Rezultate din textul definițiilor
A PILOTA ~ez 1. tranz. 1) (nave, masini de curse etc.) A conduce in calitate de pilot. 2) fig. (persoane) A orienta in directia necesara (in calitate de ghid); a ghida; a calauzi; a indruma; a indrepta. 2. intranz. (despre nave, locomotive etc.) A incetini mersul din cauza unor obstacole sau a necunoasterii traseului. /<fr. piloter

MONOLOC adj. (despre avioane, masini de curse) cu un singur loc; monoplas. (dupa fr. monoplace)

PILOT1 ~ti m. 1) Persoana specializata in conducerea unui avion; aviator. 2) Marinar specializat in manevrarea navelor (mai ales in conditii grele de navigatie). 3) Mecanic de locomotiva specializat in conducerea trenurilor pe sectoare dificile de circulatie. 4) Persoana care conduce o masina de curse. /<fr. pilote

CILINDREE s.f. 1. Volumul cilindrului unui motor sau al unei masini cu abur, cuprins intre pozitiile extreme ale pistonului. 2. Cantitatea de gaze introdusa in cilindrul unei masini in timpul cursei de admisiune. [Pron. -e-e. / < fr. cylindree].

CONTRAPRESIUNE s. f. presiune exercitata de fluidul motor pe fata activa a pistonului unei masini in timpul cursei de evacuare. (< fr. contre-pression)

STOCK-CAR s.n. Automobil destinat curselor de obstacole si carambolurilor, in care concurentii au voie sa se tamponeze si sa-si bareze calea unul altuia. ♦ cursa destinata unor astfel de masini. [< engl. stock-car].

STOCK-CAR s. n. automobil destinat curselor de obstacole si caramboluri, in care concurentii au voie sa se tamponeze si sa-si bareze calea unul altuia. ◊ cursa destinata unor astfel de masini. (< engl., fr. stock-car)

PRINZATOR, -OARE, prinzatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care prinde, care apuca sau inhata. 2. S. f. (Rar) cursa de prins pasari. 3. S. n. masina sau instalatie folosita pentru separarea anumitor impuritati dintr-un material. – Prinde + suf. -ator.

CORDAJ, cordaje, s. n. 1. Totalitatea franghiilor, sforilor si paramelor unei corabii. 2. Ansamblu de operatii efectuate de o masina de extractie in timpul unei curse a coliviilor in putul de mina. – Din fr. cordage.

ADMISIUNE s.f. I. Admitere. II. 1. Intrarea unui agent motor in cilindrul unei masini sau in masina care il utilizeaza. 2. Portiune din cursa pistonului in timpul careia agentul motor intra in cilindru. [Pron. -si-u-, var. admisie s.f. / cf. fr. admission, lat. admissio].

ADMISIUNE s. f. 1. intrare a agentului motor in cilindrul unei masini sau in masina care il utilizeaza. 2. portiune din cursa pistonului in timpul careia agentul motor intra in cilindru. (< fr. admission, lat. admissio)

BOXA s. f. 1. compartiment in interiorul unei constructii, al unui local, al unei incaperi. ◊ parte dintr-o sala de tribunal, in care iau loc acuzatii in cursul proceselor. ◊ despartitura intr-un grajd. ◊ compartiment la malul unei ape pentru parcarea ambarcatiilor cu motor. 2. loc de refugiu pe marginea pistei de curse automobilistice pentru repararea rapida a masinilor. 3. lada care serveste la incarcarea-descarcarea animalelor pe o nava. 4. incinta acustica. (< fr. box)

NIVELA s. f. 1. instrument pentru verificarea orizontalitatii unei piese, masini, instalatii, a verticalitatii unui perete in curs de constructie. 2. (geol.) instrument pentru masurarea directa, pe teren, a diferentelor de inaltime intre doua puncte. (< fr. nivelle)

CANAM s.n. cursa automobilistica pe circuit in Canada si America, masinile trebuind sa aiba obligatoriu doua locuri si patru roti, in rest regulamentul fiind liber. [< Can(ada) + Am(erica)].

CRISTEA Petre (1909-1995), automobilist roman. A participat (1931-1939) la 80 de curse nationale si internationale. In 1936 a cistigat (coechipier I. Zamfirescu, masina Ford V. 8) Raliul Monte Carlo, iar in 1939, in cursa de viteza de la Nurburgring (Germania), a cistigat (automobil BMW) la clasa 2.000 cm3. Bogata activitate publicistica cu tematica auto.

