Rezultate din textul definițiilor
NEOBOSIT, -A, neobositi, -te, adj. 1. Care nu simte oboseala, care nu oboseste (niciodata); infatigabil; p. ext. care este in continua miscare, in continua activitate, foarte harnic, foarte activ. 2. (Despre activitati, eforturi etc.) Care nu se intrerupe; sustinut, continuu. ♦ (Adverbial) Neincetat. [Pr.: ne-o-] – Ne- + obosit.

NEOSTENIT, -A, neosteniti, -te, adj. 1. Care nu oboseste niciodata; p. ext. care este in continua miscare, in continua activitate; foarte harnic, foarte activ; neobosit, odihnit. 2. Care nu slabeste nici o clipa; sustinut, perseverent. [Pr.: ne-os-] – Ne- + ostenit.

A FLUCTUA pers. 3 ~eaza intranz. si fig. A fi in continua miscare si schimbare; a vadi inconsistenta. Cadrele ~eaza. [Sil. -tu-a] /<fr. fructuer, lat. fructuare

MOBIL, -A adj. 1. Care se misca sau se poate misca. 2. Schimbator, nestatornic. ♦ (Despre fata omului) Care isi schimba usor expresia; (despre ochi) care este in continua miscare. 3. (Despre substantive) Apt de a suferi motiune3 [in DN]. // s.n. Cauza determinanta a unei actiuni; motiv. // (Si in forma mobili-, mobilo-) Element prim si secund de compunere savanta cu semnificatia „care nu este fix”, „mobil”, „miscator”. [Cf. fr., it. mobile, lat. mobilis].

CINETIC, -A adj. Referitor la miscare; de miscare; ◊ Energie cinetica = energie pe care o produce un corp in miscare; arta cinetica = arta care integreaza operei miscarea produsa de un motor sau efecte de lumini si care, sub motiv ca opera este in continua miscare, manifesta tendinta de a crea opere de arta semiindustriale pe baza unui prototip. [< fr. cinetique, cf. gr. kinetikos – miscator].

MOBIL1, -A I. adj. 1. care se misca sau se poate misca. 2. schimbator, nestatornic; versatil. ◊ (despre fata omului) care isi schimba usor expresia; (despre ochi) in continua miscare. 3. (despre substantive) apt de a suferi motiune2. II. s. n. 1. corp in miscare. 2. cauza determinata a unei actiuni; motiv. (< fr. mobile, lat. mobilis)

MOBILISM s. n. 1. caracter mobil. 2. teorie care sustine ca scoarta terestra este in continua miscare. (< fr. mobilisme)

ATOMISM s. n. 1. Teoria stiintifica moderna a structurii si proprietatilor atomilor ca particule divizibile, schimbatoare, capabile sa se transforme dintr-o forma in alta. 2. Sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat in antichitate, care propaga invatatura ca tot ce exista se compune din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, in continua miscare, numite atomi. – Fr. atomisme.

NESTATATOR, -OARE, nestatatori, -oare, adj. (Rar) Care nu sta intr-un loc, care este in continua miscare. – Din ne- + statator.

ANIMATIE s. f. miscare continua si zgomotoasa (de fiinte, vehicule etc.); insufletire. – Din fr. animation, lat. animatio, -onis.

PERPETUUM MOBILE subst. 1. Sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar, care ar fi capabil sa functioneze neincetat, efectuand lucru mecanic sau producand energie, fara sa primeasca energie din exterior sau consumand numai din energia termica a unui singur corp, fara a se afla in contact si cu un alt corp mai rece decat primul. 2. Denumire data unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate cu ritm rapid, alcatuite din note scurte si de valoare egala, a caror succesiune repetata lasa impresia unei miscari continue. – Loc. lat.

FAT interj. Cuvant care imita o miscare (continua). – Onomatopee.

DURA1 interj. Cuvant care imita zgomotul produs de un lucru care se rostogoleste sau se invarteste repede. ◊ Loc. adv. De-a dura = peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. ◊ Expr. Dur in jos, dur in sus sau dur la deal, dur la vale sau dur in car, dur in caruta sau dur incoace, dur incolo, exprima o miscare continua sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire indelungata. [Var.: dur interj.] – Onomatopee.

CONVEIER, conveiere, s. n. 1. Mijloc de transport cu miscare continua, format din elemente flexibile de tractiune (benzi, cabluri, lanturi etc.) si folosit la deplasarea obiectelor in timpul prelucrarii lor; banda rulanta. 2. (In sintagma) Conveier verde = sistem de organizare a producerii nutreturilor verzi pentru a se asigura hranirea continua a animalelor din primavara pana toamna.[Pr.: -ve-ier] – Din engl. conveyer, rus. konveier.

