de V al ins. São Luis (45 km lungime), aflata intre G. São Marcos (la V) si G. São Jose (la E), la gura de varsare a fl. Grajau in G. São Marcos al Oc. Atlantic; 889,1 mii loc. (2003). Port comercial pentru exportul de bumbac, trestie de zahar, lemn, fructe s.a. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a lemnului si a bumbacului si alim. (zahar, ciocolata, rom, conserve de fructe). Productie de hamace. Universitate (1966). Muzeu. Catedrala in stil colonial (sec. 17). Centrul istoric al orasului a fost inclus (in 1997) in patrimoniul cultural universal. Fundat in 1612 de ofiterul naval francez Daniel de la Touche de la Ravardiere, ocupat de portughezi in 1615 si stapanit de olandezi in anii 1641-1644. Episcopie din 1677. S-a mai numit São Luiz do Maranhāo.

SAN PEDRO DE MACORIS, oras in SE Rep. Dominicane, port la M. Caraibilor, situat la gura de varsare a lui Rio Higuamo, la 64 km de Santo Domingo, centrul ad-tiv al provinciei omonime; 124,7 mii loc. (2002). Aeroport. Exporta zahar, melasa, lemn si animale. Ind. textila, de prelucr. a lemnului si a tutunului, cosmetica si alim. (zahar, alcool). Universitate (1970).

PORTO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.

OCEANSIDE [əuʃ(ə)said], oras in SV S.U.A. (S Californiei), pe coasta Oc. Pacific (G. Santa Catalina), in N Pen. California, la gura de varsare a raului San Luis Rey, la 72 km N de San Diego; 161 mii loc. (2000). Statiune maritima balneara. Functie rezidentiala. Culturi legumicole. Colegiul Mira Costa (f. 1934). Baza militara Camp Pendelton (1942). Misiunea San Luis Rey (f. 1798), restaurata. 27 parcuri municipale si o plaja lungp de 5,6 km. A devenit oras in 1888 dupa constructia c. f. a Californiei de Sud (1883).

PADRE ISLAND, insula-bariera in partea de S a S.U.A., in SE statului Texas, care separa Laguna Madre de G. Mexic. Se extinde de la N la S pe 182 km lungime si 4,8 km latime max., intre G. Corpus Christi (la N) si localit. Port Isabel, aflata la c. 20 km N de gura de varsare a fl. Rio Grande (la S). Aici se afla plaje intinse, dune de nisip acoperite din loc in loc cu vegetatie arenicola, numeroase specii de pasari. Activitate turistica; pescuit. Descoperita in 1519 de exploratorul spaniol Alonso Alvarez de Pineda.

OSTIA (OSTIA ANTICA), sit arheologic situat la 30 km VSV de Roma, la c. 5 km de gura de varsare a fl. Tibru in M. Tireniana. Potrivit legendei, asezarea a fost intemeiata de regele Ancus Marcius in sec. 7 i. Hr.; atestata documentar abia in sec. 4 i. Hr. Distrusa de Marius in timpul razboaielor civile, O. a fost reconstruita in anul 87 i. Hr. de L. Cornelius Sulla; in sec. 1-2 a fost un infloritor centru comercial si important port de aprovizionare cu cereale pentru Roma. A decazut in sec. 4. Astazi se pastreaza ruinele unor locuinte, a forului, teatrului, Capitoliului si templului lui Augustus (cu decoratii bogate si mozaicuri), precum si vestigii ale caii de legatura intre Roma si O. (via O.).

POPINA, insula in N lacului Razim, la 6 km NV de gura de varsare a canalului Dunavat. Supr. 98 ha. Este formata din calcare mezozoice, acoperite de un strat de loess. Vegetatie cu tufisuri de catina si cateva specii de plante erbacee (cimbrisor, nalba, volbura s.a.). Rezervatie naturala in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Loc de cuibarit sau de pasaj pentru numeroase pasari (gaste, rate, pescarusul argintiu, califarul alb, califarul rotu s.a.).

PORI (in suedeza BJORNEBORG), oras in SV Finlandei, situat la gura de varsare a fl. Kokemaen in G. Botnic, la 160 km NNV de Turku; 75,9 mii loc. (2000). Nod feroviar. Aeroport. Port. Metalurgia cuprului si nichelului. Constr. navale. Ind. textila, de prelucr. a lemnului, a celulozei si hartiei, alim. Teatru (1884); Muzeul Satakunta (f. 1888). Intemeiat in sec. 12, apare mentionat documentar in 1365 cu numele Ulvila, iar cu denumirea actuala in 1558.

