Rezultate din textul definițiilor
olaret, olarete, s.n. (reg.) oala de lut pentru lapte la prins.
BATATOR1, batatoare, s. n. 1. Bat, lopatica (impletita) in forma de palma etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curata de praf. 2. Suport folosit pentru batutul covoarelor, cuverturilor etc. 3. Bat subtire, la un capat cu o rotita de lemn cu gaurele, cu care se bate laptele prins sau smantana in putinei, ca sa se aleaga untul; matca, brighidau. 4. Parte a melitei pe care se aseaza transversal inul sau canepa, spre a fi melitate. 5. Scandura mica, dreptunghiulara, care serveste la tasarea pamantului semanat din gradina. – Lat. batt(u)atorium.
CHISLEAG s. n. (Reg.) lapte de vaca smantanit pus la prins (pana se acreste); lapte prins, lapte acru. – Din ucr. kysljak.
COVASEALA, covaseli, s. f. (Pop.) lapte prins sau covasit, intrebuintat drept cuib pentru fermentarea laptelui dulce. – Covasi + suf. -eala.
BATUT ~ta (~ti, ~te) 1) v. A BATE. ◊ A se da ~ a se lasa convins; a ceda. lapte ~ lapte usor fermentat, cu gust acrisor; lapte prins. Bani ~ti bani in numerar; bani disponibili; bani gheata. 2) (despre flori) Care are petale multe si dese; bogat in petale. 3) (despre struguri) Care are bobite multe si strans lipite una de alta. 4) (despre drumuri, carari) Care este supus unei circulatii intense; umblat; batatorit. /v. a bate + suf. ~ut
CHISLEAG n. Produs lactat obtinut prin fermentarea naturala a laptelui; lapte prins; lapte covasit; iaurt. /<ucr. kisljak
COVASEALA ~eli f. lapte prins sau covasit intrebuintat pentru fermentarea laptelui dulce. /a covasi + suf. ~eala
A COVASI ~esc tranz. (lapte dulce) A face sa fermenteze, adaugand smantana sau lapte prins. /<bulg. kvasja, sb. kvasiti
IAURT ~uri n. Produs lactat acrisor obtinut prin fermentarea naturala a laptelui; lapte prins; chisleag. /<turc. yogurt
lapte n. 1) Lichid alb-galbui, secretat de glandele mamare ale femeii sau femelelor mamifere, care constituie hrana nou-nascutilor ~ matern. ◊ Vitel (sau purcel) de ~ vitel (sau purcel) care nu a fost inca intarcat. ~ de pasare desert preparat din lapte, oua si zahar. Calea ~lui Calea Lactee. 2) Lichid alb secretat de glandele mamare ale unor mamifere domestice folosit drept aliment. ~ de vaca. ◊ ~ acru lapte preparat prin fermentatie din laptele fiert si covasit cu smantana. ~ dulce lapte proaspat, nefermentat. ~ praf produs lactat sub forma de pulbere. ~ prins lapte inchegat. 3) Suc vegetal asemanator la aspect cu acest lichid. ~ de migdale. ~ de cocos. ◊ (A fi) in ~ se spune despre cereale care sunt in stadiu de coacere. ~ de var amestec de var stins si apa. ~ de ciment amestec de praf de ciment si apa. ~le-cainelui planta erbacee a carei tulpina contine un suc asemanator laptelui; alior. ~le-cucului planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contine un suc laptos amar. /<lat. lac, lactis
pislegornita, pislegornite, s.f. (reg.) lapte prins, lapte acru, chisleag.
sarbusca, sarbuste, s.f. s.f. (reg.) 1. mancare preparata din zer, lapte prins sau lapte dulce fiert cu malai sau faina, branza de vaci sau dovlecei. 2. ciorba preparata din zarzavat la care se adauga zer de la branza de vaci si putina faina de porumb.
chisleag (-guri), s. n. – lapte prins, lapte acru. – Var. (Trans. de Nord) cislac. Bg., rut. kisleak, sb., cr. kiseljak, din sl. kiselu „acru” (Cihac, II, 50; Lowe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); cf. chiselita.
covasi (-sesc, -it), vb. – 1. A (se) acri laptele. – 2. A prepara un decoct. Sl. kvasiti (Cihac, II, 78; Conev 78); de la kvasu „ferment”; cf. bg. kvasja „a acri”; sb. kvasiti „a m***”. – Der. covase, s. f. (cvas, bautura fermentata; lapte prins), din rut. kvasa; covaseala, s. f. (actiunea de a (se) acri; portiune de lapte prins folosita ca cheag; dospeala; inv., ferment, germen al raului); covasita, s. f. (macris); cvas, s. n. (bautura fermentata).
MASCARPONE s. n. preparat din lapte prins; specialitate de branza italieneasca. (< it. mascarpone)
tarhotit s. n. – Cheag, lapte prins si acru. Mag. tarho (Candrea). In Trans.
