Rezultate din textul definițiilor
SCHIOP, -OAPA, schiopi, -oape, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care are un picior mai scurt decat celalalt (sau celelalte), caruia ii lipseste un picior; care schiopateaza cand merge, infirm sau bolnav de un picior. ♦ P. a**l. (Despre obiecte) Care nu se sprijina in egala masura pe toate picioarele; care nu are stabilitate. ♦ Fig. (Despre versuri) Cu unitatile metrice incomplete; cu imperfectiuni de ritm sau rima; nereusit, slab. 2. S. f. Masura populara de lungime, egala cu distanta de varful degetului mare pana la varful degetului aratator, cand cele doua degete sunt indepartate la maximum unul de altul. ◊ Expr. De o (sau cat o) schioapa = mult mai mic (sau mult mai mare) decat normal. – Din lat. *excloppus.

SOLIDAR, -A, solidari, -e, adj. 1. Legat (de cineva sau de ceva) printr-o responsabilitate si un interes comun; unit. ♦ De care raspund in egala masura si impreuna mai multe persoane; spec. care leaga intre ei intr-un raport de obligatii mai multi creditori si un debitor sau mai multi debitori si un creditor. 2. Care este legat prin constructie de alta piesa sau de alt obiect, formand impreuna un tot unic. – Din fr. solidaire.

RUGBI s. f. Joc sportiv desfasurat intre doua echipe a cate 15 jucatori, pe un teren de forma dreptunghiulara, avand ca obiect de joc o minge ovala pe care jucatorii o pot folosi, in egala masura, cu piciorul sau cu mana. [Scris si: rugby] – Din engl., fr. rugby.

BILATERAL ~a (~i, ~e) 1) Care are doua laturi; cu doua laturi (opuse). 2) Care tine concomitent de doua aspecte opuse ale unui intreg. 3) (despre frunze) Care este asezat simetric fata de un ax. 4) (despre conventii, contracte etc.) Care obliga in egala masura ambele parti contractante. /<fr. bilateral

RECIPROC ~ca (~ci, ~ce) si adverbial 1) (despre actiuni, fenomene etc.) Care se realizeaza concomitent; care se influenteaza unul pe altul; mutual. 2) (despre conventii, acorduri etc.) Care obliga in egala masura partile contractante. /<fr. reciproque, lat. reciprocus

ANTINOMIE s.f. Contradictie categorica intre doua legi, doua teze sau principii filozofice care se exclud reciproc si care, in caz ca nu se tine seama de realitatea obiectiva, pot fi in egala masura demonstrate logic. V. paradox. {Gen. -iei. / < fr. antinomie, cf. it., lat., gr. antinomia < gr. anti – contra, nomos – lege].

RUGBI s.n. Joc sportiv care se practica cu o minge ovala, manuita in egala masura cu picioarele si cu mainile intre doua echipe de cate 15 jucatori, timp de 80 de minute, in doua reprize. [Pron. rui-, scris si rugby, / < fr., engl. rugby].

POLILINGVISM s.n. Intrebuintare curenta si in egala masura a mai multor limbi diferite de catre acelasi individ sau acelasi grup social. [Cf. fr. polylinguisme].

RECIPROC, -A adj. (Despre actiuni, fenomene, sentimente etc.) Care actioneaza unul asupra celuilalt; mutual. ♦ Ecuatie reciproca = ecuatie cu o singura necunoscuta, ale carei radacini sunt doua cate doua, una reciproca celeilalte; teorema reciproca (si s.f. ) = teorema ale carei premise sunt concluziile altei teoreme si invers; judecati reciproce = judecati in care subiectul uneia poate sa devina predicatul celeilalte si invers; reflexiv reciproc = reflexiv care arata ca actiunea este facuta simultan de doua obiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele actiunii celuilalt. ♦ (Despre conventii, obligatii) Care angajeaza in egala masura partile contractante. [< fr. reciproque, cf. lat. reciprocus].

POLILINGVISM s. n. folosirea curenta si in egala masura a mai multor limbi de catre acelasi individ sau grup social. (< fr. polylinguisme)

RECIPROC, -A adj. (despre fapte, fenomene, sentimente) care actioneaza unul asupra celuilalt. ♦ (mat.) ecuatie ~a = ecuatie care, pe langa orice solutie data, admite ca solutie si valoarea inversa a acesteia; teorema ~a (si s. f.) = teorema ale carei premise sunt concluziile altei teoreme si invers; judecati ce = judecati in care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte si invers; reflexiv ~ = reflexiv care arata ca actiunea este facuta simultan de doua subiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele actiunii celuluilt. ◊ (despre conventii, obligatii) care angajeaza in egala masura partile contractante; mutual. (< fr. reciproque, lat. reciprocus)

BILINGV, -A, bilingvi, -e, adj. 1. Care vorbeste in mod curent si in egala masura doua limbi. 2. Scris in doua limbi. ◊ Dictionar bilingv = dictionar care cuprinde cuvintele unei limbi traduse in alta limba. – Fr. bilingue (lat. lit. bilinguis).

HORRIBLE DICTU (ET AUDITU) (lat.) groaznic de spus (si de auzit) – Introducere in atmosfera in vederea relatarii unor fapte grave. Are, in egala masura, un sens ironic.

CALORIE, calorii, s. f. Unitate de masura egala cu cantitatea de caldura care ridica temperatura unui gram de apa distilata de la 19,5 la 20,5 °C; unitate de masura care indica valoarea energetica a unui aliment. ◊ (Fiz.) Calorie mare = kilocalorie. – Din fr. calorie.

GIGACALORIE, gigacalorii, s. f. (Fiz.) Unitate de masura egala cu un miliard de calorii. – Din fr. gigacalorie.

HILER, hilere, s. n. Veche unitate de masura egala cu doua prajini si trei palme.

RAD, razi, s. m. (Fiz.) Unitate de masura egala cu doza radiatiei care cedeaza o energie de 100 de ergi unui gram din substanta in care este absorbita. – Din fr. rad.

DECASTER, decasteri, s. m. Unitate de masura egala cu zece steri, folosita pentru volumul lemnelor. – Din fr. decastere.

SIEMENS s. n. (Fiz.) Unitate de masura egala cu conductanta unui conductor a carui rezistenta electrica este de un ohm. [Pr.: zimans] – Din fr. siemens, germ. Siemens.

AN2 ~i m. Perioada de timp cuprinzand 12 luni, in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui. ◊ ~ bisect (sau bisectil) an avand 366 de zile. An-lumina unitate de masura egala cu distanta strabatuta de lumina in vid intr-un an. Pe ~ in cursul unui an. ~ agricol perioada de timp de la o toamna la alta, cat tine ciclul de lucrari agricole. Cu ~ii a) timp indelungat; b) cu trecerea anilor. ~i de zile ani in sir. Din ~ in paste foarte rar. /<lat. annus

DECASTER ~i m. Unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. /<fr. decastere

GIGACALORIE ~i f. fiz. Unitate de masura egala cu un miliard de calorii. /<fr. gigacalorie

CHINTAL s.n. Unitate de masura egala cu 100 kg (folosita mai ales pentru cereale). [Var. cvintal s.n. / < fr. quintal, cf. ar. quintar].

STER s.m. Unitate de masura (egala cu 1 m3), folosita mai ales la cubajul lemnelor de foc. ◊ Dublu-ster = unitate de masura de volume pentru lemne, egala cu 2 m3. [< fr. stere, it. stero, cf. gr. stereos – solid].

IZOMETRIC, -A adj. (Despre cristale) Care are marime egala; (despre versuri) cu masura egala. ◊ Perspectiva izometrica = perspectiva ale carei axe de comparatie sunt egale. V. axonometric. [Var. isometric, -a adj. / < fr. isometrique, cf. gr. isos – egal, metronmasura].

MICROLITRU s.m. Unitate de masura, egala cu a milioana parte dintr-un litru. [Cf. fr. micro-litre].

ACRU s.m. Unitate de masura egala cu 4046,856 m2, folosita in India, Anglia, America de Nord etc. [Pl. -ri. / cf. fr. acre, it. acro, lat.t. acrum < germ. Acker].

DECASTER s.m. Unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. [Cf. fr. decastere].

DECIGRAD s.n. Unitate subdivizionara de masura egala cu a zecea parte dintr-un grad. [Cf. fr. decigrade].

arsin (-ne), s. n.1. Scul sau manunchi de sculuri. – 2. Unitate de masura egala cu 711 mm. – Mr. arsin, megl. arsǪn. Tc. arsin „virtelnita” (Seineanu, II, 27); cf. alb. arsin, bg., sb., rus. arsin. Sensul 2 provine din rusa. Sec. XVIII, astazi rar.

MICROMICRON s.m. Unitate de masura egala cu a milioana parte dintr-un micron. [Cf. fr. micromicron].

TONA s.f. Unitate de masura egala cu 1000 kg. ♦ Tona-kilometru = unitate de masura pentru volumul transporturilor pe calea ferata, egala cu greutatea de o tona deplasata pe distanta de 1 km; tona-registru = unitate de volum care masoara capacitatea de incarcare a unei nave si este egala cu 2,832 m3. [< fr. tonne].

IZOMETRIC, -A adj. 1. (despre cristale) de dimensiuni egale; (despre versuri) cu masura egala. 2. (mat.; despre o transformare punctuala) care pastreaza distanta a doua puncte oarecare; o (geom.) perspectiva ~a = perspectiva ale carei axe de comparatie sunt egale. 3. (med.) contractie ~a = contractie a unui muschi fara ca acesta sa se poata scurta, ramanand la aceeasi lungime. (< fr. isometrique)

FIF, fifuri, s. n. (Reg.) Unitate de masura egala cu 1/2 de decilitru. – Germ. funf.

SINEAG, sineaguri, s. n. (Inv. si reg.) Unitate de masura egala cu aproximativ 50 de kilograme. – Sb. sinik.

stinjen (-ni), s. m.1. Veche unitate de masura egala cu 1,9665 m. in Munt, si 2,23 m. in Mold.2. masura de capacitate, folosita mai ales pentru lemne si reprezentata printr-un cub de un stinjen de fiecare latura. – 3. Iris (Iris germanica, I. pseudacorus, I. variegata). – Mr. stinjin. Megl. stonjin. Sl. sęzini (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sutęzenu „intins”, cf. slov. sezenj, rus. sezeni.Der. stinjenel s. m. (iris); stinjeniu, adj. (violet). Cf. stinjeni. Bg. stanzen provine din rom. (Jagic, Archiv. slaw. Phil., XI, 364; Capidan, Raporturile, 224).

POTRIVA s. f. egalitate, perfecta asemanare (cu cineva sau cu ceva); ceea ce se potriveste, seamana perfect cu altcineva sau cu altceva. ◊ Loc. adj. si adv. Pe (sau de) potriva... = asemenea, egal, pe masura... (Inv.) Din potriva = din cealalta parte, din partea opusa. – Din sl., bg. protiva.

DECIGRAD, decigrade, s. n. Unitate subdivizionara de masura, egala cu a zecea parte dintr-un grad (1). – Din fr. decigrade.

OBRAT s. (inv.) trasura. (~ul era o unitate de masura agrara egala cu 6 prajini.)

