Rezultate din textul definițiilor
RESTAURATIE, restauratii, s. f. 1. Restaurare; spec. perioada din istoria unor state, caracterizata prin readucerea pe tron a dinastiilor detronate in urma unor revolutii, lovituri de stat etc. 2. Stil din arta franceza, caracterizat prin linii usor curbate, forme rotunjite, ornamente pline de gratie. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. restauration, lat. restauratio.
RESTAURATIE s.f. 1. Restaurare; (spec.) perioada in istoria unor state, caracterizata prin readucerea pe tron a dinastiilor inlaturate in urma unor revolutii, lovituri de stat etc. 2. Stil in arta franceza din epoca restauratiei burbonilor (1814-1830), care mentine inspiratia din arta antichitatii, dar care, sub influenta romantismului, manifesta interes si pentru stilurile nationale ale goticului si Renasterii. ♦ Perioada in istoria literaturii engleze, cuprinsa intre 1660 si 1702, care se manifesta ca o reactie fata de literatura fantezista, sclipitoare a Renasterii elisabetane, orientandu-se spre clasicism. [Gen. -iei. / cf. fr. restauration, lat. restauratio].
RESTAURATIE s. f. 1. restaurare; (spec.) perioada in istoria unor state, prin readucerea pe tron a dinastiilor inlaturate in urma unor revolutii, lovituri de stat etc. 2. stil in arta franceza din epoca restauratiei Burbonilor (1814-1830), care mentine inspiratia din arta antichitatii, dar care, sub influenta romantismului, manifesta interes si pentru stilurile nationale ale goticului si Renasterii. ◊ perioada in istoria literaturii engleze, intre 1660 si 1702, care se manifesta ca o reactie fata de literatura fantezista, sclipitoare, a Renasterii elisabetane, orientandu-se spre clasicism. (< fr. restauration, lat. restauratio)
AFGHANISTAN, Republica ~, stat in partea central-sudica a Asiei: 652,2 mii km2; 15,81 mil. loc. (1989; 52,3 la suta pastuni, 20,3 la suta tadjici, 8,7 la suta uzbeci, 8,7 la suta harazani etc.). Limbi de stat: pasthu si persana. Cap.: Kabul. Orase pr.: Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad. Este impartit in 30 prov. Relief predominant muntos, mai inalt in partea centrala (M-tii Hindukush) si mai coborit in N (spre valea fl. Amu-Daria) si in S (vasta zona endoreica strabatuta de riul Helmand). Clima temperat-continentala, cu influente musonice in SE. Expl. de gaze naturale, huila, sare, min. neferose si pietre semipretioase (lapislazuli). Se cultiva 12,4 la suta din terit. tarii (2,66 mii ha sint irigate) cu griu (2,9 mil. t. 1988), orez (490 mii t. 1988), secara, porumb (839 mii t. 1988), bumbac s.a. Legumicultura, pomicultura (781 mii t. fructe 1988) si viticultura (450 mii t. struguri 1988). Se cresc seminomad ovine (17 mil. capete 1988), bovine (3,6 mil. capete 1988) si caprine (2,8 mil. capete 1988). Industria produce tesaturi, ciment, ingrasaminte chimice, covoare, produse alim., incalt. s.a. C. f.: 7 km. Cai rutiere: 18,8 mii km. Moneda: 1 afghani = 100 puls. Exporta gaze naturale (c. 40 la suta), fructe (c. 30 la suta), covoare, lina, bumbac s.a. si importa autovehicule, produse petroliere, alim., textile, cereale s.a. – Istoric: In antic. si ev. mediu, terit. A. a fost stapinit succesiv de persi, greci, parti, sasanizi, arabi, mongoli s.a. Constituit in 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie in urma a doua razboaie (1839-1842 si 1878-1880). Dupa cel de-al treilea razboi anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independenta A., proclamata la 28 febr. 1919. In perioada 1919-1929 au fost infaptuite o serie de reforme din initiativa emirului Amanullah. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, A. isi mentine neutralitatea declarata in 1939. La 17 iul. 1973 regele Muhammad Zahir Sah (1933-1973) este inlaturat, monarhia este abolita, iar A. se proclama republica. La 27 apr. 1978, in urma unei lovituri de stat, puterea este preluata de Partidul Democratic al Poporului (comunistii), divizat in doua factiuni aflate in conflict. In ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadeaza A.; presedintele Hafiz Ullah Amin este ucis, iar puterea este incredintata lui Babrak Karmal. Invazia declanseaza un lung si singeros razboi civil (1979-1990), in cursul caruia aproape 6 mil. de afgani s-au refugiat in Pakistan si Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este inlaturat, puterea fiind preluata de Muhammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greseala invazia, semneaza cu S.U.A. la 14 apr. 1988, un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din A., operatiune incheiata la 15 febr. 1989. Fortele mujahedinilor alcatuiesc un guvern in exil (23 febr. 1989), care continua lupta. Najibullah incearca o serie de tratative cu rebelii, dar ele esueaza, ceea ce duce la continuarea razboiului civil. In urma presiunilor interne si externe presedintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 apr. 1992), punindu-se astfel capat regimului comunist din A. Cele mai mari grupari rivale ale rezistentei (Hezb-i-Islami condusa de Gulbuddin Hekmatyar si Jamiat-i-Islami condusa de Ahmed Shah Massud) au hotarit (24 apr. 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea tarii pina la alegerile legislative. Neintelegerile dintre cele doua grupari s-au amplificat, provocind numeroase victime si distrugeri materiale.
