Rezultate din textul definițiilor
STEREOTIPIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care se prezinta in permanenta sub aceeasi forma; cu comportament identic; neschimbat. 2) Care denota lipsa de originalitate; lipsit de originalitate; sablonard. /<fr. stereotypique
BANALITATE, banalitati, s. f. 1. (La sg.) Caracterul a ceea ce este banal; fel de fi comun si lipsit de originalitate. 2. (Concr.) Lucru banal, vorba banala, idee banala. – Din fr. banalite.
SERVIL, -A, servili, -e, adj. (Livr.) 1. Slugarnic; lingusitor, supus. ♦ (Rar) Care tine de conditia de serv. 2. Care se conformeaza riguros, fara rezerve modelului; lipsit de originalitate. Imitare servila. ♦ (Despre traduceri si traducatori) Care se tine in mod formal de original, neglijand continutul, ideile; literal. – Din fr. servile, lat. servilis.
BANAL ~a (~i, ~e) Care nu se deosebeste prin nimic; lipsit de originalitate; ordinar; comun; obisnuit; trivial; vulgar. /<fr. banal, it. banale
COMUN ~a (~i, ~e) 1) Care apartine mai multor persoane. Casa ~a. Pamant ~. 2) Care se face impreuna; realizat de mai multe persoane; colectiv. Munca ~a. Opera ~a. Actiune ~a. 3) Care apartine tuturor; aflat in posesiunea tuturor; obstesc; colectiv. Bun ~. Interes ~. Vointa ~a. Drept ~. 4) Care nu se deosebeste prin nimic; lipsit de originalitate; obisnuit; ordinar; banal; trivial; vulgar. Metoda ~a. Figura ~a. Stil ~. Maniera ~a. ◊ In ~ impreuna. A iesi din ~ a se deosebi; a se distinge. /<fr. commun, lat. communis
DIDACTIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de didactica; propriu didacticii. Literatura ~ca. Principiu ~. 2) Care participa la procesul de invatamant; incadrat in procesul de instruire si educatie. Corp ~. Cadre ~ce. 3) Care isi asuma in mod pretentios dreptul de a da invataminte; cu pretentii de mentor. 4) fig. (despre scrieri) Care este lipsit de originalitate; fara caracter original; arid. /<fr. didactique
IEFTIN ~a (~i, ~e) 1) si adverbial (despre lucruri) Care costa putin; cu pret redus; necostisitor. Produse ~e. ◊ ~ ca braga foarte ieftin. A scapa ~ a iesi cu minimum de neplaceri dintr-o situatie dificila. (A fi) ~ la vorba a vorbi mult si (de obicei) fara rost; a-i placea sa flecareasca. 2) fig. Care nu are nimic de pret, important; lipsit de originalitate; obisnuit; banal; comun; neoriginal; ordinar. Gluma ~a. /<ngr. efthinos
INSIGNIFIANT ~ta (~ti, ~te) 1) Care nu este semnificativ; lipsit de insemnatate; nesemnificativ. 2) Care nu prezinta nici un interes; lipsit de originalitate. Tip ~. [Sil. -sig-ni-fi-ant] /<fr. insignifiant
OBISNUIT ~ta (~ti, ~te) 1) v. A OBISNUI si A SE OBISNUI. 3) si substantival Care se intalneste frecvent, regulat. 3) Care nu se deosebeste prin nimic specific; care nu are trasaturi particulare; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; ordinar. /v. a (se) obisnui
ORDINAR ~a (~i, ~e) 1) Care nu se deosebeste prin nimic; lipsit de originalitate; trivial; vulgar; obisnuit. 2) Care urmeaza in ordinea stabilita; de rand. 3) Care are o calitate inferioara; lipsit de valoare; prost. /<fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinar
PAPAGALICESC ~easca (~esti) 1) Care este caracteristic pentru papagali; de papagal. 2) fig. Care este imitat in mod mecanic, ca de papagal; lipsit de originalitate. /papagal + suf. ~icesc
SERVIL ~a (~i, ~e) 1) Care manifesta umilinta; lipsit de demnitate; slugarnic. 2) Care se conformeaza riguros unui model; lipsit de originalitate si initiativa. 3) (despre traduceri) Care reproduce cu fidelitate forma originalului in detrimentul continutului; lipsit de originalitate artistica. /<fr. servile, lat. servilis
STANDARD ~e n. 1) Norma obligatorie careia trebuie sa-i corespunda un produs; etalon. ◊ ~ de stat standard aprobat oficial, de care trebuie sa se conduca toate intreprinderile si organizatiile economice. ~ de viata nivel de trai. 2) Produs care corespunde unei astfel de norme. 3) si adjectival depr. Lucru lipsit de originalitate, facut dupa sablon. /<fr., engl. standard, germ. Standard