PORSGRUNN, oras in S Norvegiei, la gura de varsare a raului Skienselva in Frierfjorden; 33,2 mii loc. (2003). Centru industrial: prelucr. metalelor, santiere navale, intreprinderi chimice si de cherestea. Cel mai mare centru al tarii de fabricare a portelanurilor. Bisericile Østre (1760) si Vestre (1758), ambele in stil rococo. Fundat in 1652 ca post de vama, a primit statul de oras in 1842.

BARA, bare, s. f. 1. Bucata lunga de lemn sau de metal careia i se dau diferite intrebuintari. 2. Stalp de poarta la unele jocuri sportive. ◊ Bara (fixa) = aparat de gimnastica format dintr-o vergea groasa de metal montata intre doi stalpi. 3. Bariera care desparte pe judecatori de avocati si de impricinati; p. ext. locul din instanta unde pledeaza avocatii. 4. Linie verticala sau orizontala care separa parti dintr-un text. ♦ (Muz.) Linie verticala care separa masurile pe portativ. 5. Prag de nisip situat sub apa, de obicei in fata gurii de varsare a unui fluviu. 6. Val de mare care urca o data cu fluxul de la gura unui fluviu spre amonte. – Din fr. barre.

LIMAN, limanuri, s. n. 1. Tarm, mal; (inv.) port. ◊ Expr. A iesi la liman = a scapa dintr-o primejdie; a ajunge la o situatie mai buna. A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scapa (pe cineva) dintr-o situatie grea; a salva. A ajunge la (un) liman sau a ajunge limanul = a atinge tinta dorita. ♦ Fig. Adapost, refugiu. 2. Lac rezultat prin bararea cu aluviuni a gurii de varsare a unui rau. [Pl. si: limane] – Din (1) tc. liman, (2) rus. liman, ucr. lyman.

ESTUAR ~e n. gura de varsare a unui fluviu largita in forma de palnie. [Sil. es-tu-ar] /<fr. estuaire, lat. aestuarium

BAHR EL-JEBEL [bahr æl-dʒæbæl], denumirea portiunii Nilului intre gurile de varsare ale afl. Aswa (pe dr.) si Bahr el-Ghazal (pe stg.), in S Sudanului.

CANION (‹ fr., sp.) s. n. Vale simetrica adinca si ingusta, de natura eroziva, cu versanti abrupti si cu fundul ingust, de obicei ocupat in intregime de albia minora (ex. Marele Canion Colorado, S.U.A.). Se formeaza in special in podisuri cu structuri orizontale, in roci dure si cu climat arid. ♦ C. submarin = vale submarina adinca si ingusta care incepe pe platforma continentala si sectioneaza abruptul continental in dreptul gurii de varsare a unui fluviu (delta sau estuar). Au fost descoperite in fata deltelor fl. Indus, Gange, Lena, Yukon si a estuarelor Hudson, Zair si Sf. Laurentiu.

ANASTOMOZARE (< fr. {i}) s. f. 1. Mod de prezentare a unei retele de fisuri mineralizate sub forma de filoane mai mult sau mai putin paralele, legate intre ele prin filonase oblice. 2. Proces de astupare a gurii de varsare a unui curs de apa cu propriile aluviuni si ramificarea in mai multe brate ce comunica intre ele.

A BORI ~asc 1. tranz. pop. (alimentele) A da afara pe gura; a vomita; a varsa; a deborda. 2. intranz. A da afara pe gura alimentele din stomac. /Orig. nec.

A DEBORDA ~ez 1. intranz. (despre ape curgatoare) A iesi din albie; a trece peste maluri; a se revarsa; a irupe. 2. tranz. (alimente) A da afara din stomac pe gura; a vomita; a varsa. /<fr. deborder

JETELA, jetele, s. f. Dig care se construieste la intrarea intr-un port maritim sau la gura unui fluviu care se varsa intr-o mare fara maree, pentru a evita innisiparea sau pentru a usura transportul aluviunilor. – Cf. fr. jetee.

SASSANDRA 1. Fl. in V Cote d’Ivoire cu o lungime de 650km; se varsa in Oc. Atlantic. 2. Oras-port de la gurile fl. omonim, situat in SV statului Cote d’Ivoire, 223 km V de Abidjan.

