Rezultate din textul definițiilor
A SE consuma ma consum intranz. (despre persoane) A pierde toata forta si energia, ajungand intr-o stare de slabiciune totala; a nu mai avea puteri; a se epuiza; a se extenua; a se sfarsi; a se istovi. /<fr. consumer, lat. consumere

A SE TURMENTA ma ~ez intranz. A ajunge in stare de ebrietate in urma consumului excesiv de alcool; a deveni beat; a se imbata. /<fr. tourmenter

NECONSUmaT, -A, neconsumati, -te, adj. Care nu este consumat sau intrebuintat pentru satisfacerea unor trebuinte. – Ne- + consumat.

NEOCAPITALISM s. n. Stadiu al capitalismului caracterizat prin interventia marita a statului in economie, prin concentrarea societatilor pe actiuni si dezvoltarea unei societati de consum. [Pr.: ne-o-] – Din fr. neocapitalisme.

consum, consumuri, s. n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din productie pentru satisfacerea nevoilor productiei si ale oamenilor. ◊ consum productiv = folosire a mijloacelor de productie pentru crearea de noi bunuri materiale. consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau marfuri) de larg consum = produse ale industriei usoare sau alimentare care intra in proportii mari in consumul individual al oamenilor si prin a caror folosire nu rezulta produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ consum specific = cantitate de combustibil, de material si de energie consumata intr-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operatii etc. – Din consuma1 (derivat regresiv).

POLISTIREN, polistireni, s. m. material plastic solid, incolor sau slab galbui, transparent, foarte rezistent din punct de vedere chimic si electric, care se intrebuinteaza in electrotehnica, in industria cablurilor si la fabricarea multor obiecte de larg consum. – Din fr. polystyrene, engl. polystyrene, rus. polistiren.

NEALCOOLIC, -A, nealcoolici, -ce, adj. 1. (Despre substante, mai ales despre bauturi) Care nu contine alcool (2). 2. (Despre persoane) Care nu consuma bauturi alcoolice. [Pr.: ne-al-] – Ne- + alcoolic (dupa fr. non-alcoolise).

A SE ALCOOLIZA ma ~ez intranz. A consuma sistematic bauturi alcoolice; a deveni alcoolic. /<fr. alcooliser

A SE DISTRA ma ~ez intranz. A consuma timpul in distractii; a se deda placerilor lumesti; a petrece; a se veseli; a se desfata; a se amuza. /<fr. distraire

asum, a -a v. tr. (fr. assumer, d. lat. assumere. V. consum). Iau asupra mea, ma insarcinez cu: imi asum raspunderea aptului.

1) consum n., pl. uri (it. consumo = consumazione). Consumare, uzare, intrebuintare. Bacanie mai deosebita (in care se consuma si aperitive). Cooperativa de consum, asociatiune care vinde mai ales coloniale s. a. si acorda un dividend membrilor care au infiintat-o.

CARCIUma ~e f. Local (la sat sau la periferia orasului) unde se consuma bauturi alcoolice. [Sil. -ciu-ma; G.-D. carciumei] /<sl. krutima

absorb, a -i v. tr. (lat. absorbere, fr. absorber.Absoarbe, sa absoarba. V. sorb 3). Sug: nisipu absoarbe apa. Neutralizez: negru absoarbe lumina. Beau, maninc. Fig. Ocup mult: politica-l absoarbe. consum: luxu absoarbe averea. V. refl. ma cufund, ma adincesc: a te absorbi in meditatiune.

3) consum, a -a v. tr. (fr. consommer [V. consum 1] si consumer, d. lat. consumere, a consuma mincind, pin [!] uz ori pe cale chimica). maninc (mai ales in localuri publice): a consuma o prajitura. Trec, intrebuintez: a consuma multa apa, lemne, sapun, petrol, energie electrica. Cheltuiesc, risipesc: si-a consumat averea pin lux. Nimicesc pe cale chimica: focu a consumat coliba. Fig. Boala, doru l-a consumat.

A SE SPRITUI ma ~iesc intranz. pop. A se imbata usor consumand sprit sau alte bauturi spirtoase; a se ameti. /sprit + suf. ~ui

POP-ART s.n. Curent in arta plastica, mai ales in cea americana, care, considerand ca mediul actual al omului il formeaza marile aglomeratii urbane nenaturale (coplesite de masinism, asaltate de publicitate, invadate de obiectele de larg consum, de deseurile industriale), postuleaza intoarcerea spre o noua orientare realista, intemeiata pe un simt modern al naturii. [< engl. pop(ular)-art – arta populara].