SABLON ~oane n. 1) Obiect determinat dupa care se reproduc piese identice; model; calapod; tipar. 2) Instrument cu care se verifica dimensiunile unei piese fabricate sau in curs de productie. ~ de control. 3) lingv. fig. Expresie stereotipa si banala utilizata frecvent; cliseu verbal. 4) fig. depr. Model gata, lipsit de originalitate si repetat mecanic; calapod. /<germ. Schablone
SABLONARD ~da (~zi, ~de) 1) Care este produs dupa un sablon; executat dupa sablon. 2) fig. Care este lipsit de originalitate; fara spirit inventiv; stereotipic. /sablon + suf. ~ard
TRIVIAL ~a (~i, ~e) 1) Care nu se deosebeste prin nimic; lipsit de originalitate; comun; obisnuit; banal; vulgar; plat. 2) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de pudoare; foarte vulgar. Anecdota ~a. [Sil. -vi-al] /<fr. trivial
VULGAR ~a (~i, ~e) 1) Care nu se deosebeste prin nimic; lipsit de originalitate; comun; obisnuit; trivial; ordinar. 2) (despre persoane si manifestarile lor) Care este lipsit de pudoare; fara decenta; indecent; scabros; trivial; obscen. 3): Latina ~a limba latina vorbita; latina populara. /<lat. vulgaris, fr. vulgaire
STILIZATOR, -OARE s.m. si f. Cel care stilizeaza un text. ♦ (Depr.) Scriitor lipsit de originalitate. [< stiliza + -tor].
SERVIL, -A adj. 1. Slugarnic; lingusitor; supus. 2. Care se conformeaza riguros modelului; lipsit de originalitate. ♦ (Despre traduceri) Care se tine in mod formal de original, neglijand continutul; literal. [< fr. servile].
SABLONARD, -A adj. (Peior.) Dupa sablon, lipsit de originalitate. [< sablon + -ard].
BANAL, -A adj. lipsit de originalitate; obisnuit, comun. (< fr. banal)
SERVIL, -A adj. 1. referitor la conditia de sclav. ◊ slugarnic; lingusitor; supus. 2. care se conformeaza riguros modelului; lipsit de originalitate. ◊ (despre traduceri) care se tine in mod formal de original, neglijand continutul; literal. (< fr. servile, lat. servilis)
STANDARD s. n. 1. tip, model de proba. ◊ norma sau ansamblu de norme oficiale intr-un document care reglementeaza conditiile dimensionale de functionare ale unor materiale, piese, utilaje etc. ♦ ~ de stat (abr. STAS) = standard cu aplicare obligatorie, aprobat de guvern. ◊ ~ de viata = nivel de trai. ◊ (fig.; adj.) lipsit de originalitate; facut dupa sablon. ◊ limba ~ = limba insusita de intreaga colectivitate, indiferent de apartenenta dialectala a vorbitorilor; limba comuna, curenta. 2. (fin.) ~ -aur = sistem al circulatiei banesti in baterea si libera circulatie a monedelor de aur cu valoare intrinseca. 3. melodie de mare popularitate, care a rezistat modificarilor gustului de-a lungul anilor, ramanand in repertoriul permanent al jazului. (< fr., engl. standard)
STILIZATOR, -OARE s. m. f. 1. cel care stilizeaza un text. ◊ (depr.) scriitor lipsit de originalitate. 2. desenator, in productia filmului de animatie, specializat in executarea retusului artistic al tipajelor. (dupa engl. styliser)
SABLONARD, -A adj. lipsit de originalitate, de inventivitate. (< sablon + -ard)
BANALITATE, banalitati, s. f. 1. (La sg.) Caracterul a ceea ce e banal; fel de a fi comun si lipsit de originalitate. 2. (Concr.) Lucru banal, idee banala. – Dupa fr. banalite.
BANAL, -A, banali, -e, adj. lipsit de originalitate; obisnuit, comun. – Din fr. banal.
IEFTIN, -A, ieftini, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care are un pret (relativ) mic, care nu costa scump; convenabil. ◊ Expr. (Adverbial) A scapa ieftin = a scapa dintr-o situatie dificila fara urmari serioase sau neplaceri (prea mari). 2. Fig. lipsit de originalitate; comun, banal; trivial. Gluma ieftina. [Var.: ieften, -a adj.] – Din ngr. efthinos.
PASTISA, pastise, s. f. Lucrare literara, muzicala sau plastica, de obicei lipsita de originalitate si de valoare, in care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitatie, copie. – Din fr. pastiche.