SET s.n. 1. Parte a unui meci de tenis, de volei etc., determinata de atingerea unui anumit numar de puncte inscrise in favoarea unei echipe sau a unui jucator. 2. Ansamblu de piese, de instrumente de acelasi fel sau deosebite, folosite intr-o anumita munca sau exploatare; garnitura. 3. Unitate de masura tipografica, egala cu 0,019598 mm. [Pl. -turi. / < engl., fr. set].

SILVA s.f. (Silv.) Unitate de masura conventionala, egala cu un metru cub, care sta la baza unui tarif unic de cubaj, folosita in silvicultura. [< lat. silva – padure].

AN-LUMINA s. m. Unitatea de masura astronomica egala cu distanta parcursa de lumina intr-un an tropic, adica 9.460 miliarde km.

1) ar m. (fr. are m., d. lat. area, arie). Unitate de a masura, agrara, egala cu o suta [!] de metri patrati sau un ectometru [!] patrat. Multiplu lui e ectaru [!], submultiplu centiaru (un metru patrat).

ANCABLURA, ancabluri, s. f. Unitate de masura pentru lungime egala cu a zecea parte dintr-o mila marina. – Din fr. encablure.

ARSIN, arsini, s. m. Veche unitate de masura pentru lungime, egala cu 0,711 m. – Din rus. arsin.

BARIE, barii, s. f. Unitate de masura pentru presiune, egala cu presiunea unei forte de o dina pentru un centimetru patrat. – Din fr. barye.

BARIL, barili, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu circa 160 de litri, intrebuintata, in special, in S.U.A. si in Anglia. – Din fr. baril.

CABLU, cabluri, s. n. 1. Funie groasa obtinuta prin rasucirea unor (grupuri de) fire vegetale sau metalice, folosita la utilajul de transport sau de ridicat. 2. Conducta electrica formata din mai multe fire izolate (acoperite cu un invelis vegetal sau metalic). 3. Unitate de masura pentru distante, egala cu a zecea parte dintr-o mila marina, adica cu 185,2 m; ancablura. – Din fr. cable.

CENTIAR, centiari, s. m. Unitate subdivizionara de masura pentru terenuri, egala cu a suta parte dintr-un ar. [Pr.: -ti-ar] – Din fr. centiare.

CHINTAL, chintale, s. n. Unitate de masura pentru greutati egala cu o suta de kilograme. – Din fr. quintal.

GRAM, grame, s. n. Unitate de masura pentru masa (ori greutatea) unui corp, egala cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forta = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. – Din fr. gramme.

GREF, grefuri (grefi), s. n. (m.) Veche masura de lungime egala cu a saisprezecea parte dintr-un cot. – Din bg. greh.

HECTOGRAM, hectograme, s. n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 100 de grame. – Din fr. hectogramme, germ. Hektogramm.

HECTOLITRU, hectolitri, s. m. Unitate de masura pentru volume, egala cu 100 de litri, folosita mai ales pentru masurarea cerealelor. [Abr.: hl] – Din fr. hectolitre, germ. Hektoliter.

HECTOMETRU, hectometri, s. m. Unitate de masura pentru distanta, egala cu 100 de metri. [Abr.: hm] – Din fr. hectometre, germ. Hektometer.

HECTOWATT, hectowati, s. m. Unitate de masura a puterii, egala cu 100 de wati. – Din fr. hectowatt, germ. Hektowatt.

HERTZ, hertzi, s. m. (Fiz.) Unitate de masura pentru frecventa, egala cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda; ciclu pe secunda. [Pr.: hert.Abr.: Hz] – Din germ. Hertz (n. pr.), fr. hertz.

HIRTA, hirte, s. f. (Reg.) Unitate de masura pentru suprafete, egala cu un sfert de pogon. – Din germ. Viertel.

ICHILIC, ichilici, s. m. 1. Veche unitate de masura de capacitate, egala cu 50 de dramuri. 2. Moneda de argint turceasca, care a circulat in tarile romane, in prima jumatate a sec. XIX. – Din tc. ikilik.

INCH s. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu 2,54 cm, folosita in Anglia si in Statele Unite ale Americii. [Pr.: inci] – Cuv. engl.

JOULE, jouli, s. m. Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta de un newton, cand punctul ei de aplicatie se deplaseaza cu un metru in directia si in sensul fortei. [Pr.: jul] – Din fr., enlg. joule.

KILOELECTRONVOLT, kiloelectronvolti, s. m. (Fiz.) Unitate (tolerata) de masura pentru energie, egala cu o mie de electronvolti. [Pr.: -lo-e-.Abr.: keV] – Din fr. kiloelectronvolt.

KILOGRAM, kilograme, s. n. 1. Unitate de masura pentru masa in sistemul metric; (sens curent) unitate de masura pentru greutate, egala cu o mie de grame; kil. ◊ (Fiz.) Kilogram-forta = unitate de masura a fortei, a carei valoare este egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia gravitationala normala. ◊ Etalon metalic egal cu un kilogram (1). 2. (Impr.) Litru. [Scris si: chilogram.Abr.: kg] – Din fr. kilogramme.

KILOHERTZ, kilohertzi, s. m. Unitate de masura pentru frecventa, egala cu o mie de hertzi. [Pr.: -hert.Abr.: kHz] – Din fr. kilohertz.

KILOJOULE, kilojouli, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru energie, egala cu o mie de jouli. [Pr.: -giul si -jul.Abr.: kJ] – Din fr., engl. kilojoule.

KILOLITRU, kilolitri, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu o mie de litri. (sil. -tru) [Scris si: chilolitru.Abr.: kl] – Din fr. kilolitre.

KILOMETRU, kilometri, s. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu o mie de metri. ◊ Kilometru pe ora = unitate de masura pentru viteza, egala cu viteza unui mobil care parcurge 1 kilometru intr-o ora. Kilometru lansat = proba sportiva (cu bicicleta, motocicleta, etc.) in care performanta consta in timpul realizat pe distanta de un km din momentul in care sportivul trece in viteza linia de start si pana la linia de sosire. (sil. -tru) [Scris si: chilometru.Abr.: km] – Din fr. kilometre.

KILOTONA, kilotone, s. f. (Fiz.) Unitate de masura pentru masa, egala cu o mie de tone. [Abr.: kt] – Din fr. kilotonne.

KILOWATT, kilowati, s. m. Unitate de masura a puterii, egala cu o mie de wati. ◊ Compus: kilowatt-ora = unitate de masura a energiei, egala cu energia produsa intr-o ora de o sursa cu puterea de un kilowatt. [Abr.: kW] – Din fr. kilowatt.

MILA2, mile, s. f. Unitate de masura pentru lungimi folosita in trecut, care a variat in timp si de la o tara la alta; (azi) unitate de masura pentru lungimi egala cu 1609,3 m, folosita in Marea Britanie si in S.U.A. ◊ Mila marina = unitate de masura pentru lungimi, folosita in navigatie, egala cu 1852 m. – Din pol. mila.

WATT, wati, s. m. (Fiz.) Unitate de masura a puterii egala cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule intr-o secunda. – Din fr., engl. watt.

POVARA, poveri, s. f. 1. Greutate (mare) pe care cineva o are de carat; sarcina, incarcatura. ◊ Loc. adj. De povara = (despre animale) folosit pentru carat greutati. 2. Fig. Suferinta fizica sau morala; chin, apasare, truda, zbucium. ♦ Obligatie, insarcinare grea. 3. Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 100-125 de ocale, folosita la evaluarea cantitatii marfurilor. [Var.: (reg.) povoara s. f.] – Cf. sl. poduvora „targa”.

PRAJINA, prajini, s. f. 1. Bucata de lemn lunga si subtire, de obicei folosita pentru a fixa sau a sustine ceva. ◊ Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas, se spune despre un om increzut, infumurat. A paste (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru a-i face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (si slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse intrebuintari (tehnice). 3. Bara de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosita in atletism la saritura in inaltime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi, echivalenta cu circa 5- 7 metri; veche unitate de masura pentru suprafete, egala cu circa 180-210 metri patrati. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea altadata masuratoarea acestor lungimi si suprafete. – Et. nec.

RADIAN, radiani, s. m. Unitate de masura pentru unghiuri, egala cu un unghi la centrul unui cerc cuprinzand un arc de cerc a carui lungime este egala cu raza cercului [Pr.: -di-an] – Din fr. radian.

SECUNDA, secunde, s. f. 1. Unitate de masura a timpului egala cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipa, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre doua sunete ale gamei aflate pe doua trepte alaturate. – Din fr. seconde.

FRIGORIE, frigorii, s. f. Unitate de masura a frigului, egala cu o calorie. – Din fr. frigorie.

PASCAL1, pascali, s. m. Unitate de masura pentru presiune, egala cu presiunea exercitata de un newton pe o suprafata de un metru patrat. – Din fr. pascal.

MICRON, microni, s. m. Unitate de masura pentru lungime egala cu a mia parte dintr-un milimetru; micrometru (2), micromilimetru. – Din fr. micron, germ. Mikron.

PFUND, pfunzi, s. m. 1. (Inv. si pop.) Unitate de masura a greutatii, egala cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livra. 2. Veche unitate monetara germana. [Pl. si: (n.) pfunduri.Var.: fund, funt, (reg.) punt s. m.] – Din germ. Pfund.

PUD, puduri, s. n. Unitate (ruseasca) de masura pentru greutati egala cu 16,38 kg. – Din rus. pud.

ELECTRONVOLT s.m. Unitate de masura a energiei egala cu energia castigata de un electron accelerat la o diferenta de potential de un volt. (din fr. electron-volt)

SUC, sucuri, s. n. (Reg.) Unitate de masura a lungimii egala cu a sasea parte dintr-un stanjen. – Din germ. Schuh.

FUS2, fusuri, s. n. (In industria pielariei) Unitate de masura pentru piele, egala cu 929 cm2; bucata de piele avand aceasta suprafata. [Pl. si: fuse] – Din germ. Fuss.

LUX1, lucsi, s. m. Unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. – Din fr. lux.

LITRU, litri, s. m. 1. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu volumul ocupat de un kilogram de apa pura la temperatura de plus patru grade Celsius si la presiunea de o atmosfera. 2. Vas care are aceasta capacitate. 3. Cantitate de lichid egala cu un litru (1). – Din fr. litre.

MEGACALORIE, megacalorii, s. f. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru caldura, egala cu un milion de calorii; termie. [Abr.: Mcal] – Din fr. megacalorie.

MEGADINA, megadine, s. f. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru forta, egala cu un milion de dine. [Abr.: Mdyn] – Din fr. megadyne.

MEGAERG, megaergi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru energie, egala cu un milion de ergi. [Abr.: Merg] – Din fr. megaerg.

MEGAHERTZ, megahertzi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru frecventa, egala cu un milion de hertzi. [Pr.: -hert.Abr.: MHz] – Din germ. Megahertz, fr. megahertz.

MEGAWATT, megawati, s. m. (Fiz.) Unitate de masura pentru putere, egala cu un milion de wati. – Din fr. megawatt.

MICROGRAM, micrograme, s. n. Unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram; gama (3). – Din fr. microgramme.

MILIBAR, milibari, s. m. Unitate de masura pentru presiune, egala cu o miime de bar. – Din fr. millibar.

MILIMETRU, milimetri, s. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu a mia parte dintr-un metru. – Din fr. millimetre.

