Rezultate din textul definițiilor
FRIZA1, frizez, vb. I. Tranz. si refl. (Azi rar) A(-si) increti, a(-si) ondula parul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [Var.: freza vb. I] – Din fr. friser.
FRIZERITA, frizerite, s. f. Lucratoare care se ocupa cu barbieritul, cu tunsul sau cu ondulatul parului. – Frizer + suf. -ita.
COAFA, coafez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) pieptana cu ingrijire, a(-si) aranja, a(-si) ondula parul (la coafor). – Din fr. coiffer.
COAFURA, coafuri, s. f. Fel in care este aranjat sau ondulat parul de pe cap (mai ales la femei). – Din fr. coiffure.
DROT, droturi, s. n. 1. Arc de sarma folosit la scaunele capitonate, la somiere etc. ♦ Sarma. 2. Instrument metalic de forma unui cleste lung, care, incalzit, serveste la ondulatul parului. – Din magh. drot.
BARBIER ~i m. Persoana specializata in barbierit, tuns si ondulat parul; frizer. [Sil. -bi-er] /<ngr. barberis
ondulatOR1 ~oare n. 1) Aparat pentru receptionarea semnalelor telegrafice si inregistrarea lor pe o banda de hartie (sub forma de linie ondulata). 2) Instrument (electric) cu ajutorul caruia se onduleaza parul; drot. /<fr. ondulateur
drot (droturi), s. n. – 1. Sirma. – 2. Arc de sirma, folosit la scaune capitonate etc. – 3. Instrument metalic de ondulat parul. Germ. Draht (Diez, Gramm., I, 129), prin intermediul pol., rut. drot, cf. mag. drot (Galdi, Dict., 125). – Der. drota, vb. (a ondula, a increti parul); drotar, s. m. (Trans., persoana care repara capcanele rupte, legindu-le cu sirma), cf. sb. drotar.
ondulat, -A, ondulati, -te, adj. 1. Cu usoare diferente de nivel, asemanatoare undelor; ca undele. ♦ (Despre linii, contururi etc.) Sinuos, serpuitor. 2. (Despre obiecte de piele, de tabla etc.) In forma de valuri, valurit. 3. (Despre par) Cu ondulatii, buclat, inelat. – V. ondula.
COAFAT2, -A, coafati, -te, adj. (Despre oameni) Care are parul pieptanat cu grija, ondulat; (despre par) care este pieptanat cu grija, ondulat. – V. coafa.
ondulatIE ~i f. 1) v. A ONDULA. 2) (la par, tesaturi etc.) Curbura in forma de val. /<fr. ondulation, it. ondulazione
COAFURA s. f. pieptanatura, ondulare a parului la femei. (< fr. coiffure)
INCRETI, incretesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A face creturi. ♦ Tranz. A strange pielea (fruntii) astfel incat sa formeze cute, zbarcituri. 2. Refl. Fig. (Despre pielea, carnea cuiva, p. ext. despre oameni) A se incrancena, a se infiora (din cauza groazei, spaimei etc.). 3. Tranz. A face parul cret; a ondula, a carlionta. ♦ Refl. (Despre par) A deveni cret (in urma ondularii). – In + cret.
SETER, seteri, s. m. Rasa de caini de vanatoare si de paza cu par lung si ondulat si cu urechi mari, clapauge. Seter irlandez. [Scris si: setter] – Din engl., fr. setter.
ondulatIE, ondulatii, s. f. Miscare unduioasa a unei suprafete lichide; unduire. ◊ Operatie de aranjare a parului in bucle; ondulare. ♦ (Concr.) Bucla, cuta. – Din fr. ondulation, it. ondulazione.
SETER ~i m. Rasa de caini (de vanatoare), cu par lung si ondulat, cu capul alungit si cu urechi mari, clapauge. /<engl., fr. setter
SETER s. m. caine de vanatoare si de paza, cu urechi mari, cazute si cu par lung si ondulat; prepelicar. (< engl., fr. setter)
BARZOY (cuv. rusesc) subst. Rasa de ogar rusesc de agrement, de talie mare, cu par lung si ondulat pe corp si scurt pe cap.