VULGAR, -A, vulgari, -e, adj. 1. Ordinar, grosolan; josnic, mitocanesc. 2. lipsit de originalitate; comun, obisnuit, banal. ◊ (Mat.) Logaritm vulgar = logaritm zecimal. 3. (Inv.; despre limba) Vorbit de popor, popular. ◊ Limba latina vulgara = limba latina populara. 4. Lipsit de suport stiintific; nestiintific. Materialism vulgar. – Din fr. vulgaire, lat. vulgaris.
SABLONARD, -A, sablonarzi, -de, adj. lipsit de originalitate, de spirit inventiv, cu sabloane (2); stereotip. – Sablon + suf. -ard.
STANDARD, standarde, s. n. 1. Norma sau ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document in care sunt consemnate aceste norme. ♦ (Concr.) Produs realizat pe baza unui standard (1). ♦ Fig. (Adjectival) lipsit de originalitate, facut dupa un sablon; comun. 2. (In sintagma) Standard de viata = grad de dezvoltare a conditiilor de viata caracteristice unei persoane sau unei colectivitati; nivel de trai. – Din fr., engl. standard.
CENTON ~oane n. livr. 1) Poezie alcatuita din versurile luate din diferiti autori. 2) Opera lipsita de originalitate. /<fr. centon
A COMPILA ~ez tranz. (idei, date, etc.) A aduna din lucrari straine, reunind si elaborand o lucrare lipsita de originalitate. /<fr. compiler, lat. compilare
COMPILATIE ~i f. Lucrare (opera) lipsita de originalitate, continand idei extrase din diverse surse. [Art. compilatia; G.-D. compilatiei; Sil. -ti-e] /<fr. compilation, lat. compilatio, ~onis
COPIE ~i f. 1) Reproducere exacta a ceea ce este facut intr-un singur exemplar. ◊ ~ legalizata copie pe care un organ de stat o atesta ca fiind conforma cu originalul. 2) depr. Imitatie lipsita de originalitate si de valoare. 3) Inscris care reproduce intocmai un alt inscris, constatator al unui act juridic. [Art. copia; G.-D. copiei; Sil. -pi-e] /<fr. copie, lat. copia
IMITATIE ~i f. 1) v. A IMITA. 2) Opera lipsita de originalitate, in care se imita tematica si maniera unui autor cu renume. Nuvela de ~. Tablou de ~. 3) Produs care imita originalul, fiind inferior acestuia. ~ de piele naturala. 4) Reluare de catre alt interpret a unui motiv muzical, cantat anterior. [G.-D. imitatiei; Sil. -ti-e] /<lat. imitatio, ~onis, fr. imitation
PONCIF ~uri n. livr. 1) Creatie artistica ordinara, lipsita de originalitate. 2) Lucru banal; banalitate. /<fr. poncif
SERVILISM n. livr. 1) Atitudine a celui care este servil; slugarnicie. 2) Imitatie oarba, lipsita de originalitate. /<fr. servilisme
PONCIF s.n. 1. Desen intepat pe care se presara ponce pentru a fi reprodus pe o alta hartie. 2. (Fig.) Lucrare banala, lipsita de originalitate. [< fr. poncif].
PASTISA s. f. lucrare literara sau artistica lipsita de originalitate, in care se imita stilul, maniera de lucru a unui scriitor sau artist ilustru; imitatie fara valoare. ◊ (p. ext.) parodie. (< fr. pastiche)
PONCIF s. n. 1. desen intepat pe care se presara ponce pentru a fi reprodus pe o alta hartie. 2. productie artistica sau literara banala. ◊ afirmatie lipsita de originalitate. (< fr. poncif)
BANAL, -A, banali, -e, adj. lipsit de originalitate; comun. – Fr. banal.
SIMPLITATE f. 1) Caracter simplu. 2) Lipsa de artificialitate; originalitate. 3) Comportament simplu, lipsit de prefacatorie. [G.-D. simplitatii] /simplu + suf. ~itate
IMPERSONAL, -A adj. Care nu este personal; (fig.) lipsit de personalitate, de originalitate. ◊ (Gram.; despre verbe, constructii etc.) Care arata o actiune neatribuita nici unei persoane. [Cf. fr. impersonnel, it. impersonale].
SABLON, sabloane, s. n. 1. Model in marime naturala al unei piese, care serveste la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin aschiere ori prin deformare, pentru limitarea unor portiuni de suprafata pe care se aplica o vopsea etc. ♦ Instrument cu care se controleaza sau se masoara dimensiunile sau unghiurile unei piese in curs de fabricatie. 2. Fig. Formula stereotipa; repetare mecanica, lipsita de interes si de originalitate a unui model oarecare; cliseu verbal. – Din germ. Schablone.