ARGENTINA, Republica Argentina, stat federal in SE Americii de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (peste 4 mii km2); 2,8 mil. km2; 32 mil. loc. (1989). Limba de stat: spaniola. Cap.: Buenos Aires. Orase pr.: Cordoba, Rosario, La Plata, Mar del Plata. Pop. urbana: 84,7 la suta (1985). Este impartita in 22 prov. federale, un teritoriu national si Capitala Federala. Relieful A. este dispus in 3 mari trepte: M-tii Anzi (in V, la granita cu Chile), podisurile („mesetas”) Patagoniei (in S) si cimpiile Pampa (c. 600 mii km2), Chaco si Entre Rios („Mesopotamia”) in E si N. Clima variata, de la cea tropicala (in N) la cea temperat-continentala cu nuante de ariditate (in S). Expl. de petrol (22,6 mil. t, 1989), gaze naturale, argint, staniu, min. de fier, sare s.a. Ind. produce energie electrica (48,5 miliarde kWh, 1988), fonta, otel (3,6 mil. t, 1988), ciment (6,3 mil. t, 1987), articole mecanice, aparate si utilaje, autovehicule (182,4 mii buc., 1987), produse alim., farmaceutice, textile, si din lemn, extract de quebracho; 9,5 la suta din terit. tarii se cultiva cu cereale: griu (7,8 mil. t, 1988), porumb (9,2 mil. t, 1988), orez, plante furajere, floarea-soarelui, (2,9 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), ricin (146 mii t, locul 3 pe glob), bumbac, tutun s.a.; pomicultura si viticultura (274 mii ha, 3,3 mil. t struguri, 1988). Pe intinsele pajisti naturale (52,1 la suta din supr. tarii) se cresc bovine (50,8 mil. capete, 1988), ovine (29,2 capete, 1988), cabaline (3,1 mil. capete, 1988). Pescuit intens (420,3 mii t, 1986). C. f.: 34,5 mii km. Cai rutiere: 207,6 mii km. Flota maritima comerciala: 2,5 mil. t. Moneda: 1 Astral = 100 centavos. Exporta produse agricole (c. 2/5), produse ale ind. constr. de masini, produse chimice, textile s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate, utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Populat de triburi indiene (diaquita, chechua, guarani, puelche, araucani etc.), terit. A. a fost cucerit in sec. 16 de conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai inclus in viceregatul Peru, iar din 1776 in viceregatul Rio de la Plata. In 1810 creolii si emigrantii au inceput lupta armata antispaniola. La 9 iul. 1816 Provinciile Unite din La Plata s-au proclamat independente, iar in 1826 si-au luat numele de Republica Federativa Argentina. Sec. 19 din istoria A. este marcat de lupta pentru putere intre unionisti si federalisti si de razboaie impotriva Uruguayului si Paraguayului. La sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 se intensifica patrunderea capitalului strain si se accelereaza dezvoltarea economica. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, A. si-a proclamat, la inceput, neutralitatea, dar in mart. 1945 a intrat in razboi de partea coalitiei antihitleriste. In primii ani postbelici, presedintele Juan Domingo Peron (1946-1955) initiaza o serie de reforme economice si sociale indraznete (nationalizarea transporturilor, a unor ramuri ale ind., etatizarea comertului exterior, separarea deplina a bisericii de stat s.a.). Dupa 1955, A. cunoaste o puternica interventie a fortelor armate in viata politica a statului. Presedintii Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston si Maria Estella Martinez de Peron au fost inlaturati prin lovituri de stat militare. In perioada 1955-1983 din cei 20 presedinti, 12 au fost generali. Razboiul cu Marea Britanie izbucnit dupa ocuparea de catre A. a Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este urmat de demisia presedintelui, generalul L.F. Galtieri, si de dizolvarea juntei militare de guvernamint (iun. 1982), de legalizarea partidelor politice (iul. 1982) si de tinerea de alegeri generale (dec. 1983) care au permis revenirea la un guvern civil in ian. 1984. Alegerile din 14 mai 1989 au readus la putere Partidul Peronist, noul presedinte, Carlos Saul Menem, avind de facut fata unei situatii economice grav deteriorate. A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de Parlament, iar cea executiva de presedinte si un cabinet condus de presedinte.