BATATOR1, batatoare, s. n. 1. Bat (sau impletitura in forma de palma) cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curata de praf. 2. Bat subtire, la un capat cu o rotita de lemn cu gaurele, cu care se bate laptele prins sau smantana in putinei, ca sa se aleaga untul. 3. Parte a melitei pe care se asaza, transversal, inul sau canepa, spre a fi melitate. 4. Unealta de gradinarie folosita pentru apasarea pamantului dupa semanat, alcatuita dintr-o scandura mica dreptunghiulara, prevazuta cu un maner perpendicular pe ea. – Lat. batt(u)atorium.
SAMACHISA s. f. (Reg.) lapte prins si smantanit; chisleag. ♦ Branza proaspata de vaca. – Ucr. samokisa.
CHISLEAG s. stragheata, (Transilv., Maram. si Bucov.) samachisa. (~ul este laptele acru prins in putina.)
STRAGHEATA s. chisleag, (Transilv., Maram. si Bucov.) samachisa. (~ este laptele acru prins, tinut in putina.)
OALA ~e f. 1) Vas de bucatarie (din lut ars, de metal, de faianta etc.) folosit pentru gatitul sau pentru pastrarea mancarii. ◊ S-a facut (sau este) ~e si urcioare (sau ulcele) a murit de mult timp. A plati ~ele sparte a raspunde pentru faptele savarsite de altii. A lua (sau a prinde) pe cineva din ~ a prinde pe cineva fara nici o greutate. A-i da ~a in foc a-si pierde calmul; a se aprinde de manie. 2) Continutul unui asemenea vas. 3) Vas de lut cu toarta, lunguiet, inalt si mai ingust in partea de sus, in care se pune laptele la prins; urcior. 4) Vas de lut ars in care se planteaza florile; glastra; ghiveci. 5) Vas special folosit in tehnica, industrie si in operatiile de laborator. 6) reg. Material de constructie in forma de placi, fabricat din argila arsa sau din ciment si folosit pentru acoperisuri; tigla. 7) Fiecare din aceste placi; tigla. [G.-D. oalei] /<lat. olla
OL oluri n. rar Vas de lut in care se pune laptele la prins, se pastreaza sau se transporta apa; oala. /<Din oala
borsesc si (est) zborsesc (ma) v. refl. (b. bors, adica „ma fac tepos”, ca buruiana din care se facea borsu odinioara, cu care e ruda, si rus. morsciti-sea si smorsciti-sea, a se zborsi). Ma zbirlesc, ma incrunt, ma rastesc, racnesc furios la cineva: s’a zborsit la copii ca sa taca. Ma fac acru ca borsu, ma stric pin fermentare: smintina s’a zborsit.lapte zborsit, lapte crud prins la caldura.
ZER, zeruri, s. n. Lichid galben-verzui care se separa din lapte, dupa coagulare, la prepararea branzeturilor si care este folosit pentru fabricarea lactozei, urdei etc. ◊ Expr. A se alege branza (sau urda) din zer = a se alege binele de rau. A scoate zer din piatra = a face ceva de necrezut. ♦ Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vaca prins2 (3). ♦ Lichid alb si gras care ramane dupa prepararea untului; zara. – Et. nec.
A SMANTANI ~esc tranz. 1) (laptele pus la prins) A curata de smantana. 2) (laptele dulce) A supune unei operatii de extragere a smantanii (cu ajutorul separatorului). /Din smantana
pocris1, pocrisuri, s.n. (reg.) 1. capac de lut pentru oala cu lapte pus la prins. 2. (inv.) acoperisul casei. 3. (inv.) coviltir. 4. (inv.) invelitoare, cerga. 6. gura varsii; varsog.
CAIMAC, caimacuri, s. n. 1. Smantana groasa care se prinde pe suprafata laptelui fiert. ◊ Expr. A lua caimacul = a lua pentru sine partea cea mai buna. 2. Spuma care se face la suprafata unei fierturi de cafea. 3. Patura (arsa a) tutunului din ciubuc, formata in jurul si deasupra carbunelui. – Tc. kaymak.
ZER, zeruri, s. n. Lichid galben-verzui care se separa din lapte la prepararea branzeturilor. ◊ Expr. A se alege branza (sau urda) din zer = a se alege binele de rau. A scoate zer din piatra = a face ceva de necrezut. ♦ Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vaca prins. ♦ Lichid alb si gras care ramane dupa prepararea untului; zara.