MIRIAGRAM, miriagrame, s. n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 10000 de grame. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriagramme.

MIRIALITRU, mirialitri, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10000 de litri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myrialitre.

MIRIAMETRU, miriametri, s. m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10000 de metri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriametre.

ELECTRON-VOLT, electron-volti, s. m. Unitate de masura a energiei, egala cu energia dobandita de un electron accelerat la o diferenta de potential de un volt. – Din fr. electron-volt.

ERG1, ergi, s. m. (Fiz.) Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de o forta de o dina care isi deplaseaza punctul de aplicatie cu un centimetru. – Din fr. erg.

DRAM, dramuri s. n. 1. Veche unitate de masura pentru greutate (egala cu 3,18-3,23 grame) si pentru capacitate (egala cu 3,23-3,80 centimetri cubi). ♦ (Pop.) Gram. 2. (Adesea fig.) Bucatica, farama, crampei, strop, pic. – Din ngr. drami.

SULITA, sulite, s. f. 1. Arma de atac formata dintr-o prajina de lemn terminata cu un varf de fier ascutit, folosita mai ales in antichitate si in evul mediu; lance. ♦ Fig. Intepatura, ironie indreptata impotriva cuiva. ♦ (Sport) Instrument folosit in probele de aruncari la atletism, de forma unei prajini lungi din lemn sau din metal, cu un varf metalic ascutit si cu un manson situat in jurul centrului de greutate; p. ext. proba sportiva practicata cu acest instrument. 2. Fig. (Pop.) Unitate de masura a timpului, egala cu circa o ora si jumatate, calculata dupa spatiul strabatut de un astru pe cer, incepand de la rasaritul lui. [Pl. si: suliti] – Din sl. sulica.

DECAGRAM, decagrame, s. n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu zece grame. – Din fr. decagramme.

DECALITRU, decalitri, s. m. Unitate de masura pentru volum egala cu zece litri. – Din fr. decalitre.

DECAMETRU, decametri, s. m. Unitate de masura pentru lungime egala cu zece metri. ♦ Instrument de masura pentru lungime, format dintr-o panglica sau un lant de zece metri, care serveste la masuratori de teren. – Din fr. decametre.

TONA, tone, s. f. Unitate de masura a masei, egala cu 1000 de kg. ◊ Tona-kilometru = unitate de masura pentru exprimarea volumului transporturilor pe o linie de cale ferata, egala cu deplasarea unei greutati de o tona pe distanta de 1 km. Tona-registru = unitate de masura pentru volumul interior al unei nave comerciale, egala cu 2,832 m3. – Din fr. tonne.

TORR, torri, s. m. Unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm la temperatura de 0°C. – Din fr. torr.

TAR, taruri, s. m. Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 125 de ocale. ♦ Sarcina, povara. – Din magh. tar.

RUTHERFORD, rutherforzi, s. m. (Fiz.) Unitate de masura pentru radioactivitate egala cu un milion de dezintegrari pe secunda emise de un element radioactiv. [Pr.: radarford.Abr.: Rd] – Din fr., engl. rutherford.

DINA, dine, s. f. (Fiz.) Unitate de masura a fortei, egala cu forta care imprima unui corp cu masa de un gram acceleratia de un centimetru pe secunda la patrat. – Din fr. dyne.

DECIMETRU, (1) decimetri, s. m., (2) decimetre, s. n. 1. S. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu a zecea parte dintr-un metru. 2. S. n. Rigla gradata cu lungimea de zece centimetri. – Din fr. decimetre.

KELVIN s.m. Unitate de masura a temperaturii, egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta a punctului triplu al apei. (cf. engl., fr. kelvin) [def. MDN]

KILOCICLU, kilocicli, s.m. Unitate de masura a frecventei egala cu 1000 de cicli; kilohertz. (Simb. kc) [Sil. -clu; sg. art. kilociclul; pl. art. kilociclii] (din fr. kilocycle) [def. MDN si NODEX]

KILOGRAM, kilograme, s.n. 1. Unitate fundamentala de masura a masei, egala cu masa unui litru de apa distilata la temperatura de 40C. [Sil. -lo-gram]

STAT3, staturi, s. n. 1. Faptul de a sta. ♦ Sedere, ramanere, zabovire. 2. Inaltime a corpului omenesc, statura; p. ext. infatisare. ◊ Un stat de om = masura pentru inaltimi (egala cu lungimea obisnuita a unui om). ♦ Trup, corp omenesc. – V. sta.

STANJEN, stanjeni, s. m. I. Unitate de masura pentru lungime, folosita inaintea introducerii sistemului metric, care a variat, dupa epoca si regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzatoare acestei unitati de masura. ◊ Stanjen pescaresc = masura de lungime folosita de pescari, egala cu aproximativ 1,50 m. Stanjen marin = masura de lungime egala cu 1,83 m. ♦ Unitate de masura pentru volumul lemnelor asezate in stiva, egala cu opt steri. II. (Bot.) Stanjenel. [Var.: (reg.) stangen s. m.] – Din bg. sta(n)zen.

STANJENEASCA, stanjenesti, adj. (Inv.; in sintagma) Prajina stanjeneasca = masura de lungime egala cu un stanjen. – Stanjen + suf. -easca.

STEN, steni, s. m. Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru patrat pe secunda unei mase de o tona. – Din fr. sthene.

STER, steri, s. m. Unitate de masura pentru volume egala cu un metru cub, intrebuintata la masurarea lemnelor asezate in stive. – Din fr. stere.

CUB, cuburi, s. n. 1. Corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele. 2. Produs al inmultirii unui numar cu sine insusi de doua ori. ♦ (Adjectival; in sintagma) Metru (sau decimetru, centimetru etc.) cub = unitate de masura pentru volume, egala cu volumul unui corp de forma cubica, avand latura egala cu un metru (sau cu un decimetru etc.) – Din fr. cube, lat. cubus.

CVADRAT2, cvadrati, s. m. Unitate de masura pentru lungime, egala cu 18,04 milimetri, folosita in tipografie. ♦ Albitura tipografica avand aceasta lungime. – Din germ. Quadrat, fr. quadrat.

CUREA, curele, s. f. 1. Fasie lunga din piele, canepa, material plastic etc.; spec. o astfel de fasie folosita ca cingatoare. ◊ Expr. A-l tine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua, flexibila si rezistenta, cu ajutorul careia se poate transmite miscarea de rotatie si puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de masina la altul; b) fig. ceea ce serveste ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. si pop.) masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fasie lunga si ingusta de pamant. – Lat. corrigia.

ARSIN ~i m. Veche unitate de masura pentru lungime, egala cu 0,711m. /<rus. arsin

BARIE ~i f. Unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea unei forte de o dina pe un centimetru patrat. [Art. baria; G.-D. bariei; Sil. -ri-e] /<fr. barye

BARIL ~i m. Unitate de masura a capacitatii, egala aproximativ cu 160 l, folosita, mai ales, in S.U.A. si in Anglia, pentru produsele petroliere. /<fr. baril

CABLU ~ri n. 1) Franghie groasa din fire vegetale sau metalice rasucite, folosita la tractiune sau la ridicat greutati. ~ de acostare. ~ de remorcare. 2) Conductor electric format din fire metalice izolate. 3) Unitate de masura a lungimii (egala cu o zecime de mila marina) folosita in navigatie. /<fr. cable

CEAS1 ~uri n. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi); ora. Un ~ si jumatate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul mortii momentul de sfarsit al vietii. ~ul incercarilor moment in care cineva trebuie sa dea dovada de tarie de caracter si de prezenta de spirit. Intr-un ~ rau (sau greu) intr-un moment neprielnic, nefast. Intr-un ~ bun intr-un moment prielnic. Din ~ in ~ foarte curand. In ~ul al doisprezecelea in ultima clipa. 3) Lectie predata timp de 45 de minute intr-o institutie de invatamant; ora. ~ academic. 4) Aparat care masoara si indica timpul; ceasornic. ~ de mana. ~ de masa. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge ca ~ul a functiona foarte bine. /<sl. tasi

CENTIAR ~i m. 1) Unitate de masura a suprafetei (egala cu a suta parte dintr-un ar sau cu un metru patrat). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. [Sil. -ti-ar] /<fr. centiare

CENTIGRAD1 ~e n. Unitate de masura a temperaturii (egala cu a suta parte dintr-un grad). /<fr. centigrade

CENTIGRAM ~e n. Unitate de masura a greutatii (egala cu a suta parte dintr-un gram). /<fr. centigramme

CENTILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii (egala cu a suta parte dintr-un litru). /<fr. centilitre

CENTIMETRU2 ~i m. Unitate de masura a lungimii (egala cu a suta parte dintr-un metru). ◊ ~ patrat (cm2) unitate subdivizionara de masura a suprafetei, egala cu aria unui patrat ale carui laturi au lungimea de un centimetru. ~ cub (cm3) unitate subdivizionara de masura a volumului, egala cu volumul unui cub ale carui laturi au lungimea de un centimetru. /<fr. centimetre

CHILA1 ~e f. inv. Unitate de masura pentru capacitate egala cu 430 de litri in Moldova si cu 680 de litri in Tara Romaneasca. /<turc. kile

CHINTAL ~e n. Unitate de masura a greutatii (egala cu o suta de kilograme) folosita pentru cantarirea, mai ales, a cerealelor. /<fr. quintal

CINZEACA ~eci f. 1) Veche unitate de masura pentru lichide egala cu 0,16 litri. 2) Vas de sticla cu aceasta capacitate. /Din cincizeci

COFA ~e f. 1) Vas din doage cercuite, cu o singura toarta, avand forma de cilindru sau de trunchi de con, in care se pastreaza apa. ◊ A pune (sau a baga) in ~ pe cineva a) a pune in incurcatura pe cineva; a dezorienta; b) a-si demonstra superioritatea fata de cineva intr-un domeniu de activitate. Ploua (sau toarna) cu ~a ploua tare. 2) (in Moldova medievala) Unitate de masura pentru lichide egala cu aproximativ 1,288 l. /cf. bulg., sb. kofa

COT3 coti m. inv. Veche unitate de masura pentru lungimi egala cu aproximativ 60 cm. ◊ A scoate limba de-un ~ a) a se sufoca de oboseala; b) a depune eforturi ce depasesc propriile puteri. /<lat. cubitus

CUB2 ~i adj. : Metru (sau centimetru, decimetru etc.) ~ unitate de masura pentru volume, egala cu volumul unui corp de forma cubica avand latura cat dimensiunea liniara respectiva. /<fr. cube, lat. cubus

DECAGRAM ~e n. Unitate de masura a greutatii egala cu zece grame. /<fr. decagramme

DECALITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu zece litri. /<fr. decalitre

DECAMETRU ~i m. 1) Unitate de masura a lungimii egala cu zece metri. 2) Panglica sau lant cu o astfel de lungime, folosita la masurari pe teren. /<fr. decametre

DECAR ~i m. 1) Unitate de masura a suprafetei egala cu zece ari. 2) (la cartile de joc) Carte marcata cu zece semne de aceeasi culoare. /<ngr. dekari

DECENIU ~i n. 1) Unitate de masura a timpului egala cu zece ani. 2) Perioada de zece ani consecutivi; decada. [Sil. -ce-niu] /<lat. decennium, it. decennio

