Rezultate din textul definițiilor
DISCRETIONAR, -A, discretionari, -e, adj. (Despre puteri, prerogative, acte etc.) Care actioneaza, se exercita asa cum considera cineva, fara a fi prevazut si ingaduit de lege; care are prin lege intreaga libertate de actiune. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. discretionnaire.

DISCRETIONAR, -A adj. 1. arbitrar. 2. care are prin lege libertate de actiune. ♦ puteri e = puteri date unei autoritati de a lua masurile pe care le socoteste necesare in anumite imprejurari si in afara legii. (< fr. discretionnaire)

LATITUDINE s. f. 1. pozitia in grade a unui punct de pe glob sau a unui astru fata de un plan ecuatorial de referinta. 2. (mat.) una dintre coordonatele polare spatiale, reprezentand unghiul format de raza vectoare a unui punct dat cu planul triedrului ortogonal la care se raporteaza punctul. 3. (fig.) libertate de actiune, de alegere. (< it. latitudine, fr. latitude, lat. latitudo)

AUTONOMIE s. f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei nationalitati sau al unei minoritati nationale etc.) de a se administra singur, in cadrul unui stat condus de o putere centrala. ♦ Situatie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale. 2. Distanta maxima pana la care se poate deplasa un avion, o nava, un vehicul, fara a avea nevoie sa se aprovizioneze cu combustibil. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonomie, lat. autonomia.

ZGARDA, zgarzi, s.f. 1.A pune (sau a lega cu) zgarda pe cineva = A lipsi pe cineva de libertate in actiuni; a tine in frau pe cineva. 3. Fire, de obicei de lana, rasucite, care se prind in jurul gatului la unele animale (pentru a le recunoaste). [g.-d. art. zgarzii] (Cuv. autoht.)

LATITUDINE, latitudini, s. f. 1. Distanta unghiulara a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe meridianul care trece prin acel punct si exprimata in grade, minute si secunde. 2. Fig. libertate de actiune, posibilitate de a actiona dupa voie. – Din fr. latitude, lat. latitudo, -inis.

RESTRANGE vb. 1. v. imputina. 2. v. limita. 3. a se limita, a se margini, a se multumi, a se reduce, a se rezuma. (S-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a limita. (A ~ tema lucrarii la ...) 5. a limita, a margini, (fig.) a ingradi. (I-a ~ libertatea de actiune.) 6. v. localiza.

A SE INFEUDA ~ez intranz. A se pune in dependenta totala fata de cineva, pierzandu-si libertatea de actiune; a se supune. /<fr. infeoder, lat. infeodare

LATITUDINE ~i f. 1) Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe meridianul locului. 2) fig. libertate de actiune in miscare. /<fr. latitude, lat. latitudo, ~inis

STRANSOARE ~ori f. 1) v. STRANGERE. 2) Suportare a unei actiuni de strangere de catre un obiect oarecare. 3) v. STRAMTOARE. 4) fig. Limitare a libertatii de actiune; constrangere. 5) Roada stransa intr-un an; recolta. /strans + suf. ~oare

ZGARDA zgarzi f. 1) Curea prevazuta cu o catarama (sau cu un cerc de metal), care se prinde in jurul gatului la caini si de care se prinde lantul sau o alta curea (pentru a fi legat sau purtat). ◊ A pune ~ (sau a lega cu ~ ) pe cineva a lipsi pe cineva de libertate in actiuni; a tine in frau pe cineva. 2) Fire, de obicei de lana, rasucite, care se prind in jurul gatului la unele animale (pentru a le recunoaste). 3) inv. Podoaba constand dintr-un sirag (sau mai multe) de margele, monede sau alte obiecte decorative, purtata la gat de femei. [G.-D. zgarzii] /Cuv. autoht.

AUTONOMIE s.f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei nationalitati conlocuitoare etc.) de a se administra singur in cadrul unui stat condus de o putere centrala; situatie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale. 2. Distanta maxima pe care o poate parcurge un vehicul cu motor (nava, avion etc.) fara alimentare. ◊ Autonomie financiara = situatia unui serviciu cu gestiune financiara independenta de aceea a organului care l-a creat si care il controleaza. Autonomia artei = diferentierea artei si a valorilor ei de celelalte forme ale constiintei sociale si de valorile corespunzatoare acestora. [Pron. a-u-, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. autonomie, it. autonomia, cf. gr. autos – insusi, nomos – lege].

