Rezultate din textul definițiilor
OBSERVATOR2, -OARE, observatori, -oare, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care observa, cerceteaza sau studiaza ceva. ♦ Persoana cu spirit de observatie. ♦ Reprezentant al unui stat sau al unei organizatii internationale care participa la lucrarile unor conferinte sau organisme internationale, fara drept de vot si de semnatura a documentelor intocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discutii. ♦ Militar care executa observarea asupra inamicului. 2. Adj. Care observa, scruteaza; patrunzator, perspicace. 3. Adj. Prin care se atrage cuiva atentia asupra unui abuz de serviciu, asupra unei greseli etc. savarsite. Nota observatoare. – Din fr. observateur, lat. observator.

OBSERVATOR, -OARE adj. 1. Care observa, scruteaza. ♦ Perspicace, patrunzator. 2. Prin care se atrage cuiva atentia asupra unor abuzuri, greseli etc. savarsite. // s.m. si f. Cel care are misiunea sa observe ceva, sa urmareasca ceva. ♦ Persoana oficiala desemnata de un stat sau de o organizatie pentru a asista la lucrarile unei conferinte sau ale unor organisme internationale, fara drept de vot si fara calitatea de a-si asuma vreun angajament. ♦ Militar care executa o misiune de observare (2). [Cf. fr. observateur, lat. observator].

OBSERVATOR2, -OARE I. adj. 1. care observa, scruteaza. ◊ cu spirit de observatie, perspicace, patrunzator. 2. prin care se atrage cuiva atentia asupra unor abuzuri, greseli savarsite. II. s. m. f. 1. cel care are misiunea de a observa, de a urmari, a studia stiintific un fenomen. 2. cel care asista la un eveniment fara a participa. III. s. m.. 1. persoana oficiala desemnata de stat, de o organizatie, pentru a asista la lucrarile unei conferinte, organisme internationale, fara drept de vot si fara calitatea de a-si asuma vreun angajament. 2. militar care executa o misiune de observare (2). (< fr. observateur, lat. observator)

COMISIE, comisii, s. f. 1. Colectiv organizat care functioneaza pe langa o institutie, o adunare etc. si care are sarcina de a face propuneri, de a lua hotarari sau de a executa mandate in cazuri speciale. 2. organism international sau organ al unei organizatii internationale. 3. (Inv.) Sectie de politie. [Var.: comisiune s. f.] – Din rus. komissiia, fr. commission.

SUPRASTATAL, -A, suprastatali, -e, adj. (Despre un organism international) Care este investit cu puteri plasate deasupra guvernului fiecarui stat, independent de acesta. – Supra- + statal.

comisie (-ii), s. f.1. Colectiv organizat care functioneaza pe linga o institutie, o adunare etc. – 2. organism international. – 3. (Inv.) Sectie de politie. – Var. comision (inv.), comisiune. Lat. commissio (sec. XVIII). Var., care in sec. XVIII se folosea cu sensul curent de „misiune, comisie”, se foloseste numai ca termen comercial, cu sensul de „comanda; remuneratie procentuala primita pentru mijlocirea unei afaceri”, in timp ce comisie se foloseste cu sensul de „colectiv organizat, adunare, delegatie”. Var. pare a proveni din germ. Kommission.Der. comisiona, vb. (a incredinta; a insarcina; a imputernici), din fr. commissionner; comisionar, s. m.

COMISIE s. f. 1. colectiv insarcinat cu hotararea unor imperative sociale sau pentru supravegherea unor activitati ori evenimente. ♦ ~ de judecata = organ obstesc de influentare si jurisdictie. 2. organism international sau organ al unei organizatii internationale. (< fr. commission, rus. komissiia)

I.S.O. (International Organization for Standardization), organism international pentru elaborarea, aprobarea si publicarea standardelor in domeniile industrial, comercial si al cercetarii stiintifice, instituit in 1947, la Geneva, cu participarea a c. 120 de comitete nationale.

RACOVSKI, Cristian (1873-1941), om politic roman de origine bulgara. Publicist. Membru al Comitetului Executiv al Partidului Social-Democrat din Romania (ales dupa reorganizarea acestuia in 1910). A participat la Conferinta de la Zimmerwald (1915). In 1917 a plecat in Rusia, unde a activat in organismele internationalei III. A cazut victima epurarilor staliniste.