ZGAT- elem. Radacina de natura expresiva care pare sa indice ideea de vioiciune sau de miscare continua. (onomat., cf. hat, bat, fat)

SMULS2, -A, smulsi, -se, adj. 1. (Despre plante) Care este tras afara din pamant (cu radacina). 2. (Despre obiecte) Desprins, deplasat cu brutalitate din locul in care se afla fixat. ♦ (Haltere; despre stiluri) Care consta in ridicarea halterei (1) cu ambele brate printr-o singura miscare continua. ◊ (Substantivat, n.) S-a calificat la smuls in finala.V. smulge.

SUCIT2, -A, suciti, -te, adj. 1. Rasucit in jurul lui insusi sau in jurul a ceva printr-o miscare continua si in acelasi sens. ◊ Expr. Ca-i sucita, ca-nvartita, se spune cand cineva cauta sa se eschiveze de la ceva. 2. Care are corpul sau o parte a corpului intoarsa intr-o parte. ♦ Scrantit, luxat. 3. Stramb, incovoiat. ♦ (Despre drumuri) Cu multe cotituri. ♦ (Rar) In forma de spirala. 4. Fig. (Despre oameni) Care nu este sau nu se poarta ca toata lumea; ciudat, aiurit; (despre manifestarile oamenilor) care exprima, tradeaza ciudatenie. ♦ Care se opune bunului-simt; nepotrivit, nefiresc. – V. suci.

CARUSEL ~e n. 1) Instalatie distractiva pentru copii, prevazuta cu mai multi caluti de lemn (alte animale, vehicule), care se invarteste in jurul unei axe verticale; calusei. 2) fig. miscare continua a unor oameni, animale sau lucruri in diverse scopuri. /<fr. carrousel

A CIRCULA circul intranz. 1) (despre pietoni, vehicule etc.) A se misca (continuu) intr-un anumit sens; a se deplasa incolo sau incoace (pe caile de comunicatie). 2) (despre gaze, aer, lichide etc.) A se misca (continuu) intr-un circuit; a se schimba in permanenta prin miscare. 3) (despre bani) A fi in uz; a trece din mana in mana. 4) (despre zvonuri, vorbe, informatii etc.) A trece de la unul la altul; a deveni cunoscut unui cerc larg de persoane. /<fr. circuler, lat. circulari

continuu continua (continui, continue) 1) Care se produce fara intrerupere; neintrerupt; neincetat; persistent. miscare continua. Efort continuu. 2) Care se prelungeste fara intrerupere; constituit din parti neseparate. Linie continua. Functie continua. /<fr. continu, lat. continuus

CONVEIER ~e n. 1) Sistem tehnic cu miscare continua, care actioneaza mecanic, servind la transportarea diferitelor obiecte. ~ cu banda. 2): ~ verde sistem de aprovizionare continua a animalelor cu nutret proaspat. [Sil. -ve-ier] /<engl. conveyer

CURENT1 ~ti m. 1) miscare a apei in directia pantei. ◊ ~ marin deplasare de apa in mari si oceane, provocata de maree, de inclinarea nivelului marii, de vanturi etc. 2) miscare de aer cauzata de diferenta de temperatura. ◊ A-l trage pe cineva ~tul a raci fiind expus la un flux de aer in interiorul unei cladiri. 3) fiz. Sarcina electrica aflata in miscare. ~ continuu. ~ alternativ. /<fr. courant

A CURGE pers. 3 curge intranz. 1) (despre ape) A se misca necontenit la vale. ◊ ~ garla a veni cu prisosinta. 2) fig. (despre fiinte sau vehicule) A se deplasa in lant; a veni intr-un suvoi permanent. 3) fig. (despre viata, unitati de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece. ◊ Va curge inca multa apa pe rau (sau pe garla, pe Dunare etc.) va trece inca multa vreme. 4) (despre ploaie) A cadea din belsug. 5) (despre invelitori, acoperisuri, poduri) A lasa sa patrunda apa (sau alte lichide). 6) (despre lacrimi, sudoare etc.) A iesi prelingandu-se. 7) (despre sange) A se misca continuu intr-un anumit sens si intr-un anumit spatiu. 8) (despre recipiente) A lasa sa iasa lichidul dinauntru. 9) pop. (despre bube, rani) A elimina puroi; a supura; a puroia. 10) A se desprinde din ceva, cazand cate putin si succesiv. Graul curge din sac.A-i ~ peticele a fi imbracat in haine zdrentaroase. 11) A atarna liber in jos. Parul curge pe spate. 12) fig. (despre cuvinte, expresii etc.) A se insira cu usurinta. /<lat. currere

DINAMIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de dinamica; propriu dinamicii. Electricitate ~ca. Procedeu ~. 2) Care vadeste miscare continua; cu proprietatea de a se misca permanent. Alternanta ~ca. 3) (despre persoane) Care manifesta multa forta vitala; cu spirit de actiune pronuntat; activ. /<fr. dynamique

DUR2 interj. reg. (se foloseste pentru a reda zgomotul unui obiect ce se rostogoleste)Dur in jos, dur in sus (sau dur incoace, dur incolo) a) se spune despre o miscare continua dintr-o parte in alta, despre o agitatie fara rost; b) se spune despre un schimb de pareri continuu si contradictoriu. /Onomat.

