Dex lipsit de mila

BARBAR¹ ~a (~i, ~e) 1) si adverbial Care tine de barbari; propriu barbarilor. Triburi ~e. 3) si substantival (despre persoane) Care este lipsit de mila; crud; nemilos; salbatic. Purtare ~a. 3) si substantival fig. Care vadeste lipsa de respect fata de cultura si civilizatie; salbatic. /<lat. barbarus, fr. barbare

CRUD ~da (~zi, ~de) 1)(despre fructe si legume) Care inca nu este copt; neajuns la maturitate; crud; agurid; necopt; verde. 2) (despre alimente) Care nu este copt, fiert sau fript. 3) (despre fiinte) Care este prea tanar. 4) (despre materiale) Care nu a fost prelucrat; brut. 5) fig. Care este lipsit de mila; fara mila; nemilos; barbar; salbatic. 6) fig. (despre fiinte si despre manifestarile lor) Care denota lipsa de mila; nemilos; barbar; salbatic. /<lat. crudus

HARAMIN ~i m. inv. 1) Om rau, lipsit de mila. 2) Hot de codru. /<turc. harami

PESTRIT ~a (~i, ~e) 1) Care are pete mici de diferite culori. 2) Care consta din elemente de natura sau de origine diferita; amestecat; eterogen. 3) pop. fam. Care nu este sincer; prefacut; fatarnic; ipocrit. ◊ A fi cu matele ~e (sau ~ la mate) a) a fi rau la inima; lipsit de mila; hain; b) a fi foarte zgarcit. /<sl. pistri

SALBATIC ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre animale) Care nu este domesticit; neimblanzit. 2) (despre plante) Care creste de la sine; necultivat. 3) (despre pamant) Care este lasat in parasire; nelucrat; necultivat. 4) (despre locuri) Care nu este populat; nelocuit. 5) Care este caracteristic omului primitiv; necivilizat. 6) si substantival (despre persoane) Care se fereste de lume; nesociabil. 7) si substantival Care este lipsit de mila; fara mila; barbar; crud; nemilos. 8) Care se manifesta cu mare putere; violent. 9) si substantival fig. Care vadeste lipsa de respect fata de cultura si civilizatie; barbar. /<lat. silvaticus

NEOMENOS, -OASA, neomenosi, -oase, adj. lipsit de omenie, fara mila; rau; crud, neomenit. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omenos.

JAVRA ~e f. fam. 1) Caine jigarit, care trezeste mila si repulsie, potaie; cotarla; jigodie. 2) fig. Om lipsit de caracter; om de nimic. [Sil. ja-vra] /Din Javana

MIZERABIL, -A adj. 1. (adesea s.) Ticalos, marsav, nemernic. ♦ (Fig.) Aspru, rau. 2. lipsit de valoare, prost, rau. ♦ Neingrijit. 3. (Rar) Care este vrednic de mila, de plans. [Cf. fr. miserable, lat. miserabilis].

NETREBNIC, -A, netrebnici, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Ticalos, mizerabil, pacatos. 2. Care este lipsit de valoare, de folos, de utilitate sau de insemnatate; nefolositor, inutil. 3. (Inv.), Vrednic de mila, mizerabil; umil, modest; p. ext. (curent) incapabil, nevrednic. – Din sl. netrebĩnu.

NENOROCIT, -A, nenorociti, -te, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana) care se gaseste intr-o situatie vrednica de plans, care este lipsita de noroc, de fericire, care are de indurat un mare necaz, o mare suferinta; (om) nefericit. 2. Adj. (Despre situatii) Care inspira mila, tristete; vrednic de plans, dureros, trist, jalnic. ♦ (Despre starea, mediul in care se afla cineva) Care denota o situatie foarte proasta, vrednica de plans; p. ext. sarac, saracacios. 3. Adj. Care aduce sau constituie o nenorocire (2); dezastruos, funest, nefast, tragic. 4. Adj., s. m. si f. (Om) ticalos, de nimic. – V. nenoroci.