BRAT ~e n. 1) Parte a mainii, cuprinsa intre umar si cot. 2) Membru superior al corpului omenesc; mana. A tine in ~e. A prinde in ~e. ◊ A strange in ~e a imbratisa. A duce de ~ (pe cineva) a sprijini (pe cineva). A sta cu ~ele incrucisate a nu face nimic; a sta degeaba. A primi (pe cineva) cu ~ele deschise a primi (pe cineva) cu mare bucurie si placere. A fi ~ul drept al cuiva a fi omul de incredere al cuiva. ~e de munca totalitate a persoanelor care dispun de capacitate de munca. 3) Cantitate (de ceva) care poate fi dusa de un om cu bratele. Un ~ de fan. 4) Parte a unui obiect, a unei unelte, masini etc., care se aseamana prin forma si functie cu bratul. ~ul unei macarale. ~ele unui fotoliu. 5) Ramificatie a unui curs de apa. /<lat. brachium

BOULOGNE-BILLANCOURT [bulon biãcur], oras in N Frantei centrale (Ile-de-France), pe Sena, la SV de Paris; 102,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de masini (avioane, automobile, masini-unelte, produse electrotehnice), chimica (parfumerie). Sediul Regiei Nationale Renault. Vechiul nume: Boulogne-sur-Seine.

REGLOR, reglori, s. m. 1. Tehnician care regleaza masini-unelte, dispozitive sau unelte montate pe acestea intr-o sectie de productie. 2. Lucrator cu calificare superioara care regleaza un aparat in curs de fabricatie, astfel incat piesele rezultate prin prelucrare sa aiba dimensiunile prestabilite. – Din fr. regleur.

DRAGSTER s. n. 1. cursa automobilistica in care preocuparea principala este atingerea unei viteze cat mai mari pe o distanta scurta, cu plecarea de pe loc. 2. masina in forma ciudata formata dintr-un sasiu de bare din otel sudate foarte alungit, in partea din fata cu doua roti subtiri si usoare, iar in spate avand doua roti cu anvelope mari si rezistente, folosita in astfel de curse. (< engl. dragster)

CILINDREE s. f. 1. Volumul cilindrului unei masini de forta cu piston, cuprins intre cele doua pozitii opuse ale pistonului. 2. Cantitate de gaze introdusa in cilindrul unui motor cu ardere interna in timpul cursei de admisiune. – Din fr. cylindree.

CASCADA s. f. 1. cadere naturala de apa de la o mare inaltime; cataracta2. 2. (fig.) suita de lucrari care se produc in sacade. ♦ ~ de ras = ras sacadat si prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice. 3. montaj in ~ = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice astfel incat curentul de la intrare sa fie egal cu cel de la iesirea elementului anterior. ♦ succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apa regularizat. 4. cadere libera, pe sol, a unui acrobat sau cascador. (< fr. cascade)

GREBLA, greble, s. f. 1. Unealta sau masina agricola cu ajutorul careia se strang paiele, fanul etc. sau cu care se maruntesc bulgarii de pamant, se niveleaza solul etc. 2. Constructie orientata transversal pe un curs de apa, servind la oprirea bustenilor. – Din bg. greblo.

poiva2, poive, s.f. (reg.) 1. panza impermeabila pentru acoperit masini, carute etc.; prelata, foaie de cort. 2. (in sintagma) poiva lucitoare = musama. 3. (in forma ponva) impletitura de nuiele care se pune pe fundul carului ca sa nu curga cerealele.

DRAGSTER s.n. cursa automobilistica la care preocuparea principala este atingerea unei viteze cat mai mari pe o distanta scurta, de obicei 400 m sau un sfert de mila, cu plecarea de pe loc. ♦ masina in forma ciudata constituita dintr-un sasiu de bare din otel sudate foarte alungit, in partea din fata cu doua roti subtiri si usoare, iar in spate avand doua roti cu anvelope mari si rezistente, folosita in astfel de curse. [< engl. dragster].