FAT interj. pop. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a reda o miscare brusca sau miscari continue alternative). ◊ ~ incolo, ~ incoace ba incolo, ba incoace; cand incolo, cand incoace. /Onomat.

A LUNECA lunec intranz. 1) (despre corpuri) A se deplasa printr-o miscare continua (pe o suprafata neteda sau de-a lungul unui alt corp). 2) A se misca lin si fara zgomot. 3) (despre persoane) A-si pierde echilibrul, calcand pe o suprafata lucioasa. 4) (despre mancaruri sau bauturi) A trece usor pe gat; a se inghiti usor. /<lat. lubricare

PERPETUUM: ~ mobile 1) Mecanism tehnic imaginar care ar fi capabil sa functioneze fara incetare, sa produca energie sau sa efectueze un lucru mecanic, fara a primi energie din exterior. 2) Piesa muzicala instrumentala cu ritm rapid, alcatuita din sunete de valoare mica si egala, care, succedandu-se, lasa impresia unei miscari continue. /Cuv. lat.

PRASNEL1 ~e n. 1) Jucarie mica in forma de con cu varf ascutit, care, fiind rasucita bine si lasata sa cada pe o suprafata plana, isi continua miscarea de rotatie, pastrandu-si astfel echilibrul; titirez; sfarleaza. ◊ Iute ca ~ul sprinten. 2) Capatul conic din partea de jos a fusului de tors (care inlesneste rotirea acestuia); sfarleaza; titirez. 3) Partea inferioara a fusului morii, fixata in una din pietre. /<sl. pristeni

SFARLEAZA ~eze f. 1) Capatul conic din partea de jos a fusului de tors (care inlesneste rotirea acestuia); prasnel; titirez. 2) Jucarie in forma de con cu varf ascutit care, fiind rasucita si lasata sa cada pe o suprafata plana, isi continua miscarea de rotatie, pastrandu-si astfel echilibrul; titirez; prasnel. ◊ Iute ca o ~ a) foarte iute si harnic; b) care nu are nici un pic de astampar. 3) Instrument meteorologic primitiv care indica directia vantului; morisca de vant; girueta. 4) fig. Persoana vioaie si sprintena. /sfarla + suf. ~eaza

TITIREZ1 ~i m. 1) Jucarie in forma de con cu varf ascutit care, fiind rasucita bine si lasata sa cada pe o suprafata plana, isi continua miscarea de rotatie pastrandu-si echilibrul; prasnel; sfarleaza. 2) Capatul conic din partea de jos a fusului de tors; prasnel; sfarleaza. 3) fig. Persoana vioaie si sprintena. /cf. alb. tir

AUTOmiscare s.f. miscare care isi are izvorul, cauza in insusi obiectul ce se misca; starea de continua miscare si transformare a naturii si a societatii, determinata de contradictiile interne proprii tuturor obiectelor si fenomenelor. [< auto1- + miscare, dupa rus. samodvijenie].

ANIMATIE s. f. miscare continua si zgomotoasa (de fiinte, de vehicule); insufletire, agitatie. ♦ film de ~ = film constand dintr-o suita de desene animate. (< fr. animation, lat. animatio)

BROWNIANA [BRAU-] adj. miscare browniana = miscare continua a particulelor microscopice, in suspensie intr-un lichid, datorita agitatiei moleculare. (< fr. brownien)

HIPERBOLOGRAF s. n. aparat care permite trasarea hiperbolei (2) in miscari continue. (< fr. hyperbolographe)

PERPETUUM MOBILE s. n. 1. sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar care ar putea functiona la infinit, producand energie sau lucru mecanic fara a primi energie din exterior. 2. (muz.) piesa instrumentala cu pasaje de virtuozitate, bazata pe succesiunea rapida si continua a unor sunete de durata egala, cu revenire repetata a temei principale. 3. miscare continua. (< lat. perpetuum mobile)

ANIMATIE s. f. miscare continua si zgomotoasa (de fiinte, vehicule etc.); insufletire, vioiciune. – Fr. animation (lat. lit. animatio, -onis).

