Rezultate din textul definițiilor
SAGA, sagi, s. f. (Pop.) Gluma. ◊ Loc. adv. In saga = fara seriozitate, intr-o doara. Fara saga = in mod serios. ◊ Loc. vb. A face saga = a sugui; a glumi. ◊ Expr. Nu-i vreme de saga = nu-i momentul potrivit pentru glumit. A se intrece cu saga = a intrece masura, a exagera. A se trece de saga = a incepe sa devina lucru serios. A lasa saga (la o parte) sau a-i ajunge (cuiva) saga (sau de saga) = a termina cu gluma, a deveni serios. (In constructii negative sau interogative); A fi (sau a-i parea cuiva) (de) saga (sau lucru de saga) = a fi (sau a i se parea cuiva ca este) lucru neinsemnat, fara importanta. – Din bg. sega.

FORTA, fortez, vb. I. Tranz. 1. A determina cu forta pe cineva la ceva; a sili, a constrange, a obliga. ♦ Refl. A-si da osteneala, a se stradui, a face un efort. 2. A manui cu violenta un mecanism, o inchizatoare etc., deteriorandu-le din nepricepere, nerabdare, intentii frauduloase etc.; a sfarama, a sparge. ◊ Expr. A forta usa cuiva = a intra cu sila in casa cuiva. A forta (cuiva) mana = a constrange (pe cineva) sa faca ceva. A forta nota = a intrece masura in comportarea fata de cineva; a exagera. ♦ A supune la un efort prea mare o masina, un animal etc. ♦ (Mil.) A trece peste un obstacol in ciuda rezistentei opuse de inamic. – Din fr. forcer, it. forzare.

PREA adv. 1. Mai mult decat (este necesar), din cale afara de..., peste masura, extrem de..., foarte (mult). ◊ Expr. Nu (sau nici) prea = nu chiar, nu tocmai, nu foarte; potrivit. A fi prea din cale-afara (sau prea de tot) = a depasi orice limita admisa. A nu sti prea multe = a fi suparacios, irascibil, a reactiona impulsiv; a nu sti de gluma. (Fam.) Asta e prea-prea = asta intrece masura. Mult prea... = excesiv, exagerat. Nici prea-prea, nici foarte-foarte = asa si asa, nici bine, nici rau; potrivit; mediocru. ◊ (Ajuta la formarea superlativului absolut) Nu e nici prea mult, nici prea putin. 2. Element de compunere care inseamna „foarte”, „peste masura” si care serveste la formarea unor substantive, a unor adjective si a unor verbe. – Din sl. pre.

EXCEDA, excedez, vb.I. intranz.(Livr.) A intrece masura, nivelul obisnuit, a depasi valoarea; p. ext. a coplesi, a covarsi. – Din fr. exceder, lat. excedere.

COPT2, COAPTA, copti, coapte, adj. I. 1. (Despre alimente) Care a fost supus, fara apa sau alt lichid, actiunii focului pentru a putea fi mancat. ◊ Expr. (Fam.) Mort-copt = cu orice pret, neconditionat, neaparat. 2. (Despre fructe si plante) Ajuns la deplina dezvoltare sub actiunea unor conditii naturale; bun de mancat. ◊ Expr. Pica de coapta! = a) excesiv de copt, foarte copt; b) (fig.) intrece masura obisnuita, formidabil, culmea! II. Fig. 1. (Despre actiuni, situatii, conditii etc.) Care e gata, bun (de)..., potrivit (sa)..., pregatit (pentru)... 2. (Despre oameni sau despre mintea, gandurile lor) Matur, deplin dezvoltat. III. (Despre abcese, bube etc.) Care a facut puroi si este gata sa se sparga. – Lat. coctus.

ABUZIV ~a (~i, ~e) 1) Care intrece masura; excesiv. 2) Care este savarsit prin abuz de putere; ilegal. /<lat. abusivus, fr. abusif

ASPRU1 ~a (~i, ~e) 1) Care are suprafata zgrunturoasa; cu asperitati. 2) (despre perii, par etc.) Care are firele tari, tepoase. 3) (despre apa) Care contine saruri peste limita admisa; dur. 4) (despre faina) Care nu este macinata marunt. 5) Care se suporta greu; care intrece masura obisnuita. Ger ~. Vant ~. 6) (despre persoane) Care se caracterizeaza prin lipsa de indulgenta; fara indulgenta; dur; exigent; sever. [Sil. as-pru] /<lat. asper