CASCADA (‹ fr.) s. f. 1. Cadere naturala de apa pe cursul unui riu, fluviu sau torent provocata de o ruptura de panta in profilul longitudinal al vaii. Frecvente in regiunile calde si umede peste fostele praguri glaciare, in unitatile inalte de relief unde bancurile de roci dure alterneaza cu altele mai moi. C. cu cea mai inalta cadere de apa din lume este Angel (Venezuela, 979 m). In Romania cea mai inalta c. este Izvorul Cailor (M-tii Rodnei, 150 m). ♦ C. de hidrocentrale = grup de centrale hidroelectrice, in componenta unui sistem hidroenergetic amenajate in serie pe un curs de apa, ce pot avea sau nu lacuri proprii de acumulare. ♦ Expr. Cascada de ris = ris zgomotos, sacadat si prelungit. 2. (TEHN.) Montaj in c. = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice pentru a imbunatati factorul de putere sau pentru a modifica fara pierderi turatia acestora.

cureA, curele, s. f. 1. Fasie lunga din piele, canepa, material plastic etc.; spec. o astfel de fasie folosita ca cingatoare. ◊ Expr. A-l tine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua, flexibila si rezistenta, cu ajutorul careia se poate transmite miscarea de rotatie si puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de masina la altul; b) fig. ceea ce serveste ca intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. si pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fasie lunga si ingusta de pamant. – Lat. corrigia.

POMPA1, pompe, s. f. masina de forta sau aparat compus de obicei dintr-un cilindru cu piston, manevrat cu mana sau actionat mecanic, folosit pentru a deplasa sau a comprima un fluid. ◊ Pompa de incendiu = pompa1 cu care se arunca apa la distanta pentru a stinge incendiile. ♦ Spec. (De obicei cu determinarea „de apa”) Aparat de pompare adaptat mai ales la puturi; p. ext. cismea din care apa curge prin apasare pe un maner legat la randul sau de un aparat de pompare. – Din fr. pompe.

DEBIT1 s. n. 1. cantitate de fluid sau de material pulverulent care trece in unitatea de timp printr-o sectiune data a unei conducte, a unui canal ◊ cantitate de material transportata, prelucrata sau furnizata de o masina, instalatie etc. in unitatea de timp. ♦ ~ c*****c = cantitatea de sange expulzata din ventricolul stang in aorta la fiecare contractie a inimii; ~ de foc = numarul de lovituri trase de o gura de foc in unitatea de timp; (inform.) ~ de informatie = cantitatea de informatii transmise in unitatea de timp, dintr-un sistem de comunicatie. ◊ numarul de vehicule ce trec printr-un punct al unui drum in unitatea de timp. ◊ cantitatea de forte si mijloace care pot trece in unitatea de timp peste un curs de apa. 2. cantitatea de calorii pe care o produce o instalatie in unitatea de timp. 3. (fig.) suvoi, torent de cuvinte, flux verbal. 4. vanzare (de marfuri) cu amanuntul. ◊ local unde se vinde cu amanuntul; tutungerie. (< fr. debit)

MORISCA, moristi, s. f. 1. masina mica de vanturat grane. 2. Rasnita cu care se macina pesmet, cafea, piper etc. 3. Moara mica pusa in miscare de vant, de apa sau cu mana. 4. Jucarie care infatiseaza aripile sau roata unei mori de vant; jucarie care se invarteste in mana si produce un sunet caracteristic (folosita si pentru a speria pasarile din semanaturi). ◊ Morisca de vant = obiect de ornament, imitand aripile unei mori de vant, pus pe acoperisul caselor, care, la bataia vantului, se roteste in directia acestuia. 5. (In sintagma) Morisca hidrometrica (sau hidraulica) = instrument format dintr-un rotor, cu una sau mai multe palete, care se roteste sub actiunea curentului de apa si serveste la masurarea vitezei unui curs de apa. – Moara + suf. -isca.

ROLA, role, s. f. 1. Rotita sau cilindru care se invarteste in jurul unui ax pentru a face sa alunece mai repede un lant, o curea de transmisie etc. Rola de lant. 2. Corp in forma de cilindru care poate fi rostogolit in jurul axei sale de simetrie, folosit ca organ de rulare sau ca unealta de prelucrare prin apasare. 3. Piesa mecanica de forma cilindrica cu ax interior, care se roteste usor pentru a putea fi antrenata de film, avand rolul de a imprima acestuia un anumit traseu in aparatul de fotografiat sau de filmat. 4. Unealta formata dintr-un cilindru de lemn sau de aliaje neferoase, care serveste la unele lucrari de finisare in constructii (zugravit, tencuit). Rola de tencuit. 5. Piesa de contact a unor trolee, constituita dintr-o roata cu sant, care se rostogoleste pe firul de contact. 6. (Reg.) Cuptor al masinii de gatit. – Din germ. Rolle.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)