LATITUDINE s.f. 1. Distanta unghiulara a unui punct oarecare de pe glob sau a unui astru fata de un plan ecuatorial de referinta, masurata in grade pe meridian. ♦ (Geom.) Una dintre coordonatele polare spatiale, reprezentand unghiul format de raza vectoare a unui punct dat cu planul triedrului ortogonal la care se raporteaza punctul. 2. (Fig.) libertate de actiune, de alegere. [< it. latitudine, cf. fr. latitude, lat. latitudo – largime].

PROBABILISM s. n. 1. conceptie potrivit careia nu se poate stabili cu certitudine daca un enunt este adevarat sau nu, ci se poate distinge doar un oarecare grad de probabilitate. 2. caracterul probabil, statistic al fenomenelor si proceselor sociale. 3. principiu moral potrivit caruia atunci cand exista un conflict intre o norma si libertate, o actiune contra normei este permisa daca ea se desfasoara conform unei opinii probabile. (< fr. probabilisme)

AGE, libertate DECEMBRI... UTERE (lat.) hai, foloseste-te de libertatea din decembrie – Horatiu, „Satirae”, II, 7, 4-5. Indemn la folosirea unei libertati temporare de actiune. In timpul Saturnaliilor, sarbatoare ce cadea la mijlocul lunii decembrie, la Roma, sclavii aveau, prin traditie, dreptul de a-si critica stapanii si chiar de a fi serviti de acestia.

INGERINTA, ingerinte, s. f. Amestec ilegal, interventie in treburile unei persoane sau in viata unui stat, tinzand la stirbirea libertatii si a independentei de actiune si la impunerea unui anumit punct de vedere. – Din fr. ingerence.

libertate s.f. 1. Posibilitatea de actiune dupa propria vointa sau dorinta; posibilitatea de actiune constienta a oamenilor in conditiile cunoasterii din ce in ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii si societatii. 2. Situatia unei persoane libere. 3. Independenta, neatarnare. [Cf. lat. libertas, fr. liberte].

FOTOELECTRIC, -A, fotoelectrici, -ce, adj. 1. (Despre emisiunea de electroni din metale) Provocat de incidenta radiatiei luminoase. ◊ Efect fotoelectric extern = emisie de electroni de pe suprafata metalelor sau a semiconductoarelor, sub actiunea iluminarii. Efect fotoelectric intern = punerea in libertate, in masa unui semiconductor, a purtatorilor de sarcini sub actiunea iluminarii. 2. Referitor la efectul fotoelectric extern sau intern; bazat pe aceste efecte. ◊ Celula fotoelectrica = element de circuit electric, cu doi electrozi, care se bazeaza pe efectul fotoelectric si care lasa sa treaca prin el un curent electric de intensitate mai mare sau mai mica; fotodioda, fotocelula. [Pr.: -to-e-] – Din fr. photoelectrique.

PROMOTOR, -OARE I. s. m. f. initiator, animator al unei actiuni. II. s. n. 1. substanta care pune in libertate radicali liberi, capabili sa initieze o reactie in lant; initiator (I, 1). ◊ substanta care mareste eficacitatea unui catalizator. 2. agent care ar interveni in procesul cancerigen, accentuand dezvoltarea tumorilor. (< fr. promoteur, lat. promotor)

lefter (leftera), adj. – Fara bani. – Mr. elefter „liber”. Ngr. ἐλεύθερος „liber” (Tiktin; DAR; Galdi, 205), interpretat glumet, cf. alb. ljefter „liber”, bg. levter „celibatar”. – Der. lefteri, vb. (a curata, a lasa fara bani); leftereala, s. f. (cheltuiala mare; actiunea de a ramine fara bani); lefterie, s. f. (credit), din ἐλευθερία „libertate” (DAR se indoieste de aceasta explicatie, bazata pe o dificultate semantica; trebuie sa fie o aluzie la inchisoarea pentru datornici, institutie care facea din pierderea creditului un sinonim cu pierderea libertatii).