ATA ~e f. 1) Fir textil subtire folosit la cusut si la tesut. ~ de bumbac. ◊ Cusut cu ~ alba care nu corespunde adevarului; fals. Din fir pana in ~ de la inceput pana la sfarsit; complet; in intregime. Nici un capat de ~ absolut nimic. Viata cusuta cu ~ viata grea. A intinde ~a a intrece masura. 2): ~-de-mare a) planta acvatica cu tulpina foarte ramificata si cu flori verzui; b) peste marin cu corpul subtire si coada transformata intr-un organ apucator. [G.-D. atei] /<lat. acia

COARDA1 ~e f. 1) Fir elastic, flexibil, care, fiind fixat la instrumente muzicale (vioara, pian etc.), produce oscilatii acustice; struna. ~ de chitara.Orchestra de ~e orchestra alcatuita din instrumente muzicale cu coarde. A intinde ~a pana se rupe a intrece masura in ceva. 2) Segment de dreapta care uneste doua puncte ale unei curbe plane, fara a o intersecta. 3) Sfoara care leaga bratele unui ferastrau cu rama, pentru a tine intinsa panza. 4) Sfoara avand la capete doua manere, cu care se joaca copiii sarind peste ea sau se foloseste in unele exercitii sportive. 5) pop. Tesut conjunctiv, membranos, alb-sidefiu, rezistent, care leaga muschii de oase; tendon. ◊ ~ele vocale cele doua membrane simetrice ale laringelui, a caror v******e produce vocea. 6) Curbura gatului la cal (acoperita de coama). 7) Ramura din tulpina vitei de vie. 8) Suvita de sirop de zahar sau de dulceata prea tare legat. [G.-D. coardei; Sil. coar-da] /<lat. chorda

A EXCEDA exced intranz. A intrece masura; a depasi valoarea. /<fr. exceder, lat. excedere

EXCESIV ~a (~i, ~e) Care constituie un exces; care intrece masura; abuziv. /<fr. excessif

A FORTA ~ez tranz. 1) (fiinte) A pune cu forta (sa faca ceva); a sili; a constrange; a obliga; a impune. 2) (obiecte bine inchise) A supune unei actiuni violente. ~ usa. ◊ ~ nota a) a lua nota care depaseste posibilitatile vocii; b) a intrece masura in comportarea fata de cineva. ~ usi deschise a demonstra adevaruri bine cunoscute. 3) mil. (ape, trecatori etc.) A trece efectuand operatii de lupta. ~ raul. /<fr. forcer

MASURAT ~ta (~ti, ~te) 1) v. A MASURA. 2) Care are dimensiuni sau valori limitate; marginit. 3) (despre persoane) Care vadeste modestie si echilibru in purtare; care nu admite excese; cumpatat. 4) (despre actiuni) Care nu intrece masura; cumpatat. /v. a masura

MANECA ~ci f. Portiune a unor obiecte de imbracaminte, care acopera bratul (pana la incheietura mainii sau pana in regiunea cotului). ◊ A da cu ~ci largi a da din toata inima, cu multa bunavointa. A nu se lasa tras de ~ci a nu se lasa prea mult rugat. A o baga pe ~ a fi speriat tare; a fi cuprins de frica. A-si sufleca ~cile a se apuca cu toata seriozitatea de un lucru. Pe sub ~ pe nevazute; pe neobservate. A trage de ~ (pe cineva) a) a ruga insistent; b) a da de inteles ca intrece masura, ca exagereaza. [G.-D. manecii] /<lat. manica

SAGA sagi f. pop. Fapta sau vorba plina de haz, menita sa produca veselie; gluma. ◊ In ~ fara intentii rele; in gluma. Fara ~ cu toata seriozitatea. Nu ~ in toata puterea cuvantului. A se intrece cu ~a a intrece masura; a-si permite prea multe. A lasa ~a (la o parte) a inceta de a mai glumi; a se face serios. /<bulg. sega

ABUZIV, -A adj. 1. Care intrece masura; excesiv. 2. Arbitrar; ilegal. [Cf. fr. abusif, lat. abusivus].

FORTA vb. I. tr. 1. A sili, a constrange, a obliga (pe cineva la ceva). ♦ refl. A se sili, a se osteni, a se forta. 2. A sparge, a strica, a deschide violent (o inchizatoare); a umbla puternic, cu forta (cu un mecanism etc.). ◊ A forta usa (cuiva) = a intra cu sila in casa (cuiva); a forta nota = a intrece masura (in comportarea fata de cineva). [< it. forzare, cf. fr. forcer, lat.t. fortiare].