OCROTIREA NATURII SI A MEDIULUI INCONJURATOR, revista stiintifica editata de Academia Romana incepand cu 1955 (pana in 1974 cu titlul „Ocrotirea naturii”). Are un rol important in impulsionarea activitatii protectioniste din Romania si in promovarea conceptelor si normelor organismelor internationale implicate in ocrotirea naturii si a mediului.

COMITET s. n. 1. organ de stat, de conducere sau indrumare colectiva a unor organizatii politice, de masa etc. ♦ ~ central = organ superior al unui partid (comunist sau muncitoresc) ori al unei organizatii de masa; ~ executiv = organ de conducere al unui consiliu popular, care exercita functiile acestuia in perioada dintre doua sesiuni; ~ de redactie = colegiu de redactie. 2. organism in cadrul unei conferinte sau organizatii internationale, cu atributii limitate si temporare. (< rus. komitet, fr. comite)

ASOCIATIA internationalA DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism stiintific neguvernamental, creat din initiativa Romaniei, in 1963, cu sediul la Bucuresti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european in domeniul stiintelor umanistice. Publica un buletin.

MESAJ s. n. 1. informatie, comunicare; stire, veste. ◊ comunicare telefonica la biroul postal, care este transmisa destinatarului pe cale postala. 2. comunicare oficiala adresata de seful statului catre armata, catre popor etc. ◊ forma de comunicare larg uzitata la nivelul sefilor de state si de guverne, prin care se exprima puncte de vedere sau propuneri privind solutionarea unor probleme importante si de actualitate ale relatiilor internationale. 3. incarcatura de idei si de sentimente, de semnificatii si de atitudini a unei opere de arta. 4. ~ genetic = cantitatea de informatii din moleculele acidului ribonucleic ale unui organism. 5. (cib.) lot de informatii formand un tot inteligibil sau exploatabil si transmis deodata. (< fr. message)

PACIFISM (‹ fr.) s. n. Curentul de gandire intemeiat pe umanism si pe rationalismul unor sisteme filozofice iluministe ai carui reprezentanti se pronunta impotriva oricaror razboaie, indiferent de caracterul lor. Considera ca razboaiele pot fi evitate prin negocieri, dezarmare, propaganda in favoarea pacii, avand un rol pozitiv in realizarea unui climat de destindere, de nonviolenta. Aspiratiile oamenilor catre pacea universala se regasesc din Antichitate (Xenofon, Socrate), capatand noi valente in Renastere. In epoca moderna Rousseau, J. Bentham, Novalis au elaborat tratate in care au sustinut aceasta idee. Initiativa, cu caracter democratic, a p. a fost sprijinita de activitatea unor institutii (Societatea Americana pentru Pace, 1828) sau de congrese internationale (Bruxelles, 1848, Paris, 1889 s.a.). In 1891 s-a deschis, la Berna, un Birou International Permanent de Pace. A. Nobel a instituit intre premiile acordate de Academia suedeza unul destinat militantilor pentru pace. Miscarile pentru pace au devenit si mai puternice in urma conflagratiilor mondiale si a razboaielor din Vietnam, Iraq s.a., O.N.U. si alte organisme europene si mondiale incurajand deschis activitatile pacifiste.

Y s. m. invar. 1. A treizecea litera a alfabetului limbii romane; sunetul notat cu aceasta litera (avand in general diversele valori ale lui „i”); se foloseste in neologisme cu caracter international si in nume proprii. 2. (MAT.) Simbol literal pentru necunoscuta unei ecuatii sau a unui sistem de ecuatii si pentru variabila independenta a unei functii. 3. (GENET.) Cromozomul Y = cromozom care intervine in determinarea sexului. La om si la mai multe specii de animale combinatia XY determina sexul masculin; in lipsa cromozomului X (cariotip OY) organismul nu este viabil. Are dimensiuni mai mici decat majoritatea celorlalti cromozomi. 4. Simbol chimic pentru ytriu.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)