PROMOTOR, -OARE, promotori, -oare, s. m. si f. Initiator, animator al unei actiuni, al unui curent etc. ♦ Substanta chimica folosita pentru a pune in libertate radicali liberi sau pentru a mari eficacitatea unui catalizator. – Din fr. promoteur, lat. promotor, -oris.

CONSTIINTA ~e f. 1) Forma de reflectare psihica a realitatii, proprie oamenilor, produs al activitatii creierului uman. 2) Capacitate de intelegere; simt de raspundere; cuget. ◊ ~ morala capacitate de autocontrol si de autoapreciere din punct de vedere moral a actiunilor savarsite. Mustrare de ~ parere de rau; remuscare. A fi fara ~ a nu avea scrupule. 3): libertate de ~ dreptul de a se bucura de o deplina libertate in ceea ce priveste convingerile religioase, filozofice etc. [G.-D. constiintei; Sil. -sti-in-] /<fr. conscience, lat. conscientia

DEGAJARE, degajari, s. f. 1. actiunea de a (se) degaja si rezultatul ei; raspandire, exalare; eliberare de o sarcina, de un obstacol. ♦ libertate in miscari, in comportare; nonsalanta. 2. Operatie de indepartare a unei portiuni de material de pe o piesa, de pe un teren etc. in vederea unei operatii ulterioare. ◊ Unghi de degajare = unghi pe care il formeaza fata de aschiere a unei unelte de taiat cu planul perpendicular pe suprafata pe care o prelucreaza. 3. (Concr.) Canelura circulara realizata prin aschiere la exteriorul sau in interiorul unei piese cilindrice. – V. degaja.

COMPUTARE s. f. actiunea de a computa. ◊ (jur.) -ea preventiei = scaderea din durata de executare a unei pedepse privative de libertate a timpului retinerii sau al arestarii preventive. (<computa)

CONSTIINTA s. f. 1. forma cea mai evoluata, proprie omului, de reflectare psihica a realitatii obiective prin intermediul senzatiilor, perceptiilor si gandirii, sub forma de reprezentari, notiuni, judecati, rationamente, inclusiv procese afective si volitionale. ◊ gandire, spirit. 2. faptul de a-si da seama; intelegere. ♦ ~ sociala = ansamblul conceptiilor etc. unei societati ca reflectare a vietii ei materiale; ~ de clasa = faptul de a fi constient de apartenenta la o anumita clasa, de a intelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. sentiment pe care omul il are asupra moralitatii actiunilor sale. ♦ proces de ~ = lupta sufleteasca generata de momente si de situatii de viata deosebite, cruciale; mustrare de ~ = remuscare. 4. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetatenilor de a avea orice conceptie religioasa, filozofica etc. (< fr. conscience, lat. conscientia)

COMPUTARE s.f. actiunea de a computa si rezultatul ei. ♦ Computarea preventiei = scaderea din totalul timpului de executare a unei pedepse privative de libertate a timpului cat a durat detinerea sau arestarea preventiva. [< computa].

CONSTIINTA s.f. 1. Forma cea mai inalta, proprie omului, de reflectare a realitatii obiective, produs al materiei superior organizate -creierul uman- si al vietii sociale. ♦ Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzand senzatii, perceptii, reprezentari, notiuni, judecati, rationamente, inclusiv procese afective si volitionale. 2. Faptul de a-si da seama; intelegere. ◊ Constiinta sociala = viata spirituala a societatii ca reflectare a vietii ei materiale; constiinta de clasa = faptul de a fi constient de apartenenta la o anumita clasa, de a intelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. Sentiment pe care omul il are asupra moralitatii actiunilor sale. ◊ Proces de constiinta = lupta sufleteasca generata de momente si de situatii de viata deosebite, cruciale.; mustrare de constiinta = remuscare. 4. libertate de constiinta = dreptul recunoscut cetatenilor de a avea orice conceptie religioasa, filozofica etc. [Pron. -sti-in-. / < fr. conscience, cf. lat. conscientia, dupa stiinta].