DECIGRAM ~e n. Unitate de masura a greutatii egala cu a zecea parte dintr-un gram. /<fr. decigramme

DECILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu a zecea parte dintr-un litru. /<fr. decilitre

DECIMETRU ~i m. Unitate de masura a lungimii egala cu a zecea parte dintr-un metru. /<fr. decimetre

DEOPOTRIVA adv. 1) In mod egal; in aceeasi masura. 2) La fel de; egal; aidoma. /de + o + potriva

DESETINA ~e f. inv. 1) Unitate de masura pentru suprafete egala cu 1,09 hectare. 2) Impozit anual in natura egal cu a zecea parte din produsul obtinut; zeciuiala; dijma. /<bulg., sb. desetina

DINA ~e f. fiz. Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima unui corp cu masa de un gram o acceleratie de un centimetru pe secunda la patrat. /<fr. dyne

ERG ~gi m. fiz. Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic dezvoltat cu o forta de o dina, cand aceasta isi deplaseaza punctul de aplicatie pe distanta de un centimetru. /<fr. erg

FIRTA ~e f. (in trecut) 1) Unitate de masura a suprafetei (egala cu un sfert de pogon). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /cf. germ. Viertel

FOT foti m. fiz. Unitate de masura a iluminarii (egala cu 10000 de lucsi). /<fr. phot

FRIGORIE ~i f. Unitate de masura a frigului, egala cu o calorie. /<fr. frigorie

GAL2 ~i m. fiz. Unitate de masura a acceleratiei (egala cu 1 cm pe secunda la patrat). /<fr. gal

GALON1 ~oane n. 1) (mai ales in tarile anglofone) Unitate de masura a volumului (egala cu circa 4 litri). 2) Garafa pentru bauturi avand o asemenea capacitate. /<fr., engl. gallon

GRAM ~e n. Unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma

HECTOGRAM ~e n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 100 de grame. /<fr. hectogramme

HECTOLITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii, egala cu 100 de litri. /<fr. hectolitre

HECTOMETRU ~i m. Unitate de masura a lungimii, egala cu 100 de metri. /<fr. hectometre

HERTZ [pr.: hert] ~i m. fiz. Unitate de masura a frecventei, egala cu frecventa unui proces periodic, care se repeta o data la fiecare secunda. /<fr. hertz

JOULE [pr.: fr. jul, engl. giul] ~i m. Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta unui newton. /<engl. joule

KILOCICLU ~i m. Unitate de masura a frecventei egala cu 1000 de cicli. /< fr. kilocycle

KILOGRAM -e n. Unitate de masura pentru masa egala cu 1000 de grame. ◊ ~-forta unitate de masura pentru forta egala cu greutatea unui corp cu masa de un kilogram. [Sil. -lo-gram] /< fr. kilogramme

KILOHERTZ [pr.: kiloherti ~i m. Unitate de masura pentru frecventa egala cu 1000 de hertzi. /< fr. kilohertz

KILOLITRU -i m. Unitate de masura pentru capacitati egala cu 1000 de litri. /<fr. kilolitre

KILOMETRU -i m. Unitate de masura pentru distante egala cu 1000 de metri. [Sil. -me-tru] /< fr. kilometre

KILOTONA ~e f. Unitate de masura pentru masa egala cu 1000 de tone. /< fr. kilotonne

KILOWATT ~ti m. Unitate de masura pentru putere egala cu 1000 de wati. ◊ ~-ora unitate de masura pentru energia produsa intr-o ora de un sistem cu putere de un kilowatt. /< fr. kilowatt

LITRA ~e f. 1) pop. Unitate de masura a capacitatii, egala cu un sfert de litru. 2) inv. Unitate de masura pentru greutate egala cu un sfert de kilogram. [Sil. li-tra] /<ngr. litra

LITRU ~i m. Unitate de masura pentru capacitate, egala aproximativ cu volumul unui kilogram de apa. [Sil. li-tru] /<fr. litre

MEGAHERTZ [pr.: megahert] ~i m. Unitate de masura a frecventei egala cu un milion de hertz. /<germ. Megahertz, fr. megahertz

MEGATONA ~e f. Unitate de masura a greutatii egala cu un milion de tone. /<fr. megatonne, engl. megatone

MERTIC ~e n. 1) Vas care servea drept masura pentru cereale. 2) Unitate veche de masura a cerealelor egala cu 2,5 kg. 3) Cantitate de cereale care incape intr-un vas cu aceasta masura. 4) inv. Plata in bani sau in natura care se dadea la moara pentru macinat. 5) Portie de hrana care se da cailor sau altor animale pentru un anumit timp; tain. /<ung. mertek

METRU ~i m. 1) Unitate de masura a lungimii, egala cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de masura a lungimii egala cu aceasta unitate. /<fr. metre, lat. metrum

MICROBAR ~e n. Unitate de masura a presiunii egala cu a milioana parte dintr-un bar. /<engl. microbar

MICRON ~i m. Unitate de masura a lungimii egala cu a milioana parte dintr-un metru. /<fr. micron, germ. Mikron

MILIGRAM ~e n. Unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un gram. /<fr. milligramme

MILILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu a mia parte dintr-un litru. /<fr. millilitre

MILIMETRU ~i m. Unitate de masura a lungimii egala cu a mia parte dintr-un metru. /<fr. millimetre

MINUT ~e n. 1) Interval de timp egal cu a saizecea parte dintr-o ora. 2) Rastimp de durata foarte mica; clipa; moment; clipita; secunda. 3) mat. Unitate de masura pentru unghiuri egala cu a saizecea parte dintr-un grad. 4) la pl. Mancare (frugala) pregatita pe loc la comanda consumatorului. /<fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute

NEWTON [pr. niuton] ~i m. Unitate de masura pentru forta, egala cu forta care imprima unui corp de 1 kg o acceleratie de 1 m pe secunda la patrat1) vezi nota. /<fr. newton, germ. Newton

OBRAT ~e n. (in trecut) Unitate de masura a lungimii (egala cu 26,76 m). [Sil. o-brat] /<sl. obratu

ORA ore f. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi si cuprinzand 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, intruna. Din ~ in ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ in timp de o ora. ~ academica 45 de minute. 2) Distanta care poate fi parcursa intr-un interval de o asemenea durata. Parisul se afla la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul noptii (sau de la amiaza). Ora 10.De ultima ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durata de timp nedeterminata. ◊ La ora actuala in prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumita activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitantilor. 6) Expunere sistematica si organizata dupa un program a unei materii de studiu intr-o institutie de invatamant. ~ de literatura. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora

PALMAC ~ce n. (in trecut) Unitate de masura a lungimii (egala cu aproximativ 1/8 de palma). /<turc. parmak

PARMAC ~ci m. 1) Stalp la prispa sau la pridvor care sustine streasina acoperisului; pop. 2) (in Moldova sec. XVIII) Unitate de masura pentru lungime (egala cu o jumatate de palma). /<turc. parmak

PARSEC ~ci n. astr. Unitate de masura a distantei (egala cu 3,26 ani-lumina). /<fr. parsec

PASCAL1 ~i m. Unitate de masura pentru presiune (egala cu un newton pe metru patrat). /<fr. pascal

PATRAT2 ~ta (~ti, ~te) 1) (despre obiecte, contururi) Care are patru laturi egale si patru unghiuri drepte. Camera ~ta. Oglinda ~ta.Cap ~ om prost. 2): Metru (milimetru, centimetru, kilometru) ~ unitate de masura a suprafetelor egala cu aria unui patrat, avand latura de lungimea respectiva. [Sil. -trat] /Din patru

PIEZ ~i m. fiz. Unitate de masura a presiunii (egala cu presiunea produsa de forta de un sten distribuita uniform pe o suprafata de un metru patrat). /<fr. pieze

POVARA poveri f. 1) Incarcatura grea; greutate mare. ◊ Cal (sau animal) de ~ cal (sau animal) folosit pentru transportarea greutatilor. 2) fig. Fapt care apasa greu pe sufletul cuiva. ~a anilor de razboi. 3) inv. Unitate de masura a greutatii (egala cu greutatea incarcaturii care putea fi dusa de un cal). /cf. sl. poduvora

PRAJINA ~i f. 1) Bat lung si subtire, folosit pentru a sprijini ceva sau pentru a ajunge la un obiect inalt. ◊ A scoate pe cineva in ~ (sau in protap) a destainui in public tainele cuiva. A nu-i ajunge nici cu ~a la nas a fi foarte infumurat. 2) fig. Persoana (foarte) inalta si subtire. 3) sport Bara lunga de bambus sau de alt material (elastic), intrebuintat drept suport la proba de sarituri in inaltime. 4) Proba sportiva executata cu astfel de bara. 5) Veche unitate de masura pentru lungimi (egala cu aproximativ 7 m). ◊ ~ falceasca veche unitate de masura pentru suprafete (egala cu aproximativ 180 m2). [G.-D. prajinii] /<bulg. prajina

PUD ~uri n. (in trecut) Unitate de masura a greutatii (egala cu 16,38 kg). /<rus. pud

RUMB ~uri n. mar. Unitate de masura pentru unghiuri egale cu a treizeci si doua parte din orizontul vizibil. /<fr. rumb

SANGEAPA ~epe f. rar (in trecut) Unitate de masura a capacitatii (egala aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.

SECUNDA ~e f. 1) Unitate de masura a timpului egala cu a saizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipa; clipita; moment. ◊ Intr-o ~ intr-o clipa; imediat. (Asteptati) o ~ (asteptati) un moment; o clipa; imediat. 3) Unitate de masura a unghiurilor egala cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre doua trepte alaturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde

STANJEN1 ~i m. Unitate de masura a lungimii variind de la 1,96 m la 2,23 m. ◊ ~ pescaresc unitate de masura a lungimii egala cu 1,83 m. ~ de lemne unitate de masura a lemnelor de foc egala cu opt metri cubi. /<sl. senzini

STEN ~i m. fiz. Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat unei mase de o tona. /<fr. sthene

STER ~i m. Unitate de masura pentru volume egala cu un metru cub (folosita la cubajul lemnelor). /<fr. stere

SCHIOAPA ~e f. Unitate populara de masura a lungimii (egala cu distanta dintre varful degetului mare si al celui aratator, cand acestea sunt indepartate la maximum unul de altul). ◊ De-o (sau cat o) ~ mai mic decat este normal. /<lat. excloppus

TALANT ~ti m. (in Grecia antica) 1) Unitate de masura a greutatii (egala cu aproximativ 26 kg). 2) Moneda (de aur sau argint) de diferite valori. /<sl. talantu, gr. talanton

TAR1 ~i m. (in trecut) Unitate de masura a greutatii (egala cu 125 de ocale). /<ung. tar

TONA ~e f. Unitate de masura a masei egala cu 1000 de kg. ◊ ~-kilometru unitate de masura echivalenta cu transportul unei tone pe distanta de 1 km intr-o unitate de timp determinata. ~-registru unitate de masura a capacitatii de incarcare a unei nave (egala cu 2.832 m3). /<fr. tonne

TORR torri m. Unitate de masura a presiunii egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm2, la temperatura de 00 C. /<fr. torr

TOL1 ~i m. (in Marea Britanie, S.U.A. si in alte tari) Unitate de masura a lungimii (egala cu 25,4 mm). /<germ. Zoll

UNCIE ~i f. (in unele tari) Unitate de masura a greutatii, egala cu aproximativ 35 de grame. [G.-D. unciei] /<lat. uncia

VERSTA ~e f. Unitate de masura a distantei egala cu 1.067 m, folosita in trecut. [Sil. ver-sta] /<rus. versta

WATT wati m. fiz. Unitate de masura a puterii egala cu puterea care dezvolta o energie de un joule pe secunda. /< fr., engl. watt

RUP, rupi, s. m. (Inv., sec. XVIII) Unitate de masura a lungimii, egala cu o optime de cot (II.). (din tc. rub; cf. rubia si ngr. ρούπι, sp. arroba)

APOSTILB s.m. Unitate fotometrica de masura a stralucirii, egala cu o candela pe o suprafata de un metru patrat. [< germ. Apostilb].

