Rezultate din textul definițiilor
BOLIVIA, Republica ~, stat in America de Sud, in partea centrala a Anzilor (fara iesire la mare); 1,1 mii km2; 7,2 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Sucre. Resed. guvernului: La Paz. Orase pr.: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, Oruro, Potosi. Este impartit in noua departamente. In V tarii se desfasoara M-tii Anzi sub forma a doua lanturi principale ce inchid intre ele un podis inalt (Altiplano). 2/3 din terit. B. este ocupat de reg. joasa Oriente (alt. sub. 500 m) drenata de afl. ai Amazonului si Paraguayului. Clima temperat-continentala in zona montana, tropical-umeda in Oriente. Expl. de staniu (10.5 mii t, 1988), stibiu, bismut, wolfram, argint, plumb (12,5 mii t, 1988), zinc (32,9 mii t, 1988), cupru, aur, petrol, gaze naturale (2,7 miliarde m3, 1988). Mari resurse de min. de fier (nevalorificate). Pe 3% din supr. tarii se practica cultura cartofului (700 mii t, 1988), cerealelor (porumb, orez, griu), plantelor tropicale (trestie de zahar 2 mil. t, 1988, bananieri s.a.), citricelor (104 mii t, 1988), maniocului s.a. Se cresc bovine (5,45 mil. capete, 1988), ovine (9,6 mil. capete, 1988), caprine, lama, alpaca. Ind. textila si alim. indeosebi, dar si metalurgie neferoasa, rafinarea petrolului, ind. lemnului. C. f.: 3,8 mii km. Cai rutiere: 37,3 mii km. Moneda: 1 peso = 100 centavos. Exporta gaze naturale (c. 55%), staniu si min. feroase (c. 1/3), cafea s.a. si importa utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim. si cereale, produse chim. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi amerindiene (guarani, aymara, chiciua s.a.), terit. B. a fost cucerit in sec. 16 de spanioli, impotriva carora au avut numeroase rascoale (cea mai puternica in 1780-1781, sub conducerea lui Tupac-Amaru). La 6 aug. 1825 in urma Razboiului pentru independenta Coloniilor Spaniole din America, se proclama independenta B (Peu de Sus), numita astfel in cinstea eliberatorului S. Bolivar. La sfirsitul sec. 19 au inceput sa patrunda in economia tarii capitalul englez si american. In urma razboaielor care i-au fost impuse (cu Chile in 1879-1883 si cu Paraguay in 1932-1935), B. a pierdut aproximativ jumatae din terit. initial. In 1943, B. a intrat in cel de-al doilea razboi mondial de partea coalitiei antihitleriste. Dupa al doilea razboi mondial s-a intarit miscarea democratica, antiimperialista. V. Paz Estenssoro, venit la putere in urma unei rascoale populare (1952), a realizat unele reforme politice si economice (sufragiul universal, nationalizarea majoritatii minelor de cositor, reforma agrara). In 1964, guvernul V. Paz Estenssoro a fost inlaturat de o junta militara, condusa de generalul R. Barrientos Ortuno. In 1969, puterea a fost preluata de un guvern condus de generalul A. Ovando Candia, care a trecut la nationalizarea unor companii straine, iar in 1970, de un guvern democrat condus de generalul J.J. Torres. A 187-a lovitura de stat de la proclamarea independentei si cea de-a 5-a de dupa cel de-al doilea razboi mondial inlatura, in aug. 1971, guvernul generalului Torres Gonzales si instituie regimul colonelului Hugo Banzer Suarez (1971-1978). Dupa demisia presedintelui Banzer Suarez, B. cunoaste o noua etapa de framintari social-politice. Presedintele J. Paz Zamora (1989) s-a angajat intr-o politica de stabilizare economica si de combatere a traficului de d*****i si de distrugere a plantatiilor ilegale de coca. B. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Congresul National, iar cea executiva de un cabinet condus de presedinte.

ROMAN, Petre (n. 1946, Bucuresti), inginer si om politic roman. Prof. univ. la Bucuresti. Membru fondator al Frontului Salvarii Nationale (22 dec. 1989); lider national (febr. 1990- mart. 1992) si presedinte (29 mart. 1992-mai 1993) al partidului Frontului Salvarii Nationale. Presedinte al Partidului democrat (1993-2001). Presedinte al partidului Forta democrata (din 2004). Prim-min. al guvernului provizoriu (1989-1990) si al primului guvern postdecembrist (1990-1991). Presedinte al Senatului (1996-2000); ministru al Afacerilor Externe (1999-2000).

CONSILIUL NATIONAL ROMAN CENTRAL, organ politic suprem, constituit la 30 oct. 1918 la Budapesta (la Arad din 2 nov. 1918), din cite sase reprezentanti ai Partidului National Roman si ai Partidului Social-democrat Roman. A avut atributiile unui guvern provizoriu al Transilvaniei, conducind actiunea de inlaturare a vechilor autoritati ungare si inlocuirea lor cu consilii nationale romane. Condus de St. Cicio Pop. A pregatit si organizat Adunarea Nationala de la Alba Iulia, care a hotarit, la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu Romania. Si-a incetat activitatea o data cu crearea Consiliului Dirigent.

BLOCUL NATIONAL-democratIC (B.N.D.), coalitie de forte politice alcatuita in iun. 1944 din Partidul National-Taranesc, Partidul National-Liberal, Partidul Social-democrat si Partidul Comunist. Programul sau viza: scoaterea Romaniei din razboiul dus alaturi de Germania, alaturarea la coalitia Natiunilor Unite, revenirea la un regim democratic. A girat din punct de vedere politic actul de la 23 august 1944, cite un reprezentant al celor patru partide facind parte din guvern. Si-a incetat activitatea in oct. 1944.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)