NELINISTE, nelinisti, s. f. Stare de agitatie, de framantare, de neastampar; tulburare, ingrijorare, teama, panica (nelamurita). ♦ miscare, actiune continua; neastampar. – Ne- + liniste.

TREPIDATIE, trepidatii, s. f. miscare v********e continua, in general in directie verticala, cu amplitudine mica si cu frecventa mare, a unui sistem tehnic (masina, vehicul etc.) in cursul functionarii lui. ♦ Fig. Agitatie, neastampar. – Din fr. trepidation.

KINESCOP, kinescoape s.n. 1. Dispozitiv care permite vizionarea unei serii de fotografii in forma unei secvente continue, in miscare. 2. (Telev.) Dispozitiv care permite obtinerea inregistrarii pe film a unei emisiuni realizate in direct, chiar in interiorul receptorului de televiziune, cu scopul reluarii ulterioare a acestei emisiuni. ♦ (p. metonimie) Tub catodic special care permite filmarea imaginii pe care o reproduce. 3. (Telev.) Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune; cinescop. (din fr. kinescope < kines(i)-, din gr. κίνησις = miscare + -scope, din σκοπεΐν = a se uita, a privi; sensul 2. < prob. din engl., atestat din 1949, indicand inregistrarea unei emisiuni transmise ulterior; sensul 3. < denum. engl. a dispozitivului, marca inreg. in S.U.A., in 1931) [def. TLF]

TURATIE s.f. 1. (Tehn.) miscare circulara a unei piese in jurul unui ax. 2. (Fiz.) Portiune din miscarea circulara continua a unui corp; rotatie unica, completa; tur (1). [Gen. -iei. / < tur].

REVOLUTIA DIN 1905-1907 DIN RUSIA, ansamblu de actiuni ca urmare a crizei economice din 1900-1903, agravata de pierderile suferite in Razboiul Ruso-Japonez (1904-1905). A inceput prin manifestatia pasnica din 9/22 ian. 1905, de la Sankt-Petersburg, reprimata violent („Duminica sangeroasa”), careia i-a urmat in primavara si vara anului 1905, mari greve politice, in principalele centre industriale si puternice rascoale taranesti in regiunea Volgai. Au avut loc framantari in randurile armatei, culminand cu rascoala din iun. 1905 a marinarilor de pe cuirasatul „Potemkin” din flota Marii Negre. Revolutia isi propunea rasturnarea tarismului, confiscarea pamanturilor mosieresti, ziua de munca de opt ore. In toamna lui 1905 miscarea revolutionara s-a extins in toata tara, creandu-se detasamente de muncitori inarmati. In oct., in urma unei puternice geve generale, tarul Nicolae II a dat la 17/30 oct. un manifest in care fagaduia satisfacerea unor revendicari general-democratice si convocarea Dumei de Stat. Miscarile au continuat, culminand cu insurectia armata din dec. 1905. Dupa infrangerea ei la Moscova, revolutia a intrat in declin, fiind, pana in 1907, inabusita.

CARUSEL, carusele, s. n. 1. Calusei (2). 2. Fig. miscare, deplasare, circulatie continua a unor mobile. – Din fr. carrousel.

COREE, s. f. Boala de nervi, frecventa mai ales la tineri, caracterizata prin miscari musculare involuntare continue si dezordonate ale diverselor segmente corporale – Din fr. choree.

DINAMIC, -A, dinamici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. (Mec.) De miscare, de forta; privitor la miscare, la forta. 2. Plin de miscare, de actiune, activ; care este in continua (si intensa) miscare, evolutie; care se desfasoara rapid. ◊ Verb reflexiv dinamic = verb reflexiv care exprima o actiune ce se face cu participarea intensa sau cu un interes special din partea subiectului. El se gandeste. Ea isi aminteste. ♦ (Despre oameni) Care dovedeste forta vitala, putere de a se afirma si de a actiona; energie. II. S. f. 1. Parte a mecanicii care studiaza legile miscarii corpurilor tinand seama de masele lor si de fortele care se exercita asupra lor. 2. (Tehn.) Raport intre valorile maxime si minime ale unui semnal. 3. Dezvoltare intensa, schimbare continua, bogatie de miscare. ◊ Dinamica populatiei = totalitatea schimbarilor (cantitative) care au loc in cadrul unei unitati de populatie. – Din fr. dynamique.

A se opri ≠ a continua, a se misca

ROTARY s.n. 1. Sistem de foraj petrolier mecanic, cu circulatie continua si cu rotirea garniturii de foraj. 2. Sistem de telefonie automata, in care unele organe sunt actionate de o miscare de rotatie continua. [< engl., fr. rotary].

