Rezultate din textul definițiilor
IMPARICOPITAT, -A, imparicopitati, -te, adj. (Despre animale) Care are un numar impar de degete; imparidigitat. ♦ (Substantivat, n. pl.) Ordin de mamifere erbivore care prezinta aceasta caracteristica; (si la sg.) animal din acest ordin. – Din copitat (dupa imparidigitat etc.).

IMPARIDIGITAT, -A imparidigitati, -te, adj. (Rar) (Despre animale) Care are un numar impar de degete; imparicopitat. – Din fr. imparidigite.

PERISODACTIL, perisodactile, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere erbivore cu un numar impar de degete; (si la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. perissodactyle.

IMPARICOPITAT ~e n. 1) la pl. Ordin de mamifere nerumegatoare, avand un numar impar de degete. 2) Animal din acest ordin. /in- + copitat

IMPARIPENAT ~ta (~ti, ~te) (despre frunze compuse) Care are un numar impar de foliole, una fiind dispusa in varful axului, iar celelalte insirate in perechi de-a lungul lui. /<fr. imparipenne

IMPARICOPITATE s.n.pl. Ordin de mamifere copitate, erbivore, nerumegatoare, cu un numar impar de degete; perisodactile; (la sg.) animal din acest ordin. [Dupa fr. imparidigites].

ANIZOPLOID, -A adj. cu numar impar de cromozomi. (< fr. anisoploide)

ANORTOPLOID, -A adj. (despre organisme) cu un numar impar de cromozomi. (< fr. anorthoploide)

IMPARICOPITATE s. f. pl. ordin de mamifere copitate, erbivore, nerumegatoare, cu un numar impar de degete; perisodactile. (dupa fr. imparidigites)

SIGNATURA s. f. 1. semn pus pe prima pagina a fiecarei coli de tipar a unei carti, care usureaza legatorului numerotarea colilor. 2. mic sant taiat in blocul de litere care inlesneste zetarului recunoasterea pozitiei ei. 3. (mat.) a unei substitutii = (pentru o substitutie data) numarul +1 daca substitutia echivaleaza cu un numar par de traspozitii, numarul -1 daca acesta echivaleaza cu un numar impar de transpozitii. (< fr. signature)

NEPERECHE adj. invar. (Despre numere intregi) impar. – Ne- + pereche.

PLACAJ, placaje, s. n. 1. Semifabricat din lemn in forma de placa, realizat prin incleierea sub presiune a unui numar de obicei impar de foi de furnir suprapuse, intrebuintat la fabricarea mobilelor, a ambalajelor, a ambarcatiunilor etc. ♦ Invelis de piatra, de caramida, de sticla, de lemn etc. cu care se acopera unele elemente de constructie sau unele obiecte spre a le proteja impotriva agentilor externi sau spre a le infrumuseta aspectul. 2. Placare. 3. (La jocul de rugbi) Oprire din actiune a unui jucator prin imobilizarea lui cu mainile. – Din fr. placage, plaquage.

impar, -A, impari, -e, adj. (Despre numere intregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fara sot. – Din lat. impar Cf. fr. impair.

impar adj. (MAT.) nepereche. (numar ~.)

impar, -A adj. (Despre numere intregi) Fara sot. [< lat. impar].

impar, -A adj. (despre numere intregi) fara sot. (< lat. impar)

impar ~a (~i, ~e) (despre numere intregi) Care nu se imparte la doi fara rest si fara a da numere fractionare; nedivizibil cu doi; fara sot. /<lat. impar, ~ris, fr. impair

SOT, soti, s. m. 1. Barbat casatorit considerat in raport cu sotia lui; barbat. ♦ (La pl.) Cele doua persoane de s*x opus unite prin casatorie. ♦ (Inv.) Sotie, nevasta. 2. (Pop.) Tovaras, insotitor; asociat. 3. Obiect care, impreuna cu altul (similar), formeaza o pereche. ◊ Loc. adj. si adv. Cu (sau fara) sot = cu (sau fara) pereche, in numar pereche (sau nepereche), par (sau impar). – Lat. socius.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)