Rezultate din textul definițiilor
FOAIE, foi, s. f. 1. Frunza. ♦ Compus: foaie-grasa = numele a doua plante erbacee cu frunze carnoase, cu flori albastre-violete ori albe cu pete galbene (Pinguicula vulgaris si alpina). ♦ Sepala sau petala. 2. Bucata dintr-un material cu una dintre dimensiuni foarte mica in raport cu celelalte doua. 3. Bucata dreptunghiulara de hartie (de scris): fila a unei carti, a unui registru sau a unui caiet. ◊ Foaie volanta = a) tiparitura pe o singura fata care se difuzeaza cu un prilej deosebit; b) fila de hartie izolata. ◊ Expr. A intoarce foaia sau a o intoarce pe foaia cealalta = a-si schimba purtarea sau atitudinea fata de cineva, devenind mai aspru. ♦ (Urmat de determinari) Adeverinta, dovada oficiala care atesta un drept, o obligatie, etc. ◊ Foaie de drum = bilet (individual sau colectiv) platit de autoritatea care-l elibereaza si pe baza caruia se poate face o calatorie cu trenul. (Iesit din uz) Foaie de zestre (sau dotala) = act care consemneaza zestrea unei fete sau a unei femei casatorite. 4. (Inv.) Ziar, revista. ♦ Foaie de titlu = pagina de la inceputul unei publicatii pe care este imprimat titlul (si subtitlul) complet al unei carti, numele autorului, locul si data aparitiei, editorul sau editura care publica lucrarea. 5. Latimea unei panze: bucata de panza intrebuintata in toata latimea ei la confectionarea unei haine. ◊ Foaie de cort = material gros impermeabil, din care se confectioneaza corturi sau alte obiecte de protectie. ♦ (La pl.) Fusta. 6. Strat de aluat, subtiat cu vergeaua, din care se fac placinte, taitei, etc. [Pr.: foa-ie] – Lat. folia (pl., devenit sg., al lui folium), (4) dupa fr. feuille.
sucna, sucne, s.f. 1. (inv. si pop.) 1. fusta simpla; rochie dreapta; obiect de imbracaminte femeiesc (din lana sau din alt material gros). 2. (reg.) sort. 3. v(pop.; in compuse) sucna-murga = personaj mitologic din povesti.
PLUTA2, plute, s. f. 1. Specie de plop ale carui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dand coroanei o forma de piramida lunga si ingusta; plutas2 (Populus pyramidalis). 2. material gros, neted, poros, impermeabil, elastic si mai usor decat apa, obtinut din stratul exterior al scoartei unor specii de stejar si folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, in constructia avioanelor etc., suber. ♦ (Rar) Dop fabricat din pluta2. ♦ Bucata de lemn sau de alt material usor care se leaga de sfoara unditei pentru a o face sa pluteasca la suprafata apei. ♦ Bucatica de lemn usor in care se infige fitilul candelei. – Din scr. plut.
MATLASAT, -A, matlasati, -te, adj. (Despre materiale textile) Captusit cu un material mai gros, de care e fixat pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. – V. matlasa.
SUPRACOPERTA, supracoperte, s. f. Coperta suplimentara tiparita din hartie mai groasa, din material plastic etc., care imbraca coperta unei carti, a unui album etc., in scopul protejarii lor si al prezentarii grafice mai atragatoare. – Supra- + coperta.
CLEI ~uri n. 1) Solutie vascoasa cu proprietati adezive care serveste la lipitul diverselor materiale. 2) Suc gros ce se scurge din scoarta unor copaci. ~ de prun. ◊ A fi ~ a) a nu fi pregatit la obiect; b) a fi foarte beat. /<sl. klej
MATLASA, matlasez, vb. I. Tranz. A captusi un material textil cu altul mai gros, fixandu-l pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. – Din fr. matelasser.
MOJAR, mojare, s. n. Vas de forma semisferica cu peretii grosi, de portelan, sticla, metal, material plastic, care serveste, in farmacii si in laboratoare, la maruntirea fina a diferitelor substante prin frecarea lor cu ajutorul unui pistil. ♦ (Reg.) Piulita (pentru pisat). ♦ (Reg.) Piua unui steamp. – Din magh. mozsar.
SIFON, sifoane, s. n. 1. Tub in forma de U rasturnat folosit pentru a face ca un lichid sa treaca de la un nivel la alt nivel, pe deasupra unui obstacol care impiedica scurgerea libera a lichidului. 2. Dispozitiv in forma de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalatie sanitara si o conducta de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apa, trecerea gazelor din canal in instalatie. 3. Butelie etansa de sticla, de material plastic etc., cu peretii grosi, folosita pentru pastrarea si debitarea sub presiune a apei acidulate cu bioxid de carbon; p. ext. apa gazoasa obtinuta prin saturarea cu bioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile. 4. Aparat pentru spalarea si dezinfectarea anumitor cavitati ale organismului (stomac, nas etc.). 5. Organ de locomotie sau de circulatie in forma de palnie la unele animale acvatice inferioare. – Din fr. siphon, lat. sipho, -onis, germ. Siphon.