BATUT2, -A, batuti, -te, adj. 1. (Despre fiinte) Care este sau a fost lovit. ◊ Expr. (Fam.) Batut in (sau la) cap = prost, ticnit. 2. (In expr.) Bani batuti = bani gheata. 3. (Despre flori; p. ext. despre plante) Involt. 4. (Despre o cale, un drum etc.) Batatorit. 5. (In expr.) lapte batut = lapte usor fermentat, cu gust acrisor, facut din lapte dulce pus la prins. – V. bate.
prins2, -A, prinsi, -se, adj. 1. Care a cazut in mainile cuiva, care este lipsit de libertate; captiv. ◊ Expr. A se da prins = a se recunoaste invins, a se preda. ♦ (Despre incheieturi, articulatii etc.) Anchilozat. 2. Ocupat cu diverse treburi, coplesit de treburi. 3. (Despre lapte) Inchegat, coagulat; batut. – V. prinde.
cocarti, pers. 3 sg. cocarteste, vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se aduna, a se prinde, a se inchega.
BATUT adj. 1. lovit, (fig.) tarnosit, tarnuit. (Rau ~.) 2. v. batatorit. 3. v. circulat. 4. v. des. 5. lovit, strivit, zdrobit, (reg.) mecit. (Fructe ~.) 6. v. facaluit. 7. v. infrant. 8. acru, prins, (inv. si pop.) searbad, (prin Ban.) saur. (lapte ~.) 9. v. involt.
A SE prinde ma prind intranz. 1) (despre fiinte) A se apuca strans (de ceva sau de cineva); a se agata. ◊ ~ in hora (sau in joc) a incepe sa danseze in hora (sau in joc). 2) (despre obiecte) A se fixa intamplator (de ceva). S-a prins un scai de rochie. ◊ Nu se prinde mancarea de cineva nu-i prieste mancarea cuiva. 3) A se aranja participand (la o actiune). ~ la discutie. ◊ ~ frate de cruce a lega prietenie prin juramant de credinta. 4) (urmat de un conjunctiv) A cadea de acord; a se invoi; a consimti; a accepta. S-a prins sa-i fie nanas. 5) (despre plante proaspat rasadite) A continua sa creasca, dezvoltand radacini. 6) (despre lapte, racituri etc.) A capata consistenta; a se coagula; a se conglutina; a se inchega. /<lat. pre[he]ndere
prins adj., s. 1. adj. v. fixat. 2. adj., s. v. prizonier. 3. adj., s. v. arestat. 4. adj. coagulat, inchegat. (lapte ~.) 5. adj. v. batut. 6. adj. v. anchilozat. 7. adj. v. ocupat.
cheag (ea dift.) n., pl. uri (lat. coagulum [d. con-, la un loc, si agere, a stringe], pop. quaglum, apoi clagum, cheag; it. caglia, gaglio, sp. cuajo, pg. coalho. D. rom. vine rus. gliag, pol. klag, nsl. kliag. V. cuget). O substanta amara care se afla in stomahu [!] rumegatoarelor si care se intrebuinteaza la inchegat laptele. Al patrulea stomah al rumegatoarelor (in care se afla cheagu). Asezatura de trei peremete (V. peremet). Fig. Fond, putere, capital: a avea, a prinde cheag. V. maia.
colarez si -et n., pl. inuz. uri (vgr. kollyris, -idos, dim. d. kollyra, azima, turta, kolla, clei; lat. kollyrida. V. coala). Sud (si Cov. Pt.). Taietei [!] ferti [!] in lapte. (Se poate face si cu trahana ori cu faina fearta). – Pe la Olt -arez (in Bz. -arezi), m. pl.), creier, minte (iron.): a prins colarez la cap. V. ciulama.
prindeRE s. I. 1. apucare, luare, prins. (~ vasului cu mana.) 2. v. inhatare. 3. v. fixare. 4. v. agatare. 5. v. imbinare. 6. v. lipire. 7. v. inhamare. 8. v. injugare. 9. v. arestare. 10. v. capturare. 11. v. vanat. 12. v. pescuit. II. 1. v. carpire. 2. coagulare, inchegare. (~ laptelui.) 3. v. anchiloza. III. v. receptionare.
smultura, smulturi, s.f. (inv.) 1. (pop.) lana tunsa de pe oi moarte sau smulsa de pe piele de oaie; lana de proasta calitate. 2. (reg.) smoc de lana prins in spinii pe langa care au trecut oile. 3. (reg.) multime de pene jumulite. 4. (reg.) femeie cu aspect dezordonat, neingrijit, neglijent, cu parul ciufulit; femeie zdrenturoasa. 5. (reg.) carne de purcel de lapte.
CHEAG ~uri n. 1) Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere si folosit ca coagulant pentru inchegarea laptelui. 2) Una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor. 3) fig. Avere sau capital initial care a stat la baza unei averi mai mari. ◊ A avea ~ a fi bogat; a avea bani. A prinde ~ a se imbogati. /<lat. clagum
CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte. ♦ Una din cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul (1). 2. Masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui. 3. Fig. Fond initial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a incepe sa se imbogateasca, a se imbogati. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).
CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere si al copilului, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte; chimozina, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (In sintagma) Cheag sangvin = masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui; coagul. 4. Fig. Fond initial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a incepe sa se imbogateasca, a se imbogati. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).