RETINERE, retineri, s. f. actiunea de a (se) retine si rezultatul ei; oprire, rezervare. ♦ Masura luata de organele de cercetare penala, in conditiile prevazute de lege, de a lipsi de libertate o persoana pentru cel mult 24 de ore inainte de punerea sa sub urmarire. ♦ Retentie (3). – V. retine.

BAROJA [baroha] Y NESSI, Pio (1872-1956), romancier si eseist spaniol. Reprezentant al generatiei de la ’98. Spirit pesimist, anarhic si paradoxal, a exprimat in bogata sa opera realista cultul energiei si al libertatii individuale; trilogia pamintului basc („Casa Aizgorri”, „Majoratul lui Labraz”, „Zalaican aventurierul”); descrierea lumii interlope madrilene in trilogia „Lupta pentru viata”; romanul fluviu „Memoriile unui om de actiune” (22 vol.).

CE1 pron. interog. 1) (se foloseste pentru a obtine informatii despre un obiect necunoscut) Care (anume) obiect? Ce a cazut? Ce duci? 2) pop. (se foloseste pentru a obtine informatii despre cauza unei actiuni, unei stari etc.) Din care cauza? Pentru care motiv? De ce? De ce esti trist? 3) pop. (se foloseste pentru a obtine informatii despre o valoare sau o cantitate) Cat? Ce te costa? 4) (se foloseste in intrebari retorice) Ce este mai scump decat libertatea? 5) (fiind insotit de o intonatie exclamativa, exprima suparare, indignare, surpriza etc.) Ce spui?! Ce faci?! /<lat. quid

LIBER ~a (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care se bucura de libertate; independent din punct de vedere social si politic; slobod. 2) (despre state, colectivitati) Care nu se afla sub stapanire straina; in stare de independenta sociala si nationala; autonom; independent; slobod; suveran; neatarnat. 3) Care este consfintit prin lege; garantat de constitutie. Votare ~a. 4) (despre actiuni) Care se efectueaza fara restrictii; care se face cu usurinta; nestanjenit; nestingherit. Respiratie ~a. 5) (despre persoane) Care nu este ocupat; disponibil. 6) (despre persoane) Care poate actiona dupa buna cuviinta; care nu este lipsit de dreptul de a se deplasa dupa bunul plac; aflat in stare de independenta fizica si psihica. /<fr. libre, lat. liber

libertate s. f. 1. (fil.) intelegerea necesitatii, cunoasterea legilor obiective si stapanirea constienta a fortelor naturii si a vietii sociale, intemeiata pe aceasta cunoastere. 2. situatie a unei persoane libere. 3. (pl.) drepturi cetatenesti. 4. posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta, de a face sau de a nu face o actiune. (< fr. liberte, lat. libertas)

CAPSULA, capsule, s. f. 1. Tip de fruct uscat care la maturitate se deschide de la sine, punand semintele in libertate. 2. Un fel de cutiuta rotunda facuta dintr-o materie solubila, in care se inchid unele medicamente cu gust neplacut, pentru a fi inghitite mai usor. 3. Vas facut dintr-un material rezistent la caldura, in care se incalzesc diferite substante in laboratoare. 4. Cutie cu capac care se deformeaza sub actiunea variatiilor presiunii atmosferice (constituind partea sensibila a unor barometre). 5. Capac de tinichea cu care se astupa sticlele de bere, de apa minerala etc. – Fr. capsule (lat. lit. capsula).

SLOBOD ~da (~zi, ~de) pop. 1) (despre persoane) Care se bucura de libertate; care poate face ce vrea; liber. ◊ A avea mana ~da a fi darnic. Cu inima ~da linistit, impacat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice si cetatenesti depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se afla sub stapanire straina; nestapanit de alt stat; neatarnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) si adverbial (despre actiuni) Care se efectueaza fara restrictii; care se face cu usurinta; fara efort; nestanjenit; nestingherit; liber. Respiratie ~da. A pasi ~. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie ~da. Drum ~. 6) (despre timp) Care poate fi folosit dupa bunul plac al cuiva; disponibil. Zi ~da. 7): Cu ~da cu desertul; fara incarcatura. /<sl. slobodi, svobodu



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)