CRAMPON, crampoane, s. n. 1. Piron de otel cu sectiune patrata, cu care se fixeaza pe traverse sinele de cale ferata. 2. Bucata mica de talpa groasa, de cauciuc sau de material plastic care se aplica pe talpa unor bocanci de sport, pentru a asigura stabilitatea jucatorilor pe teren. 3. Radacina adventiva a unei plante agatatoare, prin care aceasta se prinde de copaci, de ziduri etc. – Din fr. crampon.
BURLET, burleti, s. m. Snur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din hartie gudronata sau din lame metalice, care se pune la usi sau la ferestre pentru a impiedica patrunderea frigului. – Din fr. bourrelet.
BOCANC ~ci m. mai ales la pl. Gheata confectionata din material brut si durabil, avand talpa groasa si grea. /<ung. bakancs
BURLET ~uri n. Captuseala constand dintr-o fasie groasa de stofa sau din alt material (cauciuc, burete etc.), care se aplica la usi si la ferestre pentru a impiedica patrunderea aerului rece. /<fr. bourrelet
LEMN ~e n. 1) Parte dura a arborilor, constand dintr-un tesut compact sau fibros, aflat intre scoarta si maduva. 2) material provenit din tulpina sau ramurile groase ale unui arbore taiat si folosit in constructii sau pentru confectionarea diferitelor obiecte. 3) mai ales la pl. Trunchiuri, ramuri, crengi de copaci sau tufari taiati si folositi drept combustibil. ~e de foc. ◊ Ger de crapa ~ele ger cumplit. A ramane ~ a ramane incremenit. 4) : ~-cainesc arbust cu frunze mici, cu flori albe si fructe negre, cultivat in parcuri, pentru a forma garduri vii. ~ul-domnului arbust din familia compozitelor cu flori galbene si cu miros de lamaie. /<lat. lignum
TRIPLEX n. 1) (mai ales la autovehicule) Geam de siguranta constand din doua foi de sticla si o foaie de acetat de celuloza. 2) Hartie groasa, constand din trei straturi de materiale fibroase diferite. [Sil. tri-plex] /<fr. triplex
INgrosA, ingros, vb. I. Refl. 1. (Despre corpuri solide) A deveni mai gros, mai voluminos. ◊ Expr. Se ingroasa gluma (sau treaba, lucrul) = situatia ia o intorsatura ingrijoratoare, neplacuta. ♦ Tranz. A face ca un corp solid sa devina mai gros, sa-si mareasca volumul (adaugandu-i material la suprafata); a accentua o linie, un punct, o litera etc. (pentru a le face mai evidente). 2. (Despre lichide, vapori etc.) A deveni mai dens. ♦ Tranz. A face ca o solutie sa devina mai concentrata prin adaos de materii solide, prin fierbere etc. ♦ A-si spori numarul; a se indesi. 3. (Despre voce) A capata un timbru mai coborat, mai grav. – Lat. *ingrossiare (< grossus) sau din in + gros.
PATURA ~i f. 1) Invelitoare dintr-o tesatura groasa (de lana, de bumbac, de par etc.). 2) material intins aproximativ uniform pe o suprafata sau intre doua suprafete; strat. ◊ ~ sociala totalitate a membrilor unei societati caracterizati prin anumite trasaturi comune. [G.-D. paturii] /<lat. pittula
CEAFA cefe f. Partea posterioara a gatului; grumaz; cerbice. ◊ gros in ~ a) gras, obez; b) care poseda mari resurse materiale. Cand ti-i vedea ~a niciodata. A-i da cuiva la ~ a-l bate pe cineva. [G.-D. cefei] /Cuv. autoht.
BARNA, barne, s. f. Trunchi gros de copac, cojit (si fatuit cu barda), folosit ca material de constructie. Vezi gunoiul (sau paiul) din ochiul altuia si nu vezi barna din ochiul tau = te supara micile defecte ale altora, dar nu-ti dai seama de defectele tale mari. – Slav (v. sl. bruvĩno).
RAMA1, rame, s. f. 1. Cadru de lemn, de metal etc. in care se pune o fotografie, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie inramata. 2. Schelet de forma, marimi si materiale diferite, in care se fixeaza ceva. 3. Fasie de piele flexibila si groasa cusuta pe marginea incaltamintei si servind la fixarea talpii de fata. – Din rus. rama. Cf. germ. Rahmen.
cange (cangi), s. f. – 1. Cirlig. – 2. Bucata de pinza groasa pe care unii croitori o folosesc spre a-si fixa pe genunchi materialul pe care il lucreaza. – 3. Gheara. – Var. cance, canga, gance. – Mr. gance, megl. candze. Tc. kance (Seineanu, II, 84; Lokotsch 1056; Ronzevalle 150), cf. ngr. ϰάντζα, sg. kanga. Cuvint obscur, pe care Corominas, II, 657, il considera de origine sp. si intrat in tc. pe filiera italiana.