BURKINA FASO, stat in Africa de Vest, in bazinul fl. Volta (fara iesire la mare); 274,2 mii km2; 8,7 mil. loc. (1989). Cap.: Ouagadougou. Orase pr.: Bobo Dioulasso, Koudougou. Limba oficiala: franceza. Este impartit in 30 de prov. Relief de podis valurit cu alt. de 200-650 m (alt. max. 749 m). Clima tropicala cu ariditate sporita in partea de N (zona Sahelului, 250 mm/an). Vegetatie de savana cu pilcuri rare arborescente. Expl. forestiere. Cresterea extensiva a animalelor reprezinta baza economiei tarii; bovine (2,8 mil. capete, 1988), ovine (3 mil. capete, 1988), caprine (5,2 mil. capete, 1988), asini, camile. Pe 11,4% din supr. tarii se cultiva mei (817 mii t, 1988), sorg (1 mil. t, 1988), trestie de zahar (340 mii t, 1988), arahide, orez, porumb, batate, bumbac (61 mii t fibre, 1988), taro. Pescuit. Mici intreprinderi producatoare de zahar (27 mii t, 1988), ulei de arahide, tesaturi de bumbac, incalt., bere s.a. Artizanat. C. f.: 517 km. Cai rutiere: 16,5 mii km. Moneda: 1 C. f. a. franc = 100 centimes. Exporta bumbac (cca. 1/2), animale vii, piei si pielicele, orez s.a. si importa produse agricole, masini, utilaje si mijloace de transport, produse petroliere, produse chim., conf. s.a. – Istoric. In sec. 11 se stabilesc pe terit. B.F. triburile mossi, care intemeiaza regatele: Mossi, Ouagadougou, Yatenga si Dagombe. Ocupat in 1896-1901 de francezi, terit. B.F. a fost inclus i n componenta coloniei Senegalului Superior – Niger (1904-1919). In 1919-1932 si 1947-1958, a fost colonie de sine statatoare in cadrul Africii Occidentale Franceze, iar intre 1932 si 1947 a fost impartit intre Coasta de Fildes, Niger si Sudanul Francez. Sub presiunea miscarii de eliberare nationala, care a luat avint dupa cel de-al doilea razboi mondial, B.F. a obtinut (1958), autonomia interna in cadrul Comunitatii Franceze. In 1960 s-a proclamat republica independenta sub numele de Volta Superioara. In 1966, in urma unei lovituri de stat militare, condusa de locotenent-colonelul Sangoule Lamizana, Constitutia a fost suspendata si Adunarea Nationala dizolvata. In 1970, a fost votata o noua constitutie, in baza careia a fost aleasa, pe patru ani, o Adunare Nationala. In 1974, Constitutia a fost abrogata. Adunarea Nationala dizolvata si activitatea partidelor politice suspendata. in urma loviturii de stat militare din aug. 1983 puterea este asumata de capitanul Thomas Sankara, care decide in 1984 schimbarea numelui tarii in B.F. O noua lovitura de stat a adus la putere pe capitanul Blaise Campaore (1987). Republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte impreuna cu Camera Deputatilor.
BRAZILIA, Republica Federativa a Braziliei, stat in America de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (7,4 mii km de tarm); 8,5 mil. km2; 147,4 mil. loc. (1989). Limba oficiala: portugheza. Cap.: Brasilia. Orase pr.: São Paola. Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Recife, Salvador, Fortaleza, Porto Alegre. Este format din 24 state, trei terit. si un district federal. Relief predominant de podis (Podisul Braziliei in S, Podisul Guyanelor in N) care coboara treptat in bazinul depr. Amazonului. Zona litorala concentreaza peste 1/3 din pop. tarii. Retea hidrografica bogata: Amazon (3.165 km intre granitele tarii), Parana si afl. acestora. Clima ecuatoriala, subecuatoariala, tropicala si subtropicala. Vegetatie bogata: paduri tropical-umede (60% din supr. tarii) si savane cu pilcuri de arbori (campos) sau cu ierburi xerofite (caatinga). Expl. de min. de fier (85,6 mil. t export, 1988), aur, diamante, bauxita (7,7 mil. t, 1989), staniu (44 mii t, 1988), petrol (29,8 mil. t, 1989), huila, sisturi bituminoase s.a.; mari expl. forestiere. Ind. B., diversificata, produce energie electrica (214,1 miliarde kWh, 1988), fonta (23,9 mil. t, 1988), otel (26,1 mil. t, 1989), aluminiu (0,9 mil. t, 1988), masini agricole, autovehicule (1,04 