COULOMB s.m. Unitate practica cu care se masoara sarcina electrica, egala cu cantitatea de electricitate transportata de un curent constant de un amper intr-o secunda. [Pron. cu-. / < fr. coulomb, cf. Coulomb – fizician francez].

CVADRAT s.m. (Poligr.) Unitate de masura pentru lungime egala cu 18,04 mm, folosita in tipografie. ♦ Bucatica de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau dintre randuri, avand aceasta lungime. [Var. cuadrat s.m. / < fr. cadrat, germ. Quadrat].

CURIE s.m. Unitate de masura a radioactivitatii, egala cu activitatea unui material radioactiv in care se dezintegreaza 3,7·1010 nuclee pe secunda. [Pron. cu-ri. / < fr. curie, cf. Curie – fizician francez].

DECALITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10 litri. ◊ Dublu-decalitru = unitate de masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de litri; (concr.) vas cu capacitatea de 20 de litri. [Cf. fr. decalitre].

GRAM s.n. Unitate de masura reprezentand a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forta = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „gram”, folosit in terminologia metrologica pentru formarea denumirilor multiplilor si submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].

HECTOPIEZ s.m. Unitate de masura pentru presiune, egala cu 100 piezi; bar. [Pron. -piez. / < fr. hectopieze].

HERTZ s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru frecventa, egala cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda; ciclu (4). [Pl. -tzi, scris si hert. / < fr. hertz, cf. Hertz – fizician german].

KILOWATT-ORA s.m. Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat intr-o ora de un sistem care are o putere de un kilowatt. [Cf. fr. kilowatt-heure].

LAMBERT s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru luminanta, egala cu radiatia unei surse de lumina care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafata ei. [< fr. lambert, cf. Lambert – fizician german].

LITRU s.m. 1. Unitate de masura pentru capacitati, egala aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apa distilata. 2. Vas de aceasta capacitate. // -litru – element secund de compunere savanta, cu semnificatia „litru” (folosit mai ales la formarea multiplilor si a submultiplilor acestei unitati de masura). [< fr. litre, it. litro, cf. gr. litron].

MEGAELECTRONVOLT s.m. Unitate de masura pentru energie, egala cu un milion de electronvolti. [< fr. megaelectronvolt].

MICROCURIE s.f. Unitate de masura a radioactivitatii, egala cu a milioana parte dintr-o curie1) vezi nota. [Gen. -iei. / cf. fr. microcurie].

MILIHENRY s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru inductanta, egala cu a mia parte dintr-un henry. [Var. (dupa alte surse) milihenri. / < germ. Millihenry].

MILILAMBERT s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru stralucire, egala cu a mia parte dintr-un lambert. [< fr. millilambert].

MILIWATT s.m. (Fiz.) Unitate de masura a puterii, egala cu a mia parte dintr-un watt. [< fr. milliwatt].

RUMB s.m. (Mar.) masura de unghi egala cu 1/32 parte a orizontului, adica cu 11¼ grade; cart1. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. rhumb].

SECUNDA s.f. 1. Unitate de timp egala cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipa. 2. Unitate de masura pentru unghiuri, egala cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din doua trepte alaturate ale unei game; treapta a doua de la o treapta data. 4. A doua pozitie (de aparare) la scrima. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].

STILB s.m. Unitate de masura a luminantei, egala cu stralucirea unei surse luminoase cu aria de un cm2.

UNCIE s.f. 1. A douasprezecea parte dintr-o livra la romani. 2. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 28,349 g, folosita in tarile anglo-saxone. [Gen. -iei. / cf. lat. uncia, fr. once].

BARIE s.f. Unitate de masura pentru presiune egala cu presiunea de o dina pe centimetru patrat. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. barye].

DECAGRAM s.n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 10 gr. [Cf. fr. decagramme].

DECAMETRU s.m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10 m. ♦ Instrument de masura format dintr-o panglica sau dintr-un lant, cu lungimea de 10 m. [Cf. fr. decametre].

DINA s.f. Unitate de masura pentru forta, egala cu forta imprimata de acceleratia de 1 cm pe secunda a unui punct material cu masa de un gram. [< fr. dyne, cf. gr. dynamis – forta].

DRAHMA s.f. 1. (Ant.) Moneda greceasca de argint. ♦ Unitate monetara din Grecia moderna. 2. Veche unitate de masura pentru greutati egala cu 4,38 g. [< gr. d*****e].

GAL s.m. (Fiz.) Unitate de masura a acceleratiei, egala cu acceleratia de 1 cm pe secunda la patrat. [< fr. gal].

GALON2 s.n. 1. Unitate de masura pentru capacitate, egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. 2. (Rar) Sticla mare pentru pastrat bauturi. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr., engl. gallon].

HECTOGRAM s.n. Unitate de masura pentru masa, egala cu 100 g. [Cf. fr. hectogramme, germ. Hectogramm].

HECTOLITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 100 l. [Cf. fr. hectolitre, germ. Hektoliter].

HECTOMETRU s.m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 100 m. [Cf. fr. hectometre, germ. Hektometer].

HECTOWATT s.m. Unitate de masura a puterii, egala cu 100 wati. [Cf. fr. hectowatt].

paora, paore, s.f. (inv. si reg.) unitate de masura pentru pamant, egala cu 32 de iugare.

papriste, papristi, s.f. (inv.) 1. unitate de masura pentru lungimi, egala cu 200 de metri. 2. perioada de timp; durata.

patrare, patrare, s.f. 1. (inv. si reg.) masura de capacitate pentru cereale (de un sfert de banita); vas recipient cu aceasta capacitate. 2. cantitate de cereale sau de lichide egala cu aceasta masura. 3. bucata mare de ceva. 4. (in loc.) de-o patrare = in varsta de patru ani.

pinta, pinte, s.f. (inv. si reg.) masura de capacitate egala cu un litru; cantitatea de lichid pe care o contine.

KILOGRAM s.n. Unitate de masura pentru masa, egala cu 1000 g. ◊ Kilogram-forta = unitate de masura a fortei, avand o valoare egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia pamanteasca normala. [< fr. kilogramme, cf. gr. chilioi – o mie, gramma – unitate de masura].

KILOLITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 1000 l. [< fr. kilolitre].

KILOMETRU s.m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 1000 m. [Abrev. km. / < fr. kilometre, cf. gr. chilioi – o mie, metronmasura].

KILOTONA s.f. Unitate de masura pentru masa, egala cu 1000 de tone. [< fr. kilotonne].

LIVRA s.f. 1. Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 0,453 kg, folosita in special in tarile anglo-saxone. 2. Veche moneda franceza. [< fr. livre].

LUX s.m. (Fiz.) Unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea uniforma a unei suprafete de 1 m2 care primeste un flux de 1 lumen. [< fr. lux, cf. lat. lux – lumina].

poluvina, poluvine, s.f. (reg.) masura de capacitate egala cu o jumatate de vadra.

ponter, pontere, s.n. 1. (reg.) unitate de masura de capacitate (intre 1 decilitru si 1 decalitru). 2. (inv. si reg.) unitate de masura de lungime egala cu 7-8 cm. 3. (inv. si reg.) unitate de timp egala cu 7-8 minute.

potorisca, potoristi, s.f. (reg.) 1. unitate de masura de capacitate egala cu o jumatate de decilitru. 2. (in forma: potolisca) sticla de trei sferturi de litru.

potorita, potorite, s.f. (reg.) 1. nume de moneda veche cu valoare de 10-20 de bani. 2. unitate de masura pentru volume egala cu o jumatate de metru cub. 3. (inv.) veche masura de capacitate.

MEGAHERTZ s.m. Unitate de masura pentru frecventa, egala cu un milion de herti; megaciclu. [< fr. megahertz].

MEGATONA s.f. Unitate de masura pentru greutati, egala cu un milion de tone. [< fr. megatonne].

MEGAWATT s.m. Unitate de masura a puterii, egala cu un milion de wati. [< fr. megawatt].

MICROBAR s.m. Unitate de masura a presiunii, egala cu a milioana parte dintr-un bar; barie. [Cf. fr. microbar].

MICRON s.m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu a mia parte dintr-un milimetru. [< fr. micron, germ. Mikron, cf. gr. mikros – mic].

MIRIAGRAM s.n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 10000 g. [< fr. myriagramme].

MIRIALITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10000 L. [< fr. myrialitre].

MIRIAMETRU s.m. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10000 m. [< fr. myriametre].

rif, rifi, s.m. si rifuri, s.n. (inv. si reg.) unitate de masura pentru lungimi egala cu circa 77 cm.

saum s.n. (inv.) masura de greutate egala cu aproximativ 137 kg.

NEWTON s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru forta, egala cu forta care, aplicata unei mase de un kilogram, ii imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat. [Pron. niu-ton. / < fr. newton, cf. Newton – fizician si astronom englez].

sfartai, sfartaie, s.n. si sfartai, s.m. 1. (s.n.; inv. si reg.) sfert. 2. (s.n.; reg.) unitate de masura a suprafetelor, egala cu 1/3 de iugar. 3. (reg.; in forma: sfartar) schioapa. 4. (s.m.; reg.) copil mic.

suc1, sucuri, s.n. 1. (inv.; reg.) unitate de masura a lungimii, egala cu a sasea parte dintr-un stanjen; picior. 2. (reg.; in forma: suh) compas folosit in zidarie. 3. (reg.; in forma: suh) papuc. 4. (reg.) intaritura care se face la malul unui rau, pentru a nu se surpa din cauza apei. 5. (reg.) masura de lungime folosita de tesatoare. 6. (reg.) masura de lungime de aproximativ 15-16 cm. 7. (reg.) masura de lungime egala cu lungimea degetului mare.

chilogram (chilograme), s. n. – Unitate de masura pentru greutate egala cu o mie de grame. – Var. kilogram (inv.). Fr. kilogramme. Se foloseste adesea in forma abreviata kilo, si chiar chil, care este popular.

TORR s.m. Unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm² la 0° C. [< fr., engl. torr, cf. Torricelli – fizician si matematician italian].

