Rezultate din textul definițiilor
DEMNITAR ~i m. Persoana care detine o demnitate; inalt functionar de stat. /<fr. dignitaire
DEMNITAR s. m. inalt functionar de stat. (dupa fr. dignitaire)
SUBSECRETAR s.m. (In unele state) Subsecretar de stat = inalt functionar care conduce un departament sau o parte din administratia centrala (ca delegat al ministrului de care depinde). [< sub- + secretar, dupa fr. sous-secretaire].
SECRETAR1, -A I. s. m. f. 1. persoana care rezolva lucrarile curente de birou intr-o intreprindere, intr-o institutie administrativa sau stiintifica. ◊ cel care redacteaza procesul-verbal asupra lucrarilor si discutiilor in cadrul unei sedinte. ♦ ~ de redactie = colaborator din redactia unei publicatii sau edituri care centralizeaza si coordoneaza materialul pregatit pentru tipar. ◊ cel care tine lucrarile cuiva, care scrie (dupa dictare) corespondenta cuiva. 2. persoana care face parte din conducerea unei organizatii politice sau de masa si care conduce munca operativ, pe baza hotararilor luate de organele colective respective. ♦ ~ general = inalt functionar insarcinat cu organizarea si conducerea unor adunari, organisme, societati etc. 3. ~ de stat = inalt functionar care conduce un departament ministerial; (in unele tari) ministru al afacerilor externe; c******l insarcinat cu relatiile externe ale Vaticanului. II. s. n. mobila in care se tin scrisori, hartii etc. (< lat. secretarius, fr. secretaire)
SUBSECRETAR s. m. ~ de stat = inalt functionar care conduce un departament sau o parte din administratia centrala (ca delegat al ministrului). (dupa fr. sous-secretaire)
DEMNITAR, demnitari, s. m. inalt functionar al statului. – Din fr. dignitaire (dupa demn).
MINISTRU, ministri, s. m. inalt functionar de stat, membru al guvernului, care conduce un minister. – Din lat. minister, -tri, fr. ministre.
DEMNITAR s.m. inalt functionar de stat, persoana care detine o demnitate importanta. [< fr. dignitaire, dupa demn].
SCRIITOR, -OARE, scriitori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Autor de opere literare. 2. S. m. functionar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoana in slujba domnului sau a unui inalt demnitar de stat, care indeplinea functia de secretar; diac, logofat. 3. S. n. (Inv.) Masa de scris; birou. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -tor.