mil. buc., din care 313,2 mii autoturisme, 1989), ingrasaminte chim., ciment (26,5 mil. t, 1989), hartie, zahar (8,5 mil. t, 1988), conserve de carne, tesaturi de bumbac, matase si lina, articole de piele si incalt. s.a. Terenurile cultivate reprezinta 9,1% din supr. tarii; cafea (1,3 mil. t, 1988, 24% din prod. mondiala), cacao, cocotieri, bananieri (5,1 mil. t banane, locul 1 pe glob), ananas, citrice (15,3 mil t. portocale, 1988, locul 1 pe glob), manioc s.a. Se mai cultiva cereale (42,5 mil. t, din care 24,7 mil. t porumb si 11,8 mil. t orez), soia (18 mil. t, locul 2 pe glob), arahide, bumbac. Viticultura. Cresterea animalelor beneficiaza de o vasta baza furajera (19,7% din supr. tarii este ocupata de pasuni); se cresc bovine (134,1 mil. capete, 1988), porcine (32,7 mil. capete, 1988), ovine (20 mil. capete, 1988), caprine (11 mil. capete, 1988). C. f.: 36,3 mii km. Cai rutiere: 1,5 mil. km. Retea navigabila interna: 35 mii km; flota maritima comerciala: 4,5 mil. t. Moneda: 1 cruzeiro = 100 centavos. Exporta produse agricole (1/3) din care cafea (10% din totalul exporturilor), masini, utilaje si mijloace de transport, produse siderurgice, min. de fier, produse petroliere s.a. si importa combustibili (c. 1/3), masini si utilaje ind., produse chim., mijloace de transport s.a. Turism. – Istoric. Locuit in vechime de triburi amerindiene (guarani, tamoios, tupinambas s.a.), terit. B. a fost cucerit in prima jumatate a sec. 16 de portughezi. In 1815, ca urmare a miscarii de eliberare nationala, a fost lichidat statul colonial, iar la 7 sept. 1822 B. s-a declarat imperiu independent. In 1888 a fost abolit sclavajul. In 1889, B. s-a proclamat republica federativa. La sfirsitul sec. 19 a inceput sa se dezvolte industria. Dupa primul razboi mondial (in care B. a fost de partea Antantei) s-a intensificat patrunderea in economia tarii a capitalului strain, mai ales american. In 1930, in urma luptei pentru putere dintre conservatori si liberali, puterea a fost preluata de de acestia din urma, in frunte cu G. Vargas. In 1942, B. a intrat in cel de-al doilea razboi mondial de partea coalitiei antihitleriste. In 1960, capitala B. s-a mutat de la Rio de Janeiro in noul oras Brasilia. Presedintii J. Kubitschek (1956-1961) si J. Goulart (1961-1964 ), care au luat unele masuri pentru consolidarea economiei nationale, au fost rasturnati prin lovituri de stat militare. Dupa revenirea la o conducere civila (1985), o noua constitutie a intrat in vigoare (1988). Instabilitatea politica nu a influentat dezvoltarea economica a B., care a devenit principala putere a Americii Latine. B. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Congresul National, compus din Senatul Federal si Camera Deputatilor, iar cea executiva de un cabinet condus de presedinte. Presedintele Fernando Collor de Mello, acuzat de coruptie si confruntat cu un val de nemultumiri sociale, a fost suspendat din functie in urma unei hotariri parlamentare; a demisionat la 29 decembrie 1992. Itaman Augusto Cantiero Franco a depus juramintul, devenind presedintele B. in aceeasi zi. 2. Podisul Braziliei sau Brazilian (Planalto Central), pod. situat in America de Sud (SE Braziliei) intre C. Amazonului (la N), Gran Chaco si La Plata (la V) si Oc. Atlantic (la E). Alcatuit dintr-o platforma straveche cu relief variat. Pe latura de E este brazdat de sierre cristaline paralele cu tarmul Oc. Atlantic, cu inaltimi intre 800 si 2.000 m. Alt. max.: 2.884 m (Pico de Bandeira). Spre interior se desfasoara o alta linie de sierre, paralela cu prima. Catre V. alt. sierrelor scade treptat intr-un pod. inalt, care ocupa centrul de V P.B. In N si V acestui pod., alt. sint de 500-600 m. Clima ecuatoriala in N si subecuatoriala si tropicala in centru si S. Reteaua hidrografica are dispozitie radiala, fiind formata din afl. ai Amazonului, ai riului Purus si din cele care se varsa direct in Oc. Atlantic.