ANGSTROM s. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu 1/10000 dintr-un micron. (< fr. angstrom)

CUB s.n. 1. corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele. 2. puterea a treia a unui numar sau a unei expresii (algebrice). ◊ (adj.) metru (sau decimetru, centimetru) cub = unitate de masura pentru volum egala cu volumul unui corp cubic avand latura cat dimensiunea liniara respectiva. (< fr. cube, lat. cubus)

DINA1 s. f. unitate de masura pentru forta egala cu forta imprimata de acceleratia de 1 cm/sec2 asupra unui punct material cu masa de un gram. (< fr. dyne)

FRIGORIE s. f. unitate de masura a frigului, egala cu o calorie. (< fr. frigorie)

GAL s. m. unitate de masura a acceleratiei egala cu acceleratia de 1 cm/s2. (< fr. gal)

GALON2 s. n. unitate de masura pentru capacitate egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. (pentru vin) si 4,621 l (pentru bere). (< engl., fr. gallon)

HENRY s. m. unitate de masura a inductantei, egala cu inductanta unui circuit electric format dintr-o singura spira, prin care un curent de un amper stabileste un flux magnetic propriu de un weber. (< fr. henry)

HERTZ /hert/ s. m. unitate de masura pentru frecventa egala cu frecventa unui fenomen periodic cu perioada de o secunda; ciclu (3) pe secunda. (< fr. hertz)

INCH INCI/ s. m. unitate de masura pentru lungimi, egala cu 2,54 cm, in Anglia si SUA.; tol. (< engl. inch)

JOULE (Pron.: giul, jul) s. m. unitate de masura a energiei egala cu lucrul mecanic efectuat de forta de un newton care isi deplaseaza punctul de aplicatie pe distanta de 1 m. (< fr., engl. joule)

KELVIN s. m. unitate de masura a temperaturii, egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta a punctului triplu al apei. (< engl., fr. kelvin)

KILOWATT-ORA s. m. unitate de masura a energiei, egala cu energia produsa intr-o ora de un generator cu puterea de un kilowatt. (< fr. kilowatt-heure)

LAMBERT s. m. unitate de masura pentru luminanta, egala cu radiatia unei surse de lumina care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafata ei. (< fr. lambert)

LITRU s. m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu un dm3. (< fr. litre)

LUX1 s. m. unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea uniforma a unei suprafete de 1 m2 care primeste un flux de 1 lumen. (< fr. lux)

MEGADINA s. f. unitate de masura pentru forta, egala cu un milion de dine. (< fr. megadyne)

NEWTON [NIUTON] s. m. unitate de masura a fortei, egala cu forta care, aplicata unei mase de 1 kg, ii imprima o acceleratie de 1 m/s2. (< fr. newton)

NIT2 s. m. unitate de masura pentru luminanta, egala cu luminanta uniforma a unei surse cu aria de 1 m2, care emite o intensitate luminoasa de o candela. (< fr., engl., nit)

PINT s.m. unitate anglo-saxona de masura pentru capacitati, egala cu 0,568 l in Marea Britanie si 1,136 l in Canada. (< engl. pint)

RUTHERFORD [RADAFORD] s. m. unitate de masura pentru radioactivitate, egala cu un milion de dezintegrari pe secunda emise de un element radioactiv. (< fr., engl. rutherford)

STER1 s. m. unitate de masura pentru volume, egala cu 1 m3, folosita la cubajul lemnelor in stive. (< fr. stere)

TORR s. m. unitate de masura a presiunii egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm2. (< fr. torr)

firta (-te), s. f.masura de suprafata egala cu un sfert de pogon. Germ. Viertel „sfert” (DAR). Sec. XVIII, Mold. La aceeasi sursa duc indirect firtai si firtal, s. n. (Trans., sfert, a patra parte), prin intermediul mag. fertaly (DAR; Galdi, Dict., 126), cf. cr. fertalj, sb. frtalj; si ferdela, s. f. (masura de capacitate egala cu 20 litri; cartier), in Trans., prin intermediul sas. fyrdel (Borcea 186).

iugar (iugare), s. n.masura de suprafata, egala cu 0,57 hectare. Lat. iugerum (sec. XVIII). In Trans., inv.

litra (litre), s. f.1. masura veche de greutate egala cu un sfert de oca (318 g in Munt., 323 g in Mold.). – 2. Veche masura de capacitate, egala cu un sfert de oca (380 ml in Munt., 320 ml in Mold.). – 3. Sfert de kg sau litru. – Mr. litra. Ngr. λίτρα (Meyer 247; Tiktin; Vasmer, Gr., 90), cf. v. sb. litra, tc., bg. litra, alb. ljitre. Sec. XVII, pop. cu ultimul sens. Este dublet al lui litru, s. m., din fr. litre. Cf. lira.

rup (-pi), s. m.masura de lungime, egala cu a opta parte dintr-un cot. Tc. rub (Seineanu, II, 303), cf. rubia si ngr. ρούτί, sp. arroba. Sec. XVIII, inv.

sineac (-eci), s. n. – (Banat, Olt., Trans.) masura de capacitate egala cam cu 10 litri. – Var. sineag, sinic. Sb. sinik (Candrea).

ACRU1, acri, s. m. Unitate de masura de suprafata egala cu 4067 de metri patrati (sau, in anumite tari, cu valori variabile). – Fr. acre.

BARIE, barii, s. f. Unitate de masura pentru presiune egala cu presiunea unei forte de o dina pe un centimetru patrat. – Fr. barye.

RIF, rifi, s. m. (Inv.) Unitate de masura pentru lungime, egala cu aproximativ 77 cm. – Tc. rif.

CENTIAR, centiari, s. m. Unitate subdivizionara de masura pentru terenuri, egala cu a suta parte dintr-un ar. [Pr.: -ti-ar] – Fr. centiare.

WATT, wati, s. m. (Fiz.) Unitate de masura a puterii, egala cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule. [Pr.: vat] – Fr. watt (engl. watt).

ANCABLURA (< fr.) s. f. Unitate de masura pentru lungimi, egala cu a zecea parte dintr-o mila marina (185,2 m).

CHILA2, chile, s. f. Veche masura de capacitate, egala cu circa 500 de kilograme si intrebuintata mai ales pentru cereale. – Tc. kile.

CHINTAL, chintale, s. n. masura de greutate egala cu o suta de kilograme. – Fr. quintal.

CINTAR (‹ tc.) s. n. 1. Balanta (1) folosita in industrie sau in comert pentru stabilirea greutatii marfurilor, de obicei prin comparare cu greutati-etalon. ◊ C. automat = cintar cu un singur platan, care arata greutatea direct printr-un indicator plasat in fata unui cadran. 2. Unitate de masura pentru greutate, egala cu aproximativ 56 kg.

BAR1, bari, s. m. Unitate de masura a presiunii atmosferice egala cu un milion de barii. – Din fr. bar.

BUSEL, busei, s. m. Unitate de masura engleza pentru volum, egala cu 36 de litri. – Din engl. bushel.

GAMA s. m. invar., s. f. 1. S. m. invar. A treia litera a alfabetului grecesc (folosita adesea si ca simbol in matematica, fizica etc.) 2. S. f. (Fiz.: in sintagma) Raze (sau radiatie) gama = radiatie emisa de corpurile radioactive, avand o putere de patrundere extrem de mare. 3. S. f. (Fiz.) Unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram. – Din fr. gamma.

HECTAR, hectare, s. n. Unitate de masura pentru suprafete agrare, egala cu aria unui patrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ha] – Din fr. hectare.

KILOCALORIE, kilocalorii, s. f. Unitate de masura pentru energia termica, egala cu o mie de calorii; calorie mare. [Abreviat: kcal] – Din fr. kilocalorie.

KILOGRAMMETRU, kilogrammetri, s. m. Unitate de masura pentru lucrul mecanic, egala cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutati de un kilogram la inaltimea de un metru [Scris si: chilogrammetru] – Din fr. kilogrammetre.

KILOOHM, kiloohmi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru rezistenta electrica, egala cu o mie de ohmi. [Pr.: -o-om.Abr.: ] – Din germ. Kiloohm.

KILOVAR, kilovari, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru puterea reactiva, egala cu o mie de vari. [Abr.: kVAR] – Din fr., engl. kilovar.

OBRAT, obrate, s. n. (Inv. si reg.) Veche unitate de lungime, egala cu 26,76 metri; (astazi) masura de lungime (nedeterminata), de obicei mica. – Din sl. obratu „hotar”.

WATTORA, wattore, s. f. Unitate de masura pentru energia electrica egala cu 3600 de jouli. – Watt + ora (dupa fr. watt-heure).

YARD, yarzi, s. m. Unitate de masura engleza pentru lungime, egala cu 0,914398 m. – Din engl. yard.

AMPER, amperi, s. m. Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric. ◊ Compus: amper-ora = unitate de masura pentru sarcina electrica egala cu cantitatea de electricitate transportata de un curent electric cu intensitatea de un amper printr-un conductor in timp de o ora, egala cu 3600 coulombi. – Din fr. ampere.

IARD, iarzi, s. m. masura englezeasca de lungime egala cu 0,914 m.Engl. yard.

PICOFARAD, picofarazi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura a capacitatii electrice, egala cu a 10-12 parte dintr-un farad. – Din fr. picofarad.

MEGOHM, megohmi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura a rezistentei electrice, egala cu un milion de ohmi. [Pr.: -gom.Abr.: MΩ] – Din fr. megohm.

MERTIC, mertice, s. n. 1. masura veche pentru cereale, egala cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de faina cuprinsa intr-un mertic (1). 2. (Inv.) Plata in natura (sau in bani) care se lua la mori pentru macinat; p. restr. ratie, portie de mancare. ◊ Expr. A(-si) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bataie. [Pl. si: merticuri] – Din magh. mertek.

MEL, meli, s. m. (Fiz.) Unitate de masura pentru inaltimea sunetului, egala cu a mia parte din inaltimea unui sunet care are o putere de o mie de hertzi. – Din engl. mel.

MICROCOULOMB, microcoulombi, s. m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milionime de coulomb. [Pr.: -cu-] – Din fr. microcoulombe.

MICROFARAD, microfarazi, s. m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milinionime de farad. – Din fr. microfarad.

DECIBEL, decibeli, s. m. Unitate de masura a intensitatii sonore, egala cu o zecime dintr-un bel. – Din fr. decibel.

DECIGRAM, decigrame, s. n. Unitate subdivizionara de masura pentru masa, egala cu a zecea parte dintr-un gram. – Din fr. decigramme.

DECILITRU, decilitri, s. m. Unitate subdivizionara de masura pentru volum, egala cu a zecea parte dintr-un litru. – Din fr. decilitre.

DECISTER, decisteri, s. m. Unitate subdivizionara de masura pentru volumul lemnelor, egala cu a zecea parte dintr-un ster. – Din fr. decistere.

COULOMB, coulombi, s. m. Unitate de masura pentru sarcina electrica, egala cu cantitatea de electricitate care traverseaza intr-o secunda sectiunea unui conductor strabatut de un curent electric constant de 1 amper. [Pr.: culomb] – Din fr. coulomb.