ROTARY s. n. 1. sistem de foraj petrolier mecanic, cu circulatie continua si cu rotirea garniturii de foraj. 2. sistem de telefonie automata in care unele organe sunt actionate de o miscare de rotatie continua. (< engl. rotary)

VARIATOR, variatoare, s. n. Mecanism sau dispozitiv schimbator de viteza cu variatie continua, care permite transmiterea miscarii de la un arbore motor la arborele principal al unei masini. [Pr.: -ri-a-] – Din rus. variator [skorosti], fr. variateur [de vitesse].

TWIST s.n. Dans modern de perechi in care partenerii danseaza individual, unul in fata celuilalt, cu miscari de rasucire, bratele miscandu-se intr-un balans continuu, in sens invers miscarii picioarelor; melodia acestui dans. [Pron. tuist, pl. -turi. / < engl. twist].

TWIST [TUIST] s. n. 1. dans modern de perechi in care partenerii danseaza individual, unul in fata celuilalt, cu miscari de rasucire, bratele miscandu-se intr-un balans continuu, in sens invers miscarii picioarelor; melodia corespunzatoare. 2. (fin.) operatie din majorarea dobanzii pe termen scurt in scopul atragerii capitalurilor externe si totodata din reducerea dobanzii pe termen lung pentru mentinerea expansiunii economice. (< engl., fr. twist)

NELINISTIT, -A, nelinistiti, -te, adj. Care nu este linistit; care se misca, se agita, se framanta (continuu), care nu sta locului; cuprins de agitatie, de framantare, de neastampar; agitat, tulburat. – Ne- + linistit.

A DURUI durui intranz. pop. 1) (despre vehicule, motoare si obiecte in miscare) A produce un zgomot asurzitor continuu; a hurui. 2) A vorbi mult si fara rost; a flecari; a trancani; a palavragi. [Sil. -ru-i] /dur + suf. ~ui

A HURUI pers. 3 huruie intranz. pop. 1) (despre vehicule, motoare etc. in miscare) A produce un zgomot asurzitor continuu; a durui. 2) (despre porumbei) A scoate sunete caracteristice speciei; a gurui. /Onomat.

A IMPULSIONA ~ez tranz. 1) (persoane) A determina (la o actiune) prin impulsuri; a indemna; a imboldi. 2) (miscarea) A face sa se produca continuu (prin impulsii). /Din impulsie

SARABANDA ~e f. 1) Vechi dans popular spaniol, executat intr-un tempo lent si lasciv. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) fig. Framantare continua (a unui grup de fiinte); miscare tumultuoasa. /<fr. sarabande

A SFARAI pers. 3 sfaraie intranz. 1) A produce un zgomot caracteristic continuu si ascutit (cauzat de o miscare); a face sfar”. Fusul sfaraie.Fuge de-i sfaraie calcaiele fuge foarte tare. 2) (despre obiecte umede ce ard) A produce un zgomot specific usor in timpul arderii; a sasai. 3) (despre alimente puse la prajit) A produce un zgomot suierator caracteristic (cauzat de evaporarea apei aflate in aliment). 4) (despre gaze care ies sub presiune printr-un orificiu ingust) A produce un zgomot suierator, inabusit; a fasai. 5) (despre insecte) A scoate sunete repetate, scurte si ascutite, caracteristice speciei; a face „sfarr-sfarr”; a tarai. /sfar + suf. ~ai

CONTROL s. n. 1. verificare a unei activitati pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. ♦ cifra de ~ = exponent care indica limitele cantitative ale productiei; lucrare de ~ = lucrare scrisa prin care se verifica periodic cunostintele elevilor si studentilor. ◊ urmarire a functionarii unui sistem tehnic, proces tehnologic etc. ◊ supraveghere continua (morala sau materiala). 2. stapanire. ◊ dirijare a propriilor miscari si manifestari. 3. institutie insarcinata cu supravegherea unor activitati. 4. (pl.) registru de evidenta a personalului (si a animalelor) unei unitati militare. (< fr. controle)

MOBIL1 ~a (~i, ~e) 1) Care se misca sau care poate fi miscat; miscator. Bunuri ~e. Trupe ~e. 2) Care este in continua schimbare; instabil; schimbator; variabil. 3) fig. (despre fata) Care isi schimba mereu expresia. 4) (despre ochi) Care se misca mereu. /<fr. mobile, lat. mobilis

CUREA, curele, s. f. 1. Fasie lunga din piele, canepa, material plastic etc.; spec. o astfel de fasie folosita ca cingatoare. ◊ Expr. A-l tine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua, flexibila si rezistenta, cu ajutorul careia se poate transmite miscarea de rotatie si puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de masina la altul; b) fig. ceea ce serveste ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. si pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fasie lunga si ingusta de pamant. – Lat. corrigia.