CENTRAFRICANA, REPUBLICA ~, stat in Africa Ecuatoriala; 623 mii km2; 2,81 mil. loc. (1989). Limba de stat: franceza. Cap.: Bangui. Orase pr.: Bombari, Bouar. Este impartita in 16 prefecturi si un oras autonom. Relief predominant de pod. ondulat (in principal Podisul Azande) cu alt. de 600-900 m si munti nu prea inalti (alt. max.: 1.420 m). Clima subecuatoriala. Expl. de diamante (industriale 109 mii carate, pentru bijuterii 304 mii carate, 1987), de aur (224 kg, 1987). Bogat fond forestier (57,5% din supr. tarii), partial valorificat. Se cultiva bumbac (26 mii t, 1989), cafea (25 mii t, 1989), citrice, banane, arahide (100 mii t, 1989), manioc (540 mii t, 1989), igname (230 mii t, 1989), porumb, mei, sorg s.a. Se cresc bovine (2,2 mil capete, 1987), porcine, ovine, caprine (1,1 mil. capete, 1987). Pescuit: 13 mii t (1988). Intreprinderi de prelucr. a produselor agricole. Nu are cai ferate. Cai rutiere: 40 mii km. Navigatia fluviala pe Oubangui. Moneda: 1 franc C. f. a. = 100 centimes. Exporta cafea (c. 50%), diamante (25%), lemn, bumbac, produse din lemn, tutun s.a. si importa masini si utilaje, produse agricole, si alim., produse chimice, textile s.a. – Istoric. In 1894, terit. tarii a fost ocupat de francezi si, sub denumirea de Oubangui-Chari, a fost inglobat in 1910 in Africa Ecuatoriala Franceza. In 1958 a devenit rep. cu autonomie interna in cadrul Comunitatii Franceze; la 13 august 1960 s-a proclamat rep. independenta. In 1976, in baza unei noi constitutii republica se transforma in imperiu, sub denumirea de Imp. Centr-African, condus de Bokassa I, presedinte al tarii din 1966. In 1979, in urma unei lovituri de stat, este reinstaurata republica, sub presedentia lui D. Dacko (presedintele republicii intre 1960-1966). In 1981, dupa o noua lovitura de stat, puterea este asumata de generalul A. Kolingba. Potrivit constitutiei din 1986, puterea executiva este detinuta de presedinte, iar cea legislativa de Adunarea Legislativa.
IDRIS, (Sayyid Muhammad ~ as-Sanusi) (1890-1983), rege al Libiei (1951-1969). Detronat ]n urma unei lovituri de stat militare, s-a refugiat in Egipt. A murit in exil.
RESTAURATIE (‹ fr., lat.) s. f. 1. Perioada din istoria unor state, caracterizata prin readucerea pe tron a dinastiilor inlaturate in urma unor revolutii, lovituri de stat (ex. restaurarea Bourbonilor in Franta, 1814-1830, a Stuartilor in Anglia, 1660-1714). 2. Stil in arta franceza din epoca r. (1); face trecerea intre stilurile Empire si Ludovic-Filip, mentinand inspiratia din arata Antic., dar, sub influenta romantismului, manifesta si interesul pentru stilurile nationale ale goticului si Renasterii. S-a caracterizat prin linii usor curbate, forme rotunjite, ornamente gratioase. 3. Epoca in istoria literaturii engleze, urmand perioadei elisabetane si promovand clasicismul (J. Dryden, S. Butler s.a.).
SALEH (SALIH), Ali Abdallah (n. 1942), ofiter si om politic yemenit. In urma unei lovituri de stat a devenit seful statului Yemenul de Nord (1978), apoi (din 1990) al Republicii arabe Yemen (stat realizat prin unificarea celor doua Yemenuri).
stat1 s. n. 1. institutie suprastructurala, instrument principal de organizare teritoriala si administrativa a unei tari. 2. de ~ = care emana de la stat (1); condus si controlat de stat; referitor la stat. ♦ om (sau barbat) de ~ = persoana cu rol important in conducerea statului; lovitura de ~ = actiunea rapida care urmareste rasturnarea regimului politic existent si preluarea, prin forta, a puterii politice de stat de catre un grup de persoane; puci. 3. (pl.; in feudalism) denumire a organelor reprezentative din anumite tari. (< it. stato lat. status, dupa fr. etat,)
TERMIDORIAN, -A, termidorieni, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. (La pl.) Nume dat participantilor la lovitura de stat din Franta de la 9 termidor, anul II (27 iulie 1794). 2. Adj. – Din 9 termidor, anul II. [Pr.: -ri-an] – Din fr. thermidorien.
BOLSEVISM n. Doctrina leninista despre revolutia proletara. 2) Regim dictatorial instaurat in Rusia dupa lovitura de stat din 1917. /<rus. bol'sevizm
PUCI ~uri n. Incercare de a savarsi o lovitura de stat organizata de un grup politic militar. /<germ. Putsch
TERMIDORIAN, -A adj. Referitor la evenimentele din 9 termidor (caderea lui Robespierre). // s.m. si f. pl. Nume dat in timpul revolutiei din Franta participantilor la lovitura de stat din 9 termidor (27 iulie 1794), care a rasturnat dictatura iacobina. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. thermidorien].
PUCI s.n. lovitura de stat violenta, provocata de un grup de complotisti nesustinuti de mase. [< germ. Putsch].