BAR1 ~i m. Unitate de masura a presiunii atmosferice, egala cu presiunea exercitata de o megadina pe o suprafata de un centimetru patrat. /<fr., engl. bar

CALORIE ~i f. 1) fiz. Unitate de masura a energiei termice, egala cu caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa distilata de la 19,5° la 20,5°C la presiune normala. 2) Unitate de masura care indica energia furnizata organismului de un aliment. [Art. caloria; G.-D. caloriei; Sil. -ri-e] /<fr. calorie

DECIBEL ~i m. Unitate de masura a intensitatii sunetelor egala cu a zecea parte dintr-un bel. /<fr. decibel.

egal1 adv. In aceeasi masura; deopotriva; la fel. A imparti ~. ◊ A-i fi (cuiva) ~ a-i fi (cuiva) indiferent. /<fr. egal

ELECTRONVOLT ~ti m. Unitate de masura a energiei electrice egala cu energia dobandita de un electron accelerat la diferenta de potential de un volt. /<fr. electron-volt

FALCE falci f. (in trecut) 1) Unitate de masura a suprafetei agricole (egala aproximativ cu un hectar si jumatate). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /<lat. falx, ~cis

FUS3 ~uri n. 1) Unitate de masura a suprafetei pieilor (egala cu 929 cm2). 2) Bucata de piele avand o astfel de suprafata. /<germ. Fuss

IARD iarzi m. Unitate de masura engleza pentru lungime egala cu 0,91 m. [Monosilabic.] /<engl. yard

KILOCALORIE ~i f. Unitate de masura pentru energia termica egala cu 1000 de calorii. [G.-D. kilocalorieii /< fr. kilocalorie

KILOJOULE ~i m. Unitate de masura a lucrului mecanic egala cu 1000 de jouli. /<fr. kilojoule

KILOOHM ~i m. Unitate de masura a rezistentei electrice egala cu 1000 de ohmi. /<germ. Kiloohm

KILOVOLT ~ti m. Unitate de masura pentru tensiune electrica egala cu 1000 de volti. /< fr. kilovolt

MEGOHM [pr.: megom] ~i m. Unitate de masura a rezistentei electrice egala cu un milion de ohmi. /<fr. megohm

MICROFARAD ~zi m. Unitate de masura a capacitatii electrice egala cu a milioana parte dintr-un farad. /<fr. microfarad

OHM (pr.: om) ~i m. fiz. Unitate de masura a rezistentei electrice egala cu rezistenta unui conductor, prin care trece un curent electric de un amper, cand diferenta de potential la capetele lui este de un volt. /<fr. ohm

WATTORA ~e n. Unitate de masura pentru energia electrica, egala cu 3600 jouli. [Sil. watt-o-] /watt + ora

FARAD s.m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu capacitatea unui condensator care, incarcat cu o sarcina de un coulomb, da o diferenta de potential de un volt. [< fr., it. farad, cf. M. Faraday – fizician englez].

FRANKLIN s.m. (Fiz.) Unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu sarcina unui corp punctual care, la distanta de 1 cm de un alt corp punctual incarcat cu aceeasi sarcina, este supus in vid unei forte de o dina. [< fr., engl. franklin, cf. (Benjamin) Franklin – fizician american].

GILBERT s.f. (Fiz.) Unitate de masura a tensiunii magnetice, egala cu tensiunea magnetica produsa pe o portiune cu lungimea de un centimetru a unei linii de camp magnetic uniform, a carui intensitate este de un oersted. [< engl., fr. gilbert, cf. Gilbert – fizician englez].

MAXWELL s.m. (Fiz.) Unitate de masura a fluxului magnetic, egala cu fluxul produs de o inductie magnetica de 1 gauss care strabate o suprafata de 1 cm2. [Pron. maxuel. / < fr. maxwell, germ. Maxwell, cf. C. Maxwell – fizician englez].

MEGAPARSEC s.m. Unitate de masura a distantelor interastrale, egala cu un milion de parseci. [< fr. megaparsec].

PICOFARAD s.m. (Electr.) Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. [Pl. -azi. / < germ. Picofarad].

SON s.m. (Fiz.) Unitate de masura a intensitatii sunetelor, egala cu intensitatea unui sunet cu frecventa de 1000 de hertzi si cu nivelul de intensitate de 40 de foni. [< fr. son].

STOKES s.m. Unitate de masura a viscozitatii cinematice, egala cu raportul dintre viscozitatea dinamica si densitate. [Pron. stoucs, pl. stoksi. / < fr. stokes, cf. Stokes – fizician englez].

WATT s.m. Unitate de masura a puterii electromagnetice, egala cu puterea unui joule pe secunda. [Pron. vat, pl. wati. / < engl. watt, cf. J. Watt – mecanician si inventator englez].

WATTORA s.f. Unitate de masura a energiei electrice, egala cu puterea furnizata de un watt intr-o ora. [Pron. vat-. / cf. it. wattora, fr. wattheure].

IARD s.m. masura englezeasca de lungime, egala cu 0,9144 m. [Scris si yard. / < engl. yard].

ATMOSFERA s.f. I. 1. Stratul de aer care inconjoara Pamantul. 2. (Fig.) Stare de spirit; situatie, stare, mediu in care traieste cineva, ceva. II. Unitate de masura a presiunii gazelor, egala cu greutatea unei coloane de mercur la 0° cu o sectiune de 1 cm2, inalta de 76 cm. [Cf. fr. atmosphere, it. atmosfera < gr. atmosphaira < atmos – abur, sphaira – sfera].

GIGACALORIE s.f. (Fiz.) Unitate de masura pentru energia termica, egala cu un miliard de calorii. [Gen. -iei. / < fr. gigacalorie].

HECTAR s.n. Unitate de masura pentru suprafetele agrare, egala cu 100 de ari. [< fr. hectare].

KILOVOLT s.m. Unitate de masura a tensiunii electrice, egala cu 1000 de volti. [Cf. fr. kilovolt < gr. chilioi – o mie + volt].

KILOVOLTAMPER s.m. Unitate de masura pentru puterea aparenta, egala cu 1000 de voltamperi. [< fr. kilovoltampere].

MICROCOULOMB s.m. Unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu a milioana parte duntr-un coulomb. [Pron. -culomb. / cf. fr. microcoulomb].

MICROFARAD s.m. (Fiz.) Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a milioana parte dintr-un farad. [Cf. fr. microfarad].

MILA s.f. Unitate de masura pentru lungimi, ale carei marimi variaza in diverse tari. ◊ Mila marina = masura de lungimi maritime, egala cu 1852 m. [Cf. lat. mille].

OHM s.m. (Fiz.) Unitate de masura a rezistentei electrice, egala cu rezistenta pe care o opune un conductor in care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. [Pron. om. / < fr. ohm, cf. Ohm – fizician german].

SIEMENS s.m. (Fiz.) Unitate de masura a conductantei electrice, egala cu conductanta unui conducator a carui rezistenta este de un ohm. [Pron. zi-mens. / < fr. siemens, cf. W. von Siemens – fizician german].

AMPER-SPIRA s. f. unitate de masura a tensiunii magnetice, egala cu tensiunea magnetica in lungul unei linii inchise, produsa de o spira prin care trece un curent electric cu intensitatea de un amper. (< amper + spira)

FON1 s. m. unitate de masura a intensitatii auditive egala cu intensitatea unui sunet de 1,26 ori mai mare decat intensitatea pragului auditiv inferior. (< fr. phone)

FRANKLIN s. m. unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu 0333.10-9C. (< fr. franklin)

GILBERT [JILBERT] s. m. unitate de masura a tensiunii magnetomotoare, egala cu 0,8 amperspire. (< fr. gilbert)

LUMEN I. s. m. unitate de masura a fluxului luminos, egala cu fluxul emis de o sursa punctiforma si izotropa cu intensitatea de o candela intr-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat. lumen)

MAXWELL [MAX-UEL] s. m. unitate de masura a fluxului magnetic, egal cu fluxul produs de o inductie magnetica de 1 gauss care strabate o suprafata de 1 cm2. (< fr. maxwell, germ. Maxwell)

MEL1 s. m. unitate de masura pentru inaltimea sunetului, egala cu a mia parte din inaltimea unui sunet avand o putere de o mie de hertzi. (< engl. mel)

OHM OM/ s. m. unitate de masura a rezistentei electrice, egala cu rezistenta unui conductor in care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. (< fr. ohm)

SIEMENS [ZIMANS] s. m. unitate de masura a conductantei electrice, egala cu conductanta unui conductor cu rezistenta de un ohm. (< fr. siemens, germ. Siemens)

SON2 s. m. unitate de masura a intensitatii sunetelor, egala cu intensitatea unui sunet cu frecventa de 1000 de hertzi si intensitatea auditiva de 40 de foni. (< fr. son)

STERADIAN s. m. unitate de masura pentru unghiurile solide, egala cu unghiul solid care, avand varful in centrul unei sfere, decupeaza pe aceasta o arie egala cu patratul razei. (< fr. steradian)

TESLA s. f. unitate de masura a inductiei magnetice, egala cu inductia unui magnetic uniform, care actioneaza cu o forta de un newton asupra unei sarcini electrice de un coulomb. (< fr. tesla)

VOLT s. m. unitate de masura a tensiunii electrice, egala cu tensiunea aplicata la capetele unui conductor care, strabatut de un curent de un amper, dezvolta o putere de un watt. (< fr. volt)

WATT s. m. unitate de masura a puterii electromagnetice, egala cu puterea unui joule pe secunda. (< fr., engl. watt)

WATTORA s. f. unitate de masura a energiei electrice, egala cu puterea de un watt in timp de o ora. (dupa fr. watt-heure)

WEBER s. m. unitate de masura a fluxului magnetic, egala cu fluxul unui camp magnetic omogen, cu inductia de un tesla. (< fr. weber)

YARD s. m. masura engleza de lungime, egala cu 0,9144 m – var. iard. (< engl. yard)

rif (rifi), s. m. – (Mold.) masura de lungime inv., egala cu 777 mm. Tc. rif (Tiktin).

VERSOC, versoace, s. n. (Inv.) masura mica de lungime, egala cu un palmac. – Ucr., rus. versok.

versta (-te), s. f.masura ruseasca de distanta, egala cu 1067 m. Rus. versta (sec. XVII).

WATTORA, wattore, s. f. Unitate de masura pentru energia electrica, egala cu 3600 de jouli. [Pr.: vat-ora] – Dupa fr. watt-heure.

ciubla f., pl. e (var. din cibla). Mold. sud. Un vas compus din doage, cu o capacitate de 10 litri si intrebuintat la masurat lucruri uscate. Cantitate egala cu cuprinsu unei ciuble.

CARAT, carate, s. n. 1. Indice pentru continutul relativ in aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totala. 2. Unitate de masura a greutatii pietrelor pretioase, egala cu 0,2 grame. [Var.: carata s. f.] – Din fr. carat.

CHILA1, chile, s. f. Veche masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 680 de litri in Tara Romaneasca si cu circa 430 de litri in Moldova. – Din tc. kile.

HIDROGRAD, hidrograde, s. n. (Geogr.) Unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. – Hidro- + grad.

KILOAMPER, kiloamperi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu o mie de amperi. [Pr.: -lo-am-.Abr.: kA] – Din fr. kiloampere.

KILOVOLTAMPER, kilovoltamperi, s. m. Unitate de masura pentru puterea electrica aparenta, egala cu o mie de voltamperi. (sil. mf. -volt-) [Abr.: kVA] – Din fr. kilovoltampere.

AMPERORA, amperore, s. f. Unitate de masura pentru cantitatea de electricitate, egala cu 3600 C. – Amper + ora (dupa fr. ampere-heure).

ANGSTROM, angstromi, s. m. (Fiz.) Unitate de masura pentru lungimi de unda egala cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru. – Din fr. angstrœm.