EXORBITA vb. intr. 1. (despre un astru) a iesi din orbita. 2. (fig.) a intrece masura; a trece peste ceea ce se cuvine. (dupa it. esorbitare)

FORTA vb. tr. 1. a sili, a constrange, a obliga (pe cineva, la ceva). ♦ a ~ cuiva mana = a constrange pe cineva sa faca ceva; a ~ nota = a intrece masura. 2. a sparge, a strica, a deschide violent (o inchizatoare); a umbla puternic, cu forta. (< fr. forcer, it. forzare)

POLITICOS adj. 1. v. binecrescut. 2. cuviincios, decent, respectuos, (livr.) reverentios. (N-a intrecut masura, a fost ~.) 3. amabil, prevenitor. (O atitudine extrem de ~oasa.) 4. v. ales.

NEBUNESC ~easca (~esti) 1) Care vadeste nebunie; demential. 2) Care este lipsit de ratiune; nesocotit; necugetat; nechibzuit. 3) fig. Care depaseste limitele obisnuite, intrecand masura; nesocotit; necugetat; nechibzuit. /nebun + suf. ~esc

INCALIFICABIL, -A, incalificabili, -e, adj. Care nu poate fi calificat (atat e de rau); care intrece orice masura. – In1-+calificabil. Cf. fr. inqualifiable, it. inqualificabile.

CULME ~i f. 1) Partea cea mai inalta a unui munte sau a unui deal; coama; creasta; spinare; crestet; varf; pisc. 2) Punctul cel mai inalt fata de orizont din drumul parcurs de un astru pe bolta cereasca. 3) fig. Punct culminant in evolutia unui fenomen, a unei situatii sau a unei actiuni; apogeu. In ~ea fericirii.(Asta-i) ~ea! ~ea culmilor! asta intrece orice masura; e nemaipomenit. 4) Bat lung sprijinit de grinzi intr-o casa taraneasca, pe care se atarna haine. [G.-D. culmii] /<lat. culmen

GOGONAT ~ta (~ti, ~te) 1) Care are forma sferica (ca gogoasa). 2) fig. (despre minciuni) Care intrece orice masura; exagerat. /Din inv. gogon + suf. ~at

INCALIFICABIL ~a (~i, ~e) Care nu poate fi calificat (din cauza insusirilor sale negative); care intrece orice masura; nedemn. Fapta ~a. /<it. inqualificabile

MULT2 adv. 1) In numar mare; in cantitate mare; un timp indelungat. A produce ~. A canta ~. ◊ Cu ~ in mare masura; considerabil. Mai ~ mai cu seama; indeosebi. Cel ~ a) maximum; b) in cel mai bun caz. A fi mai ~ mort (decat viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frica; b) a fi peste masura de istovit. Din ~ in mai ~ intr-o masura tot mai mare; din ce in ce mai tare, mai intens. Mai ~ sau mai putin intr-o masura oarecare; intrucatva. Nici mai ~, nici mai putin a) atat, cat se cuvine; tocmai cat trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire, stupoare. Asta-i prea ~ asta intrece orice masura; asta-i prea-prea. ~ si bine a) mult timp; timp indelungat; b) degeaba; in zadar. A nu mai avea ~ a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La departare mare; departe. A lasa ~ in urma. 3) (deseori urmat de prea) In cel mai inalt grad; foarte tare; extrem de. ~ stimat. ~ dorit. ~ preafrumos. /<lat. multus

EXAGERATIE s.f. (Liv.) Exagerare, intrecere a masurii. [Gen. -iei, var. esageratiune, exageratiune s.f. / cf. fr. exageration, lat. exaggeratio].

EXCESIV, -A adj. Care intrece marginile, masura; nemasurat, exagerat. ◊ Clima excesiva = clima cu variatii mari de temperatura de la un anotimp la altul. // adv. Peste masura de..., foarte. [Var. escesiv, -a adj. / cf. fr. excessif].

EXCEDA vb. I. intr. A intrece nivelul, masura obisnuita, valoarea. [P.i. 3,6 -deaza si -da, conj. 3 -ceada. / < fr. exceder, cf. lat. excedere].

DEPASI vb. tr. 1. a intrece, a lasa in urma (pe cineva sau ceva), mergand in acelasi sens si pe acelasi drum; a o lua inainte. 2. a intrece o anumita limita, o anumita masura. ◊ a intrece puterile, competenta cuiva. (dupa fr. depasser)

EXCEDA vb. intr. a intrece nivelul, masura, valoarea. (< fr. exceder, lat. excedere)

DEPASI, depasesc, vb. IV. Tranz. 1. A intrece pe cineva sau ceva care merge in acelasi sens; a lasa in urma. 2. A trece peste o anumita limita, a intrece o anumita masura, un anumit nivel. ♦ A intrece puterile sau competenta cuiva. Aceasta problema ma depaseste. – Din fr. depasser (dupa pasi).

