Rezultate din textul definițiilor
moroi, moroi, s.m. (pop.) 1. strigoi, varcolac, pricolici. 2. nume de peste de balta.
PALAMIDA2, palamide, s. f. peste marin rapitor, de forma unui fus gros, cu spatele albastru, cu solzi mici si cu numerosi dinti pe falci (Sarda sarda). ◊ Compus: palamida-de-balta = peste mic cu corpul acoperit cu placi osoase si cu spini (Pungitius platygaster). – Din ngr. palamidha.
PALAMIDA1 ~e f. peste marin rapitor de talie medie, albastru-negru pe spinare, cu inotatoare spinoase si cu multi dinti. ◊ ~-de- balta peste dulcicol de talie mica, cu cap fusiform, de culoare verde-galbuie, cu pete negre, avand spini dorsali si placi osoase laterale. /<ngr. palamidha
PLEVUSCA ~ti si ~te f. 1) peste dulcicol de talie mica, cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti, avand o dunga albastra-inchisa pe partile laterale. ◊ ~-de-balta peste dulcicol de talie mica, cu corpul plat, avand pe spinare si pe abdomen spini protectori. 2) Orice peste marunt. 3) fig. Grup de persoane de mica importanta. [G.-D. plevustii; Pl. si plevuste] /pleava