MINIATURIZA, miniaturizez, vb. I. Tranz. A executa in dimensiunile unei miniaturi; p. ext. a reda ceva la scara redusa. ♦ A reduce dimensiunile, greutatea si consumul specific in fabricarea unor masini si aparate. [Pr.:-ni-a-] – Din fr. miniaturiser.

DIPSOmaNIE f. Stare patologica constand in dorinta nestapanita de a consuma bauturi alcoolice. [Art. dipsomania; G.-D. dipsomaniei; Sil. -ni-e] /<fr. dipsomanie

A SE OSPATA ma ~ez intranz. 1) A sta la masa; a manca. 2) A consuma timpul band si mancand. /<lat. hospitare

KEYNESISM s.n. Doctrina economica burgheza moderna care limiteaza procesul reproductiei la sferele circulatiei si consumului si, sustinand ca venitul national si gradul de utilizare a fortei de munca ar depinde de nivelul cheltuielilor, rolul hotarator in cresterea venitului national revenind consumului, considera ca statul capitalist, prin politica sa fiscala, de credit etc. si prin combaterea inclinatiei spre consum, ar putea preveni crizele economice. [Pr. (eng.): chein-zism, (fr.): chei-ne-zism] (dupa fr. keynesianisme) [def. MDN]

A SE IROSI ma ~esc intranz. 1) (despre bani, bunuri materiale) A se folosi in mod nechibzuit; a se consuma cu risipa. 2) (despre persoane) A se consuma, depunand eforturi mari si inutile. /Orig. nec.

FRIGORIGEN, -A, frigorigeni, -e, adj. Care poate produce frig. ◊ Agent frigorigen = substanta cu putere de vaporizare mare, care absoarbe caldura. Instalatie frigorigena = parte componenta a unei instalatii frigorifice, in care, prin consum de energie, agentul frigorigen isi modifica continuu starea de agregare, producand frig. – Din fr. frigorigene.

A SE VESELI ma ~esc intranz. 1) A fi vesel; a fi plin de veselie. 2) A se deda placerilor lumesti; a consuma timpul in distractii; a se desfata; a petrece; a se distra; a se amuza. /<sl. veseliti

A SE VLAGUI ma ~iesc intranz. A deveni lipsit de vlaga; a nu mai avea puteri; a se extenua; a se consuma; a se istovi; a se epuiza. /vlaga + suf. ~ui

SPROT s.m. (La sg., cu sens colectiv) Peste mic din fam. clupeizilor (heringi), de 15 cm lungime, de culoare albastruie-verzuie, unul din pestii cei mai importanti din marile nordice, prezent si in marea Neagra (Sprattus sprattus); se comercializeaza de obicei afumat, in conserve, dar in tarile occidentale se consuma si pestii proaspeti, intregi, impreuna cu heringi mici(numiti „albitura”, engl. whitebait), prajiti in ulei, la fel ca hamsiile la noi; din germ. Sprotte.

A SE EPUIZA ma ~ez 1. intranz. 1) (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a fi folosit pana la sfarsit; a se istovi; a se consuma. 2) (despre persoane) A pierde forta si energia; a se obosi peste masura; a se istovi; a se slei; a se extenua; a se consuma. [Sil. e-pu-i-za] /<fr. epuiser

NEPUTINCIOS, -OASA, neputinciosi, -oase, adj. 1. Care este lipsit de puterea de a face ceva, care nu are posibilitatea, capacitatea sau libertatea de a realiza ceva sau de a actiona; incapabil. ♦ (Despre sentimente) Care se consuma inutil, care nu duce la nimic; steril. 2. (Adesea substantivat) Lipsit de putere fizica, de forta; slab, nevolnic; p. ext. bolnav, infirm, schilod. – Ne- + putincios.

NESFARSIT2, -A, nesfarsiti, -te, adj. 1. Care nu se sfarseste, nu are limite (in timp sau spatiu), nu inceteaza, nu se consuma, care nu are sfarsit; fara sfarsit; fara margini: etern, vesnic; infinit. 2. Foarte mare, foarte intins, foarte numeros, foarte intens. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + sfarsit.

A SE EXTENUA ma ~ez intranz. A pierde toata forta si energia, ajungand intr-o stare de slabire totala; a se epuiza; a se istovi; a se consuma. [Sil. -nu-a-] /<fr. extenuer, lat. extenuare

PRODUCTIVITATE s. f. Capacitatea sau insusirea de a fi productiv; capacitatea de a produce (mult); randament. ◊ Productivitatea muncii = eficienta a muncii exprimata prin raportul dintre cantitatea de produse realizata si volumul de munca consumat. ♦ Capacitatea unor sufixe, prefixe, elemente de compunere etc. de a forma (numeroase) derivate, compuse etc. ♦ Capacitatea unor cuvinte de a forma (multe) sensuri sau derivate noi. ♦ Capacitatea unor conjugari de a se imbogati mereu. – Din fr. productivite.