PRONUNCIAMENT s. n. 1. lovitura de stat organizata de militari in tarile Americii Latine; puci militar. 2. declaratie, manifest, actiune prin care este exprimat protestul fata de un sistem (politic). (< it., fr. pronunciamento)
PUCI s. n. lovitura de stat violenta, provocata de un grup de complotisti. (< germ. Putsch)
TERMIDORIAN, -A I. adj. referitor la evenimentele din 9 termidor (caderea lui Robespierre). II. s. m. f. pl. nume dat in timpul revolutiei burgheze din Franta participantilor la lovitura de stat din 9 termidor (27 iulie 1794), care a rasturnat dictatura iacobina. (< fr. thermidorien)
ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI, organ al puterii legislative, constituit la 24 ian. 1862, prin contopirea Adunarii Elective a Tarii Romanesti cu cea a Moldovei. A adoptat masuri privind unificarea legislatiilor Principatelor Unite. In cadrul A. s-a format (1862-1863) o alianta intre conservatori si liberalii radicali, in scopul detronarii lui Al. I. Cuza si inlocuirii lui cu un print dintr-o familie domnitoare straina, conform rezolutiilor Adunarilor Ad-Hoc. Neintelegerile cu guvernul l-au determinat pe Al. I. Cuza sa dizolve A. prin lovitura de stat de la 2/14 mai 1864. O noua A. a fost aleasa in toamna anului 1864. La 18 mai 1866 A. a fost dizolvata, fiind inlocuita cu Adunarea Constituanta.
ANTONESCU, Mihai (1904-1946, n. Nucet, jud. Dimbovita), jurist si om politic roman. Prof. univ. la Bucuresti. Fruntas al Partidului National-Liberal (georgist), devenit, din sept. 1940, principalul colaborator al lui I. Antonescu. A indeplinit succesiv, intre 6 sept. 1940 si 23 aug. 1944, functiile de ministru al Propagandei Nationale, de Externe, vicepresedinte al Consiliului de Ministri. Teoretician al regimului autoritar condus de maresalul Antonescu. Din 1942 a initiat actiuni diplomatice secrete vizind scoaterea Romaniei din razboi. Arestat in urma loviturii de stat de la 23 aug. 1944, a fost preluat de Armata Rosie (sept. 1944); adus in tara in apr. 1946; a fost judecat in mai 1946 de „tribunalul poporului” din Bucuresti, condamnat la moarte si executat la Jilava (1 iun. 1946).
AUGUST, 23 august 1944, ziua declansarii loviturii de stat care a dus la retragerea Romaniei din alianta cu Germania si ralierea la coalitia Natiunilor Unite, alaturi de care armata romana a luptat pina la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial (9 mai 1945). Intre 1948 si 1989, 23 august a fost sarbatoarea nationala a statului roman.
BEAUHARNAIS [boharne], Eugene de (1781-1824), general francez. Fiul vitreg al lui Napoleon I, l-a sustinut pe acesta in lovitura de stat de la 18 brumar (9 nov. 1799). Print al imperiului si arhicancelar de stat (1804). S-a remarcat in campania din Rusia (1812).
BHUTTO 1. Zulfikar Ali B. (1928-1979), om de stat pakistanez. Presedinte-fondator al Partidului Poporului din Pakistan. Presedinte al republicii (din 1971); din 1973, prim-min. Rasturnat prin lovitura de stat militara a generalului Zia-ul-Haq, in 1977, a fost executat in 1979. 2. Benazir B. ( 1953-2007), om politic pakistanez. Fiica lui B. (1). Din 1984, lider in exil al Partidului Poporului din Pakistan si al Miscarii pentru Renasterea Democratiei in Pakistan. Prim-min. (1988-1990).
BOKASSA, Jean Bedel (1921-1996), om politic centrafrican. Presedinte al Republicii Centrafricane (din 1966). Se proclama imparat in 1976, dar este inlaturat de la putere prin lovitura de stat in 1979.
BORIS III, tar al Bulgariei (1918-1943). A favorizat lovitura de stat impotriva lui A. Stamboliiski; partizan al aliantei cu Germania hitlerista.
BOUMEDIENE [bumedien], Houari (1925-1978), om politic algerian. Secretar general al partidului Frontul de Eliberare Naionala (1965-1978). Presedinte al Consiliului National al Revolutiei (sef al statului: 1965-1976). Presedinte (1976-1978) si prim-min. (1965-1978) al Rep. Algeriene Democrate si Populare. A preluat puterea in dauna fostului presedinte Ben Bella, prin lovitura de stat.
ROBESPIERRE [robespie:r], Maximilien de (1758-1794), om politic francez. Avocat. Figura centrala a Revolutiei Franceze, supranumit „incoruptibilul” (credea in virtutea morala absoluta). Unul dintre conducatorii revolutiei si ai iacobinilor. Sef al guvernului revolutionar (1793-1794); a instituit dictatura iacobina, prin care urmarea sa instaureze o republica democratica si egalitara. In timpul guvernarii sale, revolutia a atins apogeul. Rasturnat in urma loviturii de stat de la 9 thermidor (27 iul.) 1794 si ghilotinat.