CUREA ~ele f. 1) Fasie lunga de piele sau din alte materiale avand diferite intrebuintari. 2) Fasie din piele sau din alt material, care serveste la incins sau la ajustat imbracamintea; cingatoare; brau; cordon; centura. ◊ A (nu)-l tine ~eaua a (nu) se simti in stare sa... 3): ~ de transmisie banda continua de piele sau de panza rezistenta, care serveste pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un ax la altul. [Art. cureaua; G.-D. curelei; Sil. cu-rea] /<lat. corrigia

CONTROL s.n. 1. Verificare, analiza permanenta sau periodica a unei activitati pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. ♦ Supraveghere continua (morala sau materiala); stapanire. ♦ Putere de dirijare a propriilor gesturi si miscari. ◊ Cifra de control = exponent care indica limitele cantitative ale productiei. 2. Institutie insarcinata cu supravegherea unor activitati. 3. (La pl.) Registru de evidenta a personalului (si animalelor) unei unitati militare. [Pl. -oale, -oluri. / < fr. controle].

OPRIRE, opriri, s. f. Actiunea de a (se) opri si rezultatul ei; incetare a unei actiuni, a unei miscari, ramanere pe loc; stationare, stagnare; oprit1. ◊ Loc. adv. Fara oprire = neintrerupt, neincetat, continuu. ♦ (Concr.) Loc unde se opreste cineva sau ceva; statie, popas. ♦ Tinere pe loc, retinere. ♦ (Inv.) Interdictie, prohibitie, piedica, opreliste. – V. opri.

CONTROL, controale, s. n. 1. Analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii etc. pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. ◊ Lucrare de control = lucrare scrisa prin care se verifica periodic cunostintele elevilor sau ale studentilor. Cifra de control = exponent care indica limitele cantitative ale productiei. Punct de control = loc fix (la marginea unui oras, a tarii etc.) unde organele autoritatii supravegheaza indeplinirea formalitatilor legale de catre cei care trec. Control obstesc = forma de control social, specifica tarilor socialiste, care se exercita de catre masele largi de oameni ai muncii si de reprezentantii organizatiilor de masa si obstesti. ♦ Supraveghere continua (morala sau materiala); stapanire, dominatie. ♦ Putere de dirijare a propriilor sale gesturi si miscari. 2. Institutie sau grup de persoane care supravegheaza anumite activitati. 3. (La pl.) Registru de evidenta a personalului (si animalelor) unei unitati militare. – Din fr. controle.

ELEAT, -A adj. Scoala eleata = scoala filozofica greaca de tendinta idealista din sec. VI-V i.e.n., ai carei reprezentanti principali au fost Zenon si Parmenide, care au formulat conceptia metafizica dupa care diversitatea si miscarea lumii sunt simple iluzii senzoriale, adevarata „existenta”, cognoscibila numai prin ratiune, fiind unica, imobila, continua si neschimbatoare. // s.m. si f. Membru, adept al acestei scoli. [Pron. e-le-at. / cf. Elea – oras in Lucania (Italia)].

PAUZA, pauze, s. f. 1. Suspendare, oprire temporara a unei actiuni, a unei miscari, a unei activitati; interval de timp cat dureaza aceasta intrerupere; repaus. ◊ Loc. adv. Fara pauza = continuu, neintrerupt. ♦ (La scoala) Recreatie1. ♦ (La spectacole) Antract. 2. (Concr.) Semn muzical, corespunzator valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica intreruperea unei fraze muzicale si durata acestei intreruperi. 3. (Concr.) Linie orizontala, mai lunga decat cratima, folosita ca semn de punctuatie pentru a indica cititorului o oprire in lectura mai mare decat la virgula sau pentru a separa doua parti deosebite ale unui text. [Pr.: pa-u-] – Din lat. pausa, fr. pause, germ. Pause.

DINAMICA f. 1) Ramura a mecanicii care se ocupa cu studiul miscarii corpurilor in raport cu fortele ce o conditioneaza. 2) Proces de evolutie a unui fenomen; schimbare continua. ~a relatiilor sociale. 3) biol: ~a populatiei totalitate a schimbarilor cantitative suferite de o populatie de plante sau de animale. /<fr. dinamique

FOUETTE FUETE/ s. n. (coregr.) rotatie rapida si continua a corpului efectuata de un dansator sau o dansatoare pe poante, cu ajutorul elanului imprimat prin miscarea bratelor ori a unui picior. (< fr. fouette)

RULMENT s. m. 1. organ de masina, compus din doua inele concentrice separate prin bile sau role, cu aceleasi dimensiuni, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. 2. fond de ~ = materiile prime si celelalte materiale necesare procesului de productie, precum si mijloacele banesti necesare functionarii continue a unei intreprinderi. (< fr. roulotte)

RULMENT s.m. 1. Piesa de masina compusa din doua inele concentrice separate prin bile sau role cu aceleasi dimensiuni, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. 2. Fond de rulment = materiile prime si celelalte materiale necesare procesului de productie, precum si mijloacele banesti necesare functionarii continue a unei intreprinderi. [< fr. roulement].