CARTON ~oane n. 1) Hartie groasa, compacta, rigida, avand diferite intrebuintari. ◊ ~ gudronat carton din fibre textile impregnat cu bitum si utilizat ca material izolant. 2) Schita initiala a unui tablou; crochiu; desen; ebosa. ~oanele lui I. Vieru. 3) Tub de hartie la capatul unei tigari. /<fr. carton
SALTEA, saltele, s. f. Obiect facut dintr-un fel de sac de panza, de material plastic etc. in care se introduce (si se fixeaza prin cusaturi din loc in loc) un strat gros de lana, de iarba-de-mare, de paie, de vata sau care se umple cu aer si care se aseaza pe pat (pentru a forma un asternut moale) sau pe apa (pentru a pluti). ♦ Saltea de apa = mic rezervor de apa creat la piciorul unui baraj pentru a amortiza lovitura apei care cade asupra terenului de la piciorul barajului. Saltea de beton = constructie de protectie a albiei raurilor, alcatuita din placi de beton sau de beton armat. Saltea de piatra = strat de piatra uscata care are rolul de a colecta infiltratiile de apa din galeriile de tunel. Saltea de protectie = Invelis al unui cablu electric, cu rolul de a-l proteja de deteriorarile care pot surveni in timpul curburii la montare. – Din ngr. siltes.
PLANSA, planse, s. f. 1. Foaie de hartie (mai groasa) pe care sunt reproduse desene, fotografii sau picturi, folosita ca ilustratie intr-o carte; carton cu desene sau cu fotografii, care serveste ca material didactic (la predarea stiintelor naturale). ♦ Coala, foaie mare de hartie pe care s-a executat un desen tehnic, o harta etc. desen tehnic executat pe o astfel de coala. 2. Placa de metal sau de lemn in care se sapa litere, note muzicale etc. spre a fi folosita in gravura. 3. Fiecare dintre placile de beton ale pavajului unei sosele, limitata de rosturile de dilatatie. – Din fr. planche.
PLANSA ~e f. 1) Piesa plana de lemn, subtire avand lungimea mai mare decat latimea. 2) Coala de hartie mai groasa ca de obicei, pe care sunt reproduse desene, fotografii, picturi, folosita ca ilustratie intr-o carte. 3) Carton pe care este executata o ilustratie, servind ca material didactic; tabel. 4) Placa de lemn sau de metal in care se sapa litere sau note muzicale, folosita in gravura. 5) Placa de beton folosita la pavarea drumurilor. /<fr. planche
RIGLA, rigle, s. f. 1. Piesa plata, lunga si dreapta, facuta din lemn, din metal, din material plastic, de obicei gradata, cu care se trag linii drepte, se verifica suprafete plane etc., linie, lineal. ◊ Rigla de calcul = instrument folosit pentru calcule rapide, format dintr-o rigla fixa si una mobila care aluneca pe cea fixa, ambele avand diviziuni logaritmice. 2. Piesa de lemn groasa si lata, folosita in constructii. 3. Unealta metalica sau de lemn, folosita in metalurgie pentru netezirea si indepartarea surplusului de amestec de formare din cutia de formare. – Din ngr. righla „regula”.
captuh (-huri), s. n. – Pinza de captusit, pinza groasa. – Var. captuh. Germ. Kapptuch (Puscariu, Dacor., II, 594; DAR). A intrat probabil in limba cel mai tirziu in sec. XVII, caci der. captusi apare deja la Cantemir. Der. captusi, vb. (a aplica la o haina captuseala; a acoperi cu husa; a face rost, a obtine); captuseala, s. f. (material cu care se dubleaza, in interior, un obiect de imbracaminte; husa, invelitoare).
COVOR (‹ rus., ucr.) s. n. 1. Tesatura groasa de lina, de fibre sintetice, de iuta, de bumbac etc. (cu motive multicolore) folosita pentru ornamentarea si confortul incaperilor (asternuta pe podea, pe paturi sau atirnata pe pereti). Pot fi c. netede, la care figurile se obtin prin modul de tesere (ex. c. oltenesti, scoarte) si c. paroase, la care figurile se executa din smocuri de fire (ex. c. de Persia). 2. C. vegetal = patura de plante care acopera suprafata uscatului pe o anumita regiune. 3. (TEHN.) C. izolant = material izolant sintetic sau natural, folosit pentru izolarea electrica fata de pamint a omului, in timpul lucrului cu aparate electrice sub tensiune.