BERNARDIN, bernardini, s. m. Caine mare de culoare alba cu pete roscate, cu parul lung si ondulat, originar din Elvetia si dresat pentru descoperirea calatorilor rataciti iarna in munti. – Fr. bernardin.
COCKER (cuv. engl.) s. m. Nume dat raselor de ciini de vinatoare, de talie mijlocie, cu urechi atasate foarte jos, cazute si acoperite cu peri lungi, usor ondulati, de culori diferite. Mai cunoscute sint rasele cocker spaniel si cocker spaniel american.
BIGUDIU, bigudiuri, s. n. Obiect de toaleta feminina, confectionat din metal, material plastic etc., in jurul caruia se rasuceste o suvita de par pentru a o ondula. – Din fr. bigoudi.
BUCLAT, -A, buclati, -te, adj. (Despre par) Cu bucle; carliontat, ondulat. – V. bucla. Cf. fr. boucle.
ONDULA, ondulez, vb. I. 1. Intranz. A avea o miscare ondulatorie, a se legana ca udele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a serpui; a se arcui. 2. Tranz. A da unei benzi, unei table forma de valuri, de ondulatii. 3. Tranz. A face carlionti; a bucla, a increti parul. ◊ Refl. S-a ondulat singura. [Var.: (pop.) undula vb. I.] – Din fr. onduler.
PRELINS, -A, prelinsi, -se, adj. (Despre par sau pene) Neted, lucios si lipit de corp, lipsit de ondulatii; (despre fiinte) cu parul sau penele netede, lucioase si lipite de corp; foarte lins. – V. prelinge.
MLAJA, mlaji, s. f. 1. Arbust cu ramurile flexibile, cenusii sau verzi, cu frunzele lanceolate, putin ondulate si acoperite cu peri matasosi, care creste mai ales pe malurile si pe prundisurile raurilor (Salix viminalis). ♦ Rachita. 2. Ramura tanara de mlaja (1) sau, p. gener. de salcie, de tei etc., taiata din planta si intrebuintata la impletitul cosurilor, al leselor etc. sau la legatul vitei de vie. – Refacut din mlada.
LINS ~sa (~si, ~se) 1) (despre par) Care nu este ondulat; neted. 2) pop. (despre vase de bucatarie sau farfurii) In care n-a mai ramas nimic dupa mancare. /v. a linge
MOT2 moate n. 1) Tub special (din hartie sau din metal) in jurul caruia se rasuceste o suvita de par pentru a o ondula; bigudiu. 2) Suvita rasucita in acest fel. /Orig. nec.
ORZ m. 1) Planta erbacee cerealiera cu tulpina de tip pai, cu frunze liniare, ondulate pe margini, cu inflorescenta in forma de spic, ale carei boabe sunt folosite ca furaj si in alimentatie. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. ◊ A strica ~ul pe gaste a folosi energie sau valori pentru ceea ce (sau pentru cine) nu merita. /<lat. hordeum
PAPIOTA s.f. 1. Sul de hartie pe care se rasuceste parul pentru a-l ondula. 2. Sul de hartie pe care se infasoara ata de cusut; (p. ext.) ata infasurata pe acest sul (impreuna cu sulul). 3. Hartie unsa cu grasime in care se frige carnea sau pestele. [Pron. -pi-o-, var. papiliota s.f. / < fr. papillote].
BIGUDIU s.n. Mica tija metalica sau din plastic pe care se rasuceste o suvita de par pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi].
BIGUDIU s. n. mica tija metalica pe care se rasuceste parul pentru a-l ondula. (< fr. bigoudi)
PAPIOTA s. f. 1. sul de hartie pe care se rasuceste parul pentru a-l ondula. 2. sul mic de hartie pe care se infasoara ata de cusut; (p. ext.) ata insasi. 3. hartie unsa cu grasime in care se frige carnea sau pestele. (< fr. papillote)
BIGUDIU, bigudiuri, s. n. Vergea mica de metal, cu anumite dispozitive, in jurul careia se rasuceste o suvita de par pentru a o ondula. – Fr. bigoudi.