ESTUAR, estuare, s. n. gura larga, in forma de palnie, in zona de varsare a unor fluvii mari, pe tarmurile afectate de maree puternice.[Pr.: -tu-ar] – Din fr. estuaire, lat. aestuarium.

VOMITA vb. I. tr. A da afara pe gura mancarea ajunsa in stomac si nedigerata bine; a varsa, a voma. [Cf. lat., it. vomitare].

BARA s.f. Drug de metal (destinat prelucrarii). ♦ Piesa de metal sau de lemn, de dimensiuni variabile, folosita in constructii sau in dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor. 2. Fiecare dintre cei trei stalpi care delimiteaza poarta la unele jocuri sportive. ♦ Sut in stalpul portii de fotbal. ◊ A da in bara = (argotic) a gresi, a rata. 3. Bariera care desparte pe judecatori de avocati si impricinati; (p. ext.) locul de unde se pledeaza in fata justitiei. 4. (Herald.) Figura diagonala care reuneste unghiul stang de sus al unui scut cu unghiul drept de jos. 5. Linie verticala sau oblica, folosita ca element de separare intr-un text. ♦ Linie verticala care separa masurile unui portativ. ♦ Ridicatura de metal liniara dispusa transversal pe tastiera unor instrumente cu coarde ciupite, indicand locurile in care se pot produce sunetele de o anumita inaltime. 6. Ingramadire de nisip, de mal etc. la gura unui rau sau a unui fluviu care se varsa intr-o mare fara flux si reflux. 7. (Fig.; med.) Senzatie apasatoare, de compresiune asupra unui organ. [< fr. barre].

VOMITA, vomit, vb. I. Tranz. A da afara prin esofag si pe gura mancarea ajunsa in stomac (si in intestinul subtire); a varsa, a voma, a bori. – Din it. vomitare.

ESTUAR s.n. gura foarte larga si adanca, in forma de palnie, a unor fluvii, prin care acestea se varsa in mare. [Pron. -tu-ar, pl. -re, -ruri. / < fr. estuaire, cf. lat. aestuarium < aestus – flux].

PASAT, s. n. Porumb sau mei macinat mare. ♦ Mamaliga din mei (pisat). ◊ Expr. A-i curge (sau a-i cadea, a i se varsa cuiva) lapte (sau miere) in pasat = a-i merge cuiva bine; a izbuti in toate. A varsa (sau a turna) cuiva laptele in pasat = a-i face cuiva un bine. A-i cadea cuiva pasat in gura = a castiga ceva de-a gata, fara munca, pe neasteptate. – Lat. pisatum.

A varsa vars tranz. 1) (lichide, materiale pulverulente) A face sa curga prin rasturnarea unui recipient; a turna. ~ un pahar cu apa. ◊ ~ lacrimi a plange. 2) (alimente) A da afara din stomac pe gura; a vomita; a deborda. 3) (sume de bani) A depune pe un cont oarecare. 4) (surse de lumina, caldura etc.) A raspandi in toate directiile; a imprastia; a risipi; a dispersa. 5) inv. A repartiza un militar la o unitate sau a-l transfera dintr-o unitate in alta. /<lat. versare

APA ape f. 1) Lichid transparent, incolor, fara gust si fara miros, fiind o combinatie de oxigen si hidrogen. ~ potabila. ~ dura. ◊ ~ chioara se spune despre supe, vinuri etc. care contin prea multa apa si nu au nici un gust. ~ de ploaie vorbe goale, fara continut. 2) Masa de lichid (mare, rau, lac etc.). ◊ ~ curgatoare apa care curge pe o albie si se varsa in alta apa. ~ statatoare apa care se aduna in depresiuni (lacuri, balti). 3) fig. Joc de culori; sclipiri ale unor obiecte lucioase (pietre pretioase, matasuri, metale). 4) Denumire a unor solutii, a unor preparate. ~ de colonie. ~ de trandafir. ~ de var. ◊ ~ tare numele popular al acidului azotic. ~ regala amestec de acid clorhidric si acid azotic, care dizolva toate metalele. ~ oxigenata amestec de perhidrol cu apa, incolor sau albastru, cu proprietati dezinfectante si decolorante. 5) Secretie a organismului (lacrimi, saliva, sudoare etc.). ~ la plamani.~ la cap hidrocefalie. A fi numai ~ a fi transpirat. A-i lasa cuiva gura ~ a avea pofta de ceva. [G.-D. apei] /



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)