AR, ari, s. m. Unitate de masura pentru suprafetele de teren, egala cu 100 m2. – Din fr. are.

ARAMEASA, aramese, s. f. (Inv.) masura de capacitate (din arama) egala cu o oca sau cu o jumatate de oca. – Arama + suf. -easa.

CINZEACA, cinzeci, s. f. Unitate de masura de capacitate (pentru bauturi) egala cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluta care are aceasta capacitate si in care se serveste o bautura alcoolica; continutul unei asfel de sticlute; (reg.) singeapa. – Din cincizeci.

FARAD, farazi, s. m. Unitate de masura a capacitatii electrice (in sistemul de unitati de masura metru-kilogram-secunda-amper), egala cu capacitatea unui condensator electric care acumuleaza o sarcina de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad.

OCA, ocale, s. f. Veche unitate de masura pentru capacitati si greutati, egala cu circa un litru (sau un kilogram) si un sfert; p. ext. cantitate de marfa, de obiecte etc. egala cu aceasta unitate de masura; vasul cu care se masoara. ◊ Oca mica = masura falsa, mai mica decat cea legala. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mica = a prinde (pe cineva) cu o minciuna, cu o fapta necinstita. [Pl. si: oca, oca.Var.: (inv. si reg.) oca s. f.] – Din tc. okka.

FELE, fele, s. f. (Reg.) masura de capacitate pentru lichide, egala cu circa trei sferturi de litru; p. ext. continutul acestei masuri. – Din magh. fele.

FERDELA, ferdele, s. f. (Reg.) masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 20 de litri; p. ext. continutul acestei masuri. [Var.: feldera s. f.] – Din sas. fyrdel.

MICROAMPER, microamperi, s. m. Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu o milionime de amper. [Pr.: -cro-am-]. – Din fr. microampere.

MILIAMPER, miliamperi, s. m. Unitate de masura a intensitatii curentului electric, egala cu a mia parte dintr-un amper. [Pr.:-li-am-] – Din fr. milliampere.

DUBLA, duble, s. f. (Pop.) 1. masura de capacitate pentru cereale egala cu un dublu-decalitru; banita. 2. Paine de doua ori mai mare decat cea obisnuita. [Var.: dublu s. n.] – Refacut din dublu[-decalitru].

DECAR1, decari, s. m. Unitate de masura pentru suprafete de pamant, egala cu zece ari. – Deca- + ar.

TERMIE, termii, s. f. (Fiz.) Unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic. – Din fr. thermie, germ. Thermie.

ACRU2 ~i m. Unitate de masura pentru suprafete de teren (egala cu aproximativ 4047 m2). /<fr. acre

AR ~i m. Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. /<fr. are

CARAT ~e n. 1) Cantitate de aur curat continuta intr-un aliaj egala cu a 24-a parte din masa totala. Aur de 18 ~e. 2) Unitate de masura pentru masa pietrelor pretioase, egala cu 0,2 g. /<fr. carat

HECTAR ~e n. 1) Unitate de masura pentru suprafete de teren egala cu 100 de ari. 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /<fr. hectare

HIDROGRAD ~e n. geogr. Unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. /Hidro- + grad

KILOAMPER ~i m. Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric egala cu 1000 de amperi. /< fr. kiloampere

MEGAWATT [pr. megavat] ~ti m. Unitate de masura a puterii curentului electric egala cu un milion de wati. /<fr. megawatt

MICROAMPER ~i m. Unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a milioana parte dintr-un amper. [Sil. -cro-am-] /<fr. microampere

MILA2 ~e f. Unitate de masura a lungimii (avand in diferite state diferite valori). ◊ ~ marina unitate de masura a distantei pe apa egala cu 1,852 km. /<pol. mila

MILIAMPER ~i m. Unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a mia parte dintr-un amper. [Sil. -li-am-] /<fr. milliampere

OCA ~le f. inv. 1) Unitate de masura a greutatii si capacitatii (egala, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru si jumatate). ◊ ~ mica masura falsa, mai mica decat cea legala. A prinde pe cineva cu ~ua mica a prinde pe cineva cu o minciuna. 2) Vas care corespunde acestei unitati de masura. 3) Cantitate de marfa masurata cu acest vas. [Art. ocaua; G.-D. ocalei] /<turc. okka

TERMIE ~i f. fiz. Unitate de masura a cantitatii de caldura egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic. /<fr. thermie

POUND s.m. masura anglo-saxona de masa, egala cu 453,59 g. [Pron. paund. / < engl. pound].

TERMIE s.f. 1. (Liv.) Temperatura. 2. (Fiz.) Unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic; megacalorie. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „caldura”, „temperatura”. [< fr. thermie, it. termia, cf. gr. thermon].

AR s.m. Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafata].

BIOT s.m. Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu 10 amperi. [Pron. bi-ot. / < fr. biot].

chila, chile, s.f. (inv.) 1. veche masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 680 de litri in Tara Romaneasca si cu circa 430 de litri in Moldova. 2. impozit care se platea cu un anumit numar de chile de cereale. 3. hernie, surpatura, vatamatura. 4. om de nimic, amarat, prapadit, sarman.

ferdela, ferdele, s.f. (reg.) 1. masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 20 litri; continutul acestei masuri; banita, mierta, sinic, dimirlie. 2. masura la vanzarea lanii. 3. (la pl.) zone ale unui sat fixate de flacai. 4. parte a surii.

itie, itii, s.f. (reg., inv.) masura de capacitate pentru lichide (egala cu o fele sau cu o jumatate de cofa); continutul ei.

GAMA s.f. 1. A treia litera a alfabetului grecesc (Γ, γ). 2. Microgram. 3. Unitate de masura a intensitatii campului magnetic, egala cu a miliona parte dintr-un oersted. [< fr., gr. gamma].

KILOCALORIE s.f. Unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu 1000 de calorii. [Gen. -iei. / < fr. kilocalorie, gr. chilioi – o mie + calorie].

MILIAMPER s.m. Unitate subdivizionara de masura a intensitatii curentului electric, egala cu a mia parte dintr-un amper. [Pron. -li-am-. / cf. fr. milliampere].

CARAT s. n. 1. indice al proportiei de aur in aliaje, a 24-a parte din masa totala. 2. unitate de masura pentru masa pietrelor pretioase, egala cu 0,2 g. 3. (fig.) grad, intensitate. (< fr. carat, lat. carratus)

OERSTED RSTED/ s. m. unitate de masura pentru intensitatea campului magnetic, egala cu 80 de amper-spire pe metru. (< fr. oersted)

TERMIE1 s. f. unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic; megacalorie. (< fr. thermie, germ. Thermie)

merta (-te), s. f. – (Mold.) masura de capacitate pentru solide, egala cu 215 litri. – Var. mierta. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. meramasura” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. merce (Galdi, Dict., 144). Cf. mear.

vica (-ci), s. f.masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de ocale, in Trans. Mag. veka (Cihac, II, 538; Galdi, Dict., 168).

BREWSTER [bru:stə] s. m. Unitate de masura tolerata a constantei fotoelastice egala cu 1,01972 x 10-10 m/N.

AR, ari, s. m. Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. – Fr. are.

ARAMEASA, aramese, s. f. (Inv.) masura de capacitate din arama, egala cu o oca sau cu o jumatate de oca. – Din arama + suf. -easa.

BANITA, banite, s. f. Unitate de masura de capacitate, pentru cereale, egala cu circa douazeci de ocale. ♦ Vas special (facut din doage) care are aceasta capacitate. ♦ Continutul unui asemenea vas. – Comp. bg. banica.

CALORIE, calorii, s. f. Unitate de masura a cantitatilor de caldura, egala cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa de la 19,5° la 20,5°; (sens curent) cantitatea de energie pe care o produc in corpul omului alimentele, in cursul transformarii pe care o sufera in organism. – Fr. calorie.

OCA (‹ tc.) s. f. 1. Unitate de masura pentru masa folosita in trecut, egala cu 1,271 kg in Tara Romaneasca si cu 1,291 kg in Moldova; p. ext. cantitate de marfa, de obiecte etc. egala cu aceasta unitate de masura. 2. Unitate de masura a volumului folosita in trecut; a) pentru lichide, egala cu 1,288 l in Tara Romaneasca si cu 1,520 l in Moldova; b) pentru cereale, egala cu 1,698 l in Tara Romaneasca si cu 1,791 l in Moldova; p. ext. continutul acestei unitati de masura, vasul in care se masoara. ◊ Expr. Oca mica = masura falsa, mai mica decat cea legala. A prinde (pe cineva) cu ocaua mica = a prinde (pe cineva) cu o minciuna, cu o inselatorie.

BIOT, bioti, s. m. (Fiz.) Unitate de masura tolerata pentru intensitatea curentului electric, egala cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot.

LUMANARE, lumanari, s. f. 1. Obiect de luminat in forma de cilindru subtire, facut din ceara sau din alta materie grasa solidificata, avand la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacara, producand lumina. ◊ Loc. adv. si adj. (Drept) ca lumanarea = foarte drept. La lumanare = la lumina lumanarii. ◊ Expr. A cauta (pe cineva sau ceva) cu lumanarea = a cauta (pe cineva sau ceva) cu multa staruinta. A tine (cuiva) lumanarea = a veghea pe cineva in momentul mortii (tinandu-i lumanarea aprinsa). 2. (Inv.) Unitate de masura conventionala pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candela. 3. Planta erbacee cu flori galbui, dispuse intr-un spic lung (Verbascum phlomoides).Lat. luminaria.

LITRA, litre, s. f. 1. (Pop.) masura de capacitate sau de greutate egala cu un sfert de litru sau de kilogram. ♦ Vas care are aceasta capacitate; continutul acestui vas. 2. masura de capacitate sau de greutate folosita in trecut, egala cu circa o treime de litru sau de kilogram. ♦ Vas care avea aceasta capacitate; continutul acestui vas. – Din ngr. litra.

MILIVOLT, milivolti, s. m. Unitate de masura a tensiunii electrice si electromotoare, egala cu a mia parte dintr-un volt. – Din fr. millivolt.

DEGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfarsesc mainile si picioarele. ◊ A arata (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminandu-l); a compromite (pe cineva). A-si musca ~ele a regreta; a se cai. A juca (sau a invarti) (pe cineva) pe ~e a amagi; a duce de nas. A sti (ceva) pe ~e a cunoaste in detalii; a sti in amanunte. A scapa printre ~e a se strecura pe neobservate, evitand dificultatile. A avea (ceva) in (la) ~ul cel mic a sti la perfectie. A-i pune (cuiva) ~ul pe rana a aminti (cuiva) lucruri neplacute sau nedorite; a depista elementul esential al unei probleme, al unei situatii. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitala in loc de semnatura. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfarsitul labei. 3) Parte a unei manusi care acopera prelungirile mainii. 4) pop. Unitate de masura a lungimii, suprafetei sau capacitatii, egala cu latimea unui deget. 5) tehn. (la seceratori sau cositori) Piesa care sprijina plantele in momentul taierii, separandu-le in fasii inguste. /<lat. digitus

JIGHIUTA ~e f. pop. Unitate de masura la depanat si la urzit, egala cu treizeci de fire; jirebie. /v. jirebie



Copyright (C) 2004-2025 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române