A SE ISTOVI ma ~esc intranz. 1) A pierde toata forta si energia, ajungand intr-o stare de slabiciune totala; a nu mai avea puteri; a se sfarsi; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se slei. 2) (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a fi folosit pana nu mai ramane nimic; a se epuiza; a se consuma. /Din istov

amiant n., pl. e si uri (vgr. amiantor, nespurcat, d. miatno, spure. V. miazma). Silicat duplu de calce si de magnezie [!], varietate de azbest filamentos si incombustibil. – Cei vechi credeau ca amiantu e un fel de [?] in care nu arde; il scarmanau, il torceau si-si faceau fete de masa si servete care se aruncau in foc cind se murdareau, si ast-fel se albeau mai mult de cit pin [!] spalare. In pinza de amiant se ardeau mortii ilustri, a caror cenusa nu trebuia sa se amestece cu a rugului. Din amiant se fac astazi fitiluri care ard in ulei fara sa se consume si hirtie pretioasa (fiind-ca nu arde). S' a uzitat la facut tunici de pompieri.

SCENA s. f. 1. parte mai ridicata a unei sali de teatru, unde joaca actorii. 2. teatru; arta dramatica. ♦ a parasi a = a) a se retrage din teatru; b) a se retrage dintr-o activitate; a pune in ~ = a organiza felul in care se va reprezenta o piesa de teatru. ◊ decorurile pentru a reprezenta locul unde se petrece actiunea unei piese sau a unui film. 3. subdiviziune a unui act dintr-o opera dramatica, marcata prin intrarea sau iesirea unui personaj; succesiune de cadre dintr-un film care infatiseaza o actiune distincta. ◊ scurta etapa in desfasurarea unei opere literare in care se consuma o singura intamplare, intr-un cadru neschimbat. 4. loc unde se petrece o actiune, o activitate. 5. actiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. cearta, iesire violenta, scandal. ♦ a-i face cuiva ~ (sau e) = a aduce cuiva reprosuri cu vorbe violente, amenintari, plans. (< fr. scene, it. scena, lat. scaena)

SCENA s.f. 1. Parte mai ridicata a unei sali de teatru, unde joaca actorii. 2. Teatru; arta dramatica. ◊ A parasi scena = a se retrage din teatru, (fig.) dintr-o activitate oarecare; a pune in scena = a organiza felul in care se va reprezenta o piesa de teatru. ♦ Decorurile folosite pentru a reprezenta locul unde se petrece actiunea piesei. 3. Subdiviziune a unui act dintr-o piesa determinata fie de intrarea sau iesirea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului de actiune. ♦ (P. ext.) Scurta etapa in desfasurarea unei opere literare in care se consuma o singura intamplare, intr-un cadru neschimbat. 4. Loc unde se petrece o actiune sau o activitate. 5. Actiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. Cearta, iesire violenta, scandal. // (In forma scen-, sceno-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) scena”. [Pron. sce-. / < fr. scene, it. scena, cf. lat. scaena, gr. skene – adapost, refugiu].

A SE SFARSI ma ~esc intranz. 1) A ajunge pana la capat; a se incheia; a se ispravi; a se termina. 2) A avea drept sfarsit; a se incheia; a se termina. 3) A pierde forta si energia ajungand intr-o stare de slabiciune totala; a nu avea puteri; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se istovi. 4) (despre persoane) A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a deceda; a raposa. /<sl. suvurusiti, svrusiti

caputiner n., pl. e (germ.). Cafea cu lapte cu caimac gros (ori cu frisca). – La 1683, Turcii, in fuga lor de la asediu Vienei, parasise [!] o mare cantitate de boabe de cafea in saci. Austriecii, nefiind pe atunci deprinsi cu cafeaua, aruncara in Dunare mai toata cantitatea. Cita ramasese nearuncata fu cumparata de un Polon care traise in Orient si stia de bautura cafelei. Deschise prima cafenea, dar nu prea avu clienti. Atunci se gindi s´o strecoare si sa-i adauge putin zahar si lapte, precum si un caimac ori niste frisca care acoperea tot, ca gluga unui capucin. De aceia o numi kaputziner. – Pe urma Polonu se´ntovarasi cu femeia Cecila Krapf, care facea niste chifle foarte bune de consumat cu caputineru, si de atunci li s´a zis krapfen, de unde vine rom. crafle, gogosi. V. chifla.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)