SANATESCU, Constantin (1885-1947, n. Craiova), general roman. A comandat Corpul 4 armata (1941-1943) care a participat la eliberarea Basarabiei, precum si la operatiunile militare de la Odessa si Cotul Donuli. Comandant la Armatei a IV-a (1943-1944). Presedinte al Consiliului de Ministri (23 aug.6 dec. 1944). Sef al Marelui stat Major (dec. 1944-iun. 1945). Rol important la pregatirea si infaptuirea loviturii de stat de la 23 aug. 1944 si la crearea conditiilor de stabilire a noului statut politic si juridic intern si international al tarii.
BAT, bete, s. n. 1. Bucata de lemn lunga si subtire. ◊ Expr. A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati pentru a zadarnici o actiune, un plan. (Reg.) A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de insistent, de obraznic. A ramane cu traista-n bat = a saraci. A-si lua traista-n bat = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept teapan, rigid. sta bat. 2. Fig. lovitura cu batul (1). 3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etc. Batul itelor. - Et. nec.
PAVAZA ~eze f. 1) (in antichitate si in evul mediu) Arma defensiva cu care luptatorii isi aparau corpul de loviturile inamicului; scut. ◊ A sta ~ a apara cu nadejde pe cineva sau ceva. 2) fig. Persoana sau obiect care protejeaza; scut. /<pol. pawez
CRENEL s.n. 1. Deschizatura practicata intr-un zid de aparare, care permite tragerea cu arma stand la adapost de loviturile inamicului. 2. Ornament la partea superioara a unui dulap, in special in goticul german, care imita crenelurile (1) unei fortificatii. [Pl. -luri, -le. / cf. fr. creneau].
HAILE SELASSIE I [hile selase] (Tafari Makonnen, incoronat sub numele de ~) (1892-1975), imparat al Ethiopiei (1930-1974). In 1916, a devenit regent si conducator de facto al tarii; in timpul ocupatiei italiene a trait in emigratie (1936-1941). A initiat reforme social-economice (abolirea sclaviei, 1924), urmarind modernizarea statului. Detronat in 1974, printr-o lovitura militara si, probabil, asasinat.
BAT, bete, s. n. 1. Bucata de lemn lunga si subtire avand diverse intrebuintari. ◊ Bat de chibrit = chibrit. ◊ Expr. A pune (cuiva) bete in roate = a face (cuiva) dificultati, pentru a zadarnici o actiune, un plan. A da (ca cainele) prin bat = a fi extrem de indraznet, de obraznic. A ramane cu traista-n bat = a saraci. A-si lua traista-n bat = a porni la drum. ♦ (Adverbial) Drept, teapan. sta bat in fata lui. 2. Fig. lovitura sau bataie cu batul (1). 3. Piesa in forma de vergea, care intra in alcatuirea diferitelor unelte, masini etc. Batul itelor.
GRATIE I. s. f. 1. dragalasenie, gingasie, finete, eleganta (in atitudini, in miscari). ◊ (pl.) atitudini, cuvinte dragalase. ◊ bunavointa, favoare. ♦ a intra in ĩle cuiva = a obtine bunavointa cuiva. 2. har, ajutor supranatural pe care divinitatea il acorda oamenilor pentru a se mantui. ♦ stare de ~ = creatie poetica; poezie; ipostaza, inspiratie poetica. 3. lovitura de ~ = lovitura care aduce sfarsitul, moartea. 4. (mit.) fiecare dintre cele trei zeitati care personificau gratia si frumusetea feminina. II. prep. cu ajutorul, datorita. (< lat. gratia, it. grazia, /II/ fr. grace a)
NA interj. 1) fam. (se foloseste pentru a arata ca o persoana da ceva altei persoane) Poftim; ia; tine. ◊ Na-ti-o buna! se spune pentru a exprima mirare si nemultumire cand se produce ceva neasteptat si, de obicei, neplacut. Na-ti-o buna, ca ti-am dres-o! se spune cand cineva face fara sa vrea ceva rau sau nu este de acord cu cele spuse de altcineva. 2) (se foloseste pentru a exprima nemultumire, surprindere, nerabdare) Poftim; uite; iata. 3) (se foloseste, de obicei repetat, pentru a chema unele animale sa se apropie sau sa stea pe loc). 4) (se foloseste pentru a insoti gestul unei lovituri date unei persoane sau unui animal). 5) (se foloseste, de obicei repetat, ca strigat de voie buna in unele cantece si jocuri populare). /cf. alb., bulg., ung., ngr. na
ASIRIA, stat antic in Orientul Mijlociu, pe cursul mijlociu al fl. Tigru. Intemeiat la sfirsitul milen. 3 i. Hr., s-a ridicat la rangul de mare putere politica in sec. 14-11 i. Hr. Dupa o perioada de decadere, in sec. 10-7 i. Hr., terit. statului a cuprins Mesopotamia, Siria, Fenicia si, pentru scurt timp Egiptul. A. s-a prabusit in 605 i. Hr., sub loviturile mezilor si ale babilonienilor.