LUPTA vb. 1. a se bate, a se intrece, a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 2. (MIL.) a se bate, a se razboi, (inv.) a combate, a se osti, a se ragloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dusmanul.) 3. v. stradui.

A DEPASI ~esc tranz. 1) A lasa in urma; a intrece; a dovedi; a devansa. 2) (limite, norme, masuri, niveluri) A intrece sub aspect cantitativ. 3) A intrece din punct de vedere al componentei. /<fr. depasser

COVARSI, covarsesc, vb. IV. Tranz. A depasi, a intrece (cu mult) in masura, in numar, in forta etc.; p. ext. a coplesi, a invinge. – Et. nec.

DEPASI vb. IV. tr. 1. A intrece, a lasa in urma (pe cineva sau ceva), mergand in acelasi sens si pe acelasi drum; a o lua inainte. 2. A intrece o anumita limita, o anumita masura, un anumit nivel; a intrece puterile, competenta cuiva. [P.i. -sesc, conj. 3,6 -seasca. / < de- + pasi, dupa fr. depasser].

BATE vb. 1. a atinge, a lovi, (pop. si fam.) a mustrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipani, (fam.) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a croi, a freca, a imblati, a mangaia, a manji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarmana, a scarpina, a tarnosi, a tarnui, (arg.) a cafti, a mardi. (Cine te-a ~?) 2. v. izbi. 3. v. lovi. 4. v. ciocani. 5. v. batatori. 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au ~.) 7. v. facalui. 8. v. roade. 9. (inv.) a semna. (~ moneda.) 10. v. birui. 11. v. izbandi. 12. v. intrece. 13. v. lupta. 14. a se intrece, a se lupta, a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 15. a dangani, a suna, (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 16. v. palpita. 17. v. sufla. 18. a trage. (Arma ~ departe.) 19. v. pedepsi. 20. v. lumina.

PRINDE vb. v. accepta, admite, angaja, aprecia, aproba, asocia, astampara, baga, calcula, calma, capata, concepe, consimti, contracta, cuceri, dobandi, domoli, estima, evalua, face, fagadui, folosi, grupa, intra, intui, incadra, incerca, inchiria, incuviinta, indatora, indupleca, infrunta, ingadui, ingheta, insarcina, insoti, intovarasi, intrebuinta, intrece, intelege, invoi, lasa, linisti, lua, masura, obliga, obtine, ocupa, paria, permite, potoli, pretui, prii, primi, procrea, promite, pune, recurge, rumeni, servi, sesiza, sluji, socoti, solidifica, tempera, tocmi, uni, utiliza, uza, vari.

masura ~i f. 1) Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data. ◊ In mare ~ in mare (sau buna) parte. De o ~ la fel; deopotriva. Pe (sau dupa) ~a cuiva (sau a ceva) potrivit, intocmai cu cineva sau cu ceva. Pe ~ ce cu cat. 2) Valoare, proportie fireasca a lucrurilor; limita pana la care se poate concepe sau admite ceva; marime normala, rezonabila. ◊ Cu ~ atat cat trebuie; cu socoteala. Peste ~ mai mult decat trebuie; exagerat. A intrece ~a a depasi limita permisa. 3) Unitate conventionala pentru masurare. ◊ Cu aceeasi ~ la fel, in acelasi mod. 4) Cantitatea si natura unitatilor ritmice din textul unui vers; structura metrica a versului. 5) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii si gruparii duratei sunetelor intr-o piesa muzicala. 6) Actiune (mijloc, procedeu) la care se recurge in vederea realizarii unui anumit scop. ◊ A lua ~i a dispune, a hotari cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. masurii] /<lat. mensura

masura vb. 1. v. calcula. 2. v. evalua. 3. v. examina. 4. v. parcurge. 5. v. intrece. 6. v. lupta. 7. v. compara.

EXCESIV, -A adj. care intrece limita normala; exagerat; abuziv. ♦ clima ~a = clima cu variatii mari de temperatura de la un anotimp la altul. ◊ (adv.) peste masura de..., foarte. (< fr. excessif)

intrece vb. 1. v. depasi. 2. a depasi, a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a covarsi, a depasi. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 4. a depasi, (fig.) a eclipsa. (Il ~ prin inteligenta.) 5. v. birui. 6. (SPORT) a bate, a dispune, a invinge. (A ~ la puncte pe adversar.) 7. a depasi, (pop.) a lasa. (Si-a ~ toti partenerii.) 8. a depasi. (Aceste sarcini ~ puterile lui.) 9. v. lupta. 10. a se incerca, a se infrunta, a se masura, a se pune, (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?) 11. v. in-talni.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)