Rezultate din textul definițiilor
SECRETAR ~a ( ~i, ~e) m. si f. 1) Slujbas insarcinat cu lucrari de secretariat. ~ particular. 2) Persoana care scrie procesul- verbal al unei adunari. 3) Functionar care pregateste lucrarile si duce la indeplinire hotararile organului suprem al puterii de stat, ale unui minister ori ale conducerii altui organ administrativ sau politic. /<fr. secretaire, lat. secretarius

CABINET, cabinete, s. n. I. 1. Incapere dintr-o locuinta sau dintr-o institutie, folosita pentru exercitarea unei profesiuni. ♦ Biroul unei persoane cu munca de raspundere. Cabinetul ministruluiSef (sau director) de cabinet = functionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutie. lucrari de cabinet = lucrari auxiliare, de secretariat. (In unele tari) Cabinet de instructie = birou pentru cercetarea si trierea probelor de acuzare condus de un judecator de instructie. ◊ Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu, de studiu etc. Cabinet de numismatica. 2. Sectie sau serviciu in intreprinderi, in institutii de invatamant etc., destinate unor studii si consultatii de specialitate. Cabinet tehnic. 3. (In unele tari) Consiliu de ministri; guvern. II. Mobila de dimensiuni mici, cu sertare, destinata pastrarii obiectelor de pret. – Din fr. cabinet.

CABINET, cabinete, s. n. 1. Incapere destinata exercitarii unei munci intelectuale legate de o anumita profesiune. ♦ Biroul unei persoane cu munca de raspundere. Cabinetul ministrului.Sef (sau director) de cabinet = functionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutie. lucrari de cabinet = lucrari auxiliare, de secretariat. (In vechea organizare judecatoreasca) Cabinet de instructie = birou in care se facea cercetarea si trierea probelor de acuzare. ♦ Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu, de studiu etc. Cabinet de numismatica. 2. Sectie sau serviciu in organizatiile politice, in intreprinderi si in institutii de invatamant, destinate unor studii si consultatii de specialitate. ◊ Cabinet de partid = centru in care se dau indrumari teoretice si metodice cadrelor de lectori, conferentiari si propagandisti ai partidului si celor care studiaza marxism-leninismul. 3. (In unele tari) Consiliu de ministri; guvern. – Fr. cabinet.

secretariat s.n. 1. Serviciu intr-o institutie, intr-o intreprindere etc. care se ocupa cu rezolvarea lucrarilor curente de birou, de cancelarie. 2. Organ al unei organizatii internationale avand atributii administrative si executive. ♦ Denumire data persoanelor insarcinate sa intocmeasca procesul-verbal asupra dezbaterilor unei sedinte. 3. Birou unde lucreaza un secretar si subalternii sai. [Pron. -ri-at. / < fr. secretariat, germ. Sekretariat, rus. sekretariat].

secretariat s. n. 1. functie, titlu de secretar. ◊ serviciu intr-o institutie, intreprindere etc. care se ocupa cu rezolvarea lucrarilor curente de birou, de cancelarie. ◊ birou unde functioneaza acest serviciu. 2. organ al unei organizatii internationale avand atributii administrative si executive. 3. organ al unui partid comunist sau muncitoresc care organizeaza si controleaza indeplinirea hotararilor partidului. 4. denumire data persoanelor insarcinate sa intocmeasca procesul-verbal asupra dezbaterilor unei sedinte. (< fr. secretariat)

secretariat, secretariate, s. n. 1. Serviciu intr-o institutie, intr-o intreprindere, intr-o organizatie politica sau de masa etc. care rezolva lucrarile curente ale conducerii acestora. 2. Organ care coordoneaza si controleaza indeplinirea hotararilor partidului. 3. Organ cu atributii administrative si executive al unei organizatii internationale. 4. Grup de persoane care consemneaza continutul dezbaterilor unei sedinte. [Pr.: -ri-at] – Din fr. secretariat.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)