CADERE, caderi, s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare, miscare de sus in jos, coborare spre pamant (ca efect al gravitatiei). Caderea corpurilor. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitia sa normala. Caderea muschilor. 2. Desprinderea unei parti componente dintr-un organism. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Caderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereusita. 6. (In expr.) Cadere de apa = cascada, cataracta. 7. (In expr.) Cadere de acord = ajungere la o intelegere. 8. Competenta, drept.

CIRCUIT ~e n. 1) miscare pe un cerc inchis cu revenire la punctul initial ◊ ~ul capitalului miscare a capitalului industrial in sfera productiei (bani-marfa-bani). 2) Sistem de medii sau de conducte prin care circula ceva (lichide, vapori, gaze, electricitate etc.). ◊ ~ul apei in natura proces continuu de circulatie a apei in diferitele ei stari. ~ electric ansamblu de fire, bune conducatoare de electricitate, care constituie un traseu inchis pentru circulatia unui curent. /<fr. circuit, lat. circuitus

CADRU s. n. I. 1. structura de rezistenta din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate. ◊ rama. ◊ aparat de gimanstica pentru miscari de mladiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu, ambianta. 4. (fig.) limitele in care se desfasoara o activitate, o actiune. 5. element al unei marci postale, detaliul exterior al desenului. 6. imagine inregistrata pe un film fotografic; cliseu, negativ. ◊ subdiviziune a actiunii unui film, reprezentand o succesiune continua de imagini; camp(1). 7. (tv.) figura descrisa de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antena de forma unei bobine, cu un numar mic de spire, in receptiile radioelectrice si in radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei intreprinderi, institutii etc. care se ocupa cu angajarea si evidenta personalului. ◊ efectiv al unei intreprinderi, institutii, organizatii etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv. (< fr. cadre, (II) rus. kadri)

MURMUR, murmure, s. n. 1. Succesiune de sunete (slab si monoton articulate), de cuvinte rostite incet si neclar; zgomot confuz de voci; rumoare, murmuiala. ♦ P. a**l. Zgomot surd si continuu produs de un motor sau de o masina in actiune; zumzet, bazait. ♦ Exprimare a unei nemultumiri, a unei dezaprobari prin cuvinte rostite cu jumatate de glas; protest infundat al unei multimi; carteala, murmurare. 2. Zgomot usor, prelung si monoton produs de o apa curgatoare, de frunzisul miscat de vant etc. – Din lat. murmur, fr. murmure.

CADERE, caderi, s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare, miscare de sus in jos a unui lucru, coborare spre pamant sub efectul gravitatiei. ◊ Cadere de apa = diferenta de nivel intre doua puncte ale unui curs de apa; (concr.) masa de apa care cade de la o oarecare inaltime; cascada, cataracta. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitia sa normala. Caderea muschilor. ** Diferenta dintre valorile pe care le ia o marime in doua puncte diferite. Cadere de potential. ** (Med.; in sintagma) Cadere de tensiune = coborare a tensiunii arteriale sub limita normala. 2. Desprindere a unei parti componente dintr-un organism. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Caderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereusita. 6. Competenta, drept. Nu e in caderea lui sa ma judece. 7. Nereusita, esec. – V. cadea.

continuu adj., adv. 1. adj. etern, necontenit, necurmat, neincetat, neintrerupt, nesfarsit, permanent, perpetuu, vesnic, (inv. si reg.) mereu, (reg.) necunten, (inv.) neincontenit, neprecurmat, nesavarsit, pururelnic. (O lupta ~ intre contrarii.) 2. adj. v. sustinut. 3. adv. incontinuu, intruna, mereu, necontenit, necurmat, neincetat, neintrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, vesnic, (inv. si reg.) nepristan, (reg.) hojma, necunten, (inv.) neaparat, nelipsit. (Se misca ~.) 4. adv. v. intotdeauna. 5. adj. v. constrictiv.