A SE ondula se ~eaza intranz. 1) (de-spre par) A se face bucle; a deveni buclat; a se carlionta; a se increti; a se bucla. 2) (despre par) A fi aranjat in bucle. 3) (despre materiale, stofe etc.) A capata forma de valuri. /<fr. onduler
A SE INCRETI ma ~esc intranz. 1) (despre par) A deveni cret; a se ondula; a se carlionta; a se bucla. 2) (despre tesaturi, piele, hartie etc.) A capata creturi. 3) (despre pielea sau carnea omului) A se contracta in mod involuntar sub actiunea unei tensiuni nervoase; a se incrancena; a se infiora. 4) fig. A manifesta nemultumire printr-o grimasa. /in + a creti
ONDULA vb. I. 1. intr. A se misca, a se legana (ca undele, ca valurile de apa); a avea ondulatii. ♦ A serpui. 2. tr. A increti parul. [Var. undula vb. I. / < fr. onduler].
BUCLA, buclez, vb. I. 1. Tranz. Si refl. A(-si) rasuci parul in bucle; a (se) carlionta; a (se) ondula.2. Tranz. A face o bucla firului de tesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler.
ONDULARE, ondulari, s. f. Actiunea de a ondula si rezultatul ei; unduire; serpuire. ♦ Incretire a parului; buclare, ondulatie. [Var.: (pop.) undulare s. f.] – V. ondula.
ondulaRE s. 1. v. unduire. 2. buclare, carliontare, inelare, incretire. (~ parului.)
A BUCLA ~ez tranz. (parul) A face sa se bucleze; a carlionta; a se ondula; a se increti. [Sil. bu-cla] /<fr. boucler
A INCRETI ~esc tranz. A face sa se increteasca; a ondula; a carlionta; a bucla. ~ o fusta. ~ fruntea. A-si ~ parul. [Sil. in-cre-] /in + a creti
A FRIZA ~ez tranz. 1) (parul) A aranja in bucle, folosind diferite mijloace; a carlionta; a increti; a bucla; a ondula. 2) fam. (persoane) A supune unei actiuni de scurtare si aranjare a parului. /<fr. friser
ondulatIE s.f. 1. Miscare lenta, asemanatoare cu aceea a valurilor; ondulare. 2. Bucla, cuta. ♦ Totalitatea undelor si a cutelor rezultate in urma ondularii parului. [Gen. -iei. / var. ondulatiune s.f. / cf. fr. ondulation, it. ondulazione].
A SE BUCLA se ~eaza intranz. (despre par) A se rasuci, capatand forma de bucla; a se carlionta; a se ondula; a se increti. [Sil. bu-cla] /<fr. boucler
BUCLA s. 1. carliont, cret, inel, ondulatie, ondula, val, zuluf, (rar) sfredel, sfredelitura, (reg.) scarliont, zgarlaunte, (Ban.) cocor, (prin Munt. si Mold.) scar. (~ a parului cuiva.) 2. (TEHN.) spira. (~ a unui cablu.)
ondulat adj. 1. v. unduios. 2. buclat, carliontat, cret, inelat, incretit, (rar) zulufat, (prin Olt. si Munt.) scarliontat, (prin Olt.) scarcior. (par ~.)
ondula vb. I. intr. a se misca, a se legana. ◊ a descrie o linie sinuoasa, a serpui. II. tr. a bucla, a increti parul. (< fr. onduler)
UNDUI vb. 1. a (se) invalura, a (se) ondula. (Vantul ~ luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) increti, a tremura, (glumet) a (se) zbarli. (Suprafata apei se ~ de vant.) 3. (fig.) a raura. (parul ii ~.)
MIORITIC, -A I. adj. 1. din balada populara „Miorita”. ◊ care aminteste de „Miorita”. 2. spatiu ~ = (in conceptia lui Lucian Blaga) spatiu geografic romanesc constituit dintr-un plai ondulat, cu alternante intre deal si vale; univers spiritual specific romanesc, solidar cu acest orizont. II. s. m. caine ciobanesc romanesc, cu capul masiv, botul puternic, trunchiul alungit, cu parul alb, lung si abundent. (< „Miorita” + -/t/ic)
ondula vb. 1. v. undui. (Suprafata apei se ~.) 2. a (se) bucla, a (se) carlionta, a (se) inela, a (se) increti, (rar) a (se) zulufa, (prin Olt. si Munt.) a (se) scarlionti. (Si-a ~ parul.)