lovitura ~i f. 1) Atingere brusca si puternica; izbitura. ◊ ~ de gratie lovitura care rapune definitiv adversarul. 2) Zgomot produs de o izbitura. 3) fig. Suferinta morala; durere sufleteasca; necaz. ~ile sortii. 4) Atac indraznet efectuat prin surprindere. ◊ A da ~a a realiza pe neasteptate ceva foarte important. ~ de stat preluare a puterii intr-un stat prin rasturnarea violenta a conducerii vechi. ~ de trasnet fapt, eveniment neasteptat. ~ de teatru actiune brusca, efectuata cu scopul de a impresiona puternic. 5): ~ de pedeapsa sanctiune data de arbitru unei echipe sportive pentru incorectitudine de joc, constand dintr-o lovitura executata de echipa adversa. [G.-D. loviturii] /a lovi + suf. ~tura
FILOZOFIE s.f. 1. Forma a constiintei sociale, constituind un sistem coerent de notiuni si idei care reflecta realitatea sub aspectele ei cele mai generale; conceptie generala despre lume si viata. ◊ Filozofie lingvistica = teorie neopozitivista care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al stiintei. ◊ Filozofia culturii = disciplina teoretica care se preocupa de definirea genetica, structurala si functionala a fenomenului culturii. 3. Comportare, fel de a reactiona al cuiva in fata unor lovituri, a unor nenorociri etc.; fel al cuiva de a privi lumea si viata. 4. (Fam.) Problema greu de rezolvat. [Gen. -iei, var. filosofie s.f. / < lat., gr. philosophia < philein – a iubi, sophia – intelepciune, cf. fr. philosophie].
FILOZOFIE s. f. 1. conceptie generala despre lume si viata, forma a constiintei sociale, constituind un sistem coerent de notiuni si idei care reflecta realitatea sub aspectele ei cele mai generale. ♦ ~ lingvistica = teorie neopozitivista care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al stiintei. ♦ a culturii = disciplina teoretica relativ autonoma, care se preocupa de definirea genetica, structurala si functionala a fenomenului culturii. 3. comportare, fel de a reactiona al cuiva in fata unor lovituri, nenorociri etc.; fel de a privi lumea si viata; intelepciune, stoicism. 4. (fam.) problema greu de rezolvat. 5. sistem filozofic apartinand unei persoane, scoli sau epoci. (< fr. philosophie, gr. philosophia)
PASA1 s.f. 1. Trecerea mingii prin lovitura unui jucator din aceeasi echipa. 2. Inaintare catre adversar la scrima. 3. Miza pe care trebuie s-o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. 4. Miscare a mainii la hipnotizatori. 5. (Mar.) Pasa de navigatie = drum navigabil amenajat printr-o zona de pericole sau printr-un baraj de mine. 6. stare, situatie (trecatoare). [< fr. passe].
PASA s. f. 1. (sport) trecere a mingii prin lovitura, cu piciorul sau cu capul, unui coechipier; passing. ◊ operatie de trecere la executarea unui tur de iluzionism; miscare a mainii la hipnotizatori. 2. inaintare catre adversar, la scrima. 3. miza pe care trebuie s-o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. 4. (mar.) culoar navigabil amenajat printr-o zona cu pericole (stanci, epave etc.) sau printr-un baraj de mine. 5. stare, situatie (trecatoare). 6. trecere a metalului forjat in tiparele sau in matritele care-l fasoneaza. (< fr. passe, engl. pass)
GARDA garzi f. 1) Supraveghere menita sa pastreze neschimbata o stare de lucruri; paza; straja. ~ de noapte. ◊ Medic de ~ medic de serviciu la un spital in afara orelor de lucru. 2) Persoana, grup de persoane sau subunitate militara care pazeste un obiectiv sau persoane aflate sub arest; paza; straja. ◊ ~ de onoare subunitate militara care da onorurile cu anumite ocazii. ~ personala garda avand insarcinarea de a asigura securitatea unui demnitar. ~ patriotica (sau nationala) garda alcatuita din detasamente de voluntari care participa la asigurarea independentei si securitatii patriei. 3) (la box, scrima etc.) Pozitie de aparare in vederea evitarii unei lovituri. ◊ A se pune in ~ a lua masurile necesare pentru a ocoli un pericol sau o situatie neplacuta. 4) (la sabii, la spade) Aparatoare metalica fixata intre maner si lama. /<fr. garde