LANT, lanturi, s. n. 1. Sir de verigi, de placi, de zale etc. metalice, unite intre ele pentru a forma un lot, care serveste spre a lega ceva, a transmite o miscare etc. ♦ Instrument format dintr-un sir de vergele groase, cu care se masoara lungimile de teren. ♦ Lucratura simpla facuta cu croseta, care consta dintr-un sir de ochiuri inlantuite. 2. Lant (1) mic, de obicei din metal pretios, servind ca podoaba (la mana, la gat). 3. Fig. Tot ceea ce constituie o legatura puternica; ceea ce incatuseaza libertatea, independenta cuiva. 4. Sir continuu de elemente, fiinte, lucruri, stari asemanatoare. ◊ Reactie in lant = reactie care, producandu-se intr-un anumit punct al unui corp, se propaga in toata masa lui, dand nastere unei succesiuni de reactii elementare. Lant cauzal inchis = feedback. ◊ Expr. A se tine lant = a se succeda (in numar mare). ♦ Sir format din mai multi atomi legati intre ei; catena. – Din bg. lanec.

CADRU s.n. I. 1. Schelet facut din bare de lemn, de metal, de beton armat etc., legate rigid pentru a forma un suport rezistent; suport care sustine diferite aparate. ♦ Rama. ♦ Aparat de gimnastica pentru miscari de mladiere prin suspensie, serpuire etc. 2. (Fig.) Mediu inconjurator al unei persoane, al unui lucru etc.; ambianta. 3. (Fig.) Limitele in care se desfasoara o activitate, o actiune: (p. ext.) ceea ce este cuprins intre aceste limite. 4. Element al unei marci postale constituind detaliul exterior al desenului. 5. Imagine inregistrata pe un film fotografic; cliseu, negativ. ♦ (Cinem.) Spatiu dintr-un film cuprinzand o succesiune continua de imagini, inregistrate fara oprirea aparatului de filmat; camp. II. (La pl.) Efectiv al unei intreprinderi, al unei institutii, al unei unitati, al unei organizatii etc.; (la sg.) cel care face parte din efectivul unei intreprinderi, al unei institutii, al unei unitati, al unei organizatii etc. [Var. cadra s.f. / cf. (I) fr. cadre, (II) rus. kadri].

FLUX s.n. 1. Crestere periodica a nivelului apei marilor si oceanelor sub influenta miscarii de rotatie a Pamantului si a atractiei Lunii si a Soarelui. 2. (Fig.) Revarsare, crestere, suvoi, val. 3. (Fiz.) Curent. ◊ Flux luminos = cantitate de energie luminoasa emisa de un izvor de lumina intr-o unitate de timp; flux electric = produsul dintre inductia electrica si aria suprafetei perpendiculare pe ea pe care o strabate; flux magnetic = totalitatea liniilor de forta care trec printr-un corp oarecare. 4. Flux tehnologic = circulatie continua a materiei prime, a produselor semifabricate sau fabricate intr-un proces tehnologic. [Cf. fr. flux, lat. fluxus].

UMANISM s. n. 1. miscare culturala si orientare progresista a gandirii din epoca Renasterii, aparuta ca expresie a luptei impotriva feudalismului si scolasticii, care a insemnat o puternica afirmare a preocuparii fata de om, promovand, in opozitie cu ideologia si cultura medievala, o cultura militand pentru dezvoltarea multilaterala a personalitatii, pe baza culturii antice. 2. ansamblul ideilor si conceptiilor care exprima aprecierea demnitatii si libertatii omului, grija fata de om si de valorile materiale si spirituale ale existentei sale, caracterizat prin cerinta dezvoltarii continue si multilaterale a personalitatii umane. ◊ (p. ext.) atitudine, manifestare umanitara sau umana. (< fr. humanisme, germ. Humanismus)

FLUX s. n. 1. crestere periodica a nivelului apei marilor si oceanelor sub influenta miscarii de rotatie a Pamantului si a atractiei Lunii si a Soarelui. 2. (fig.) mare cantitate, revarsare, crestere, suvoi, val. 3. (fiz.) curent, miscare de particule. ♦ ~ luminos = energie radianta emisa de un izvor de lumina intr-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inductia electrica si aria suprafetei perpendiculare pe ea pe care o strabate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forta care trec printr-un corp oarecare. 4. ~ tehnologic = succesiunea operatiilor intr-un proces tehnologic. 5. ~ de informatie = ansamblu de date, informatii si decizii necesare desfasurarii unei anumite operatii sau activitati; raportul dintre cantitatea de informatie si timpul in care ea este transmisa. ◊ ~ de capital = transformarea, circulatia unor fonduri banesti dintr-o tara in alta, ca urmare a efectuarii de operatii de decontare, imprumuturi sau transformari de depozite bancare. 6. circulatie continua si uniforma a unui lichid (sange, seva). 7. pulbere folosita in sudura automata. (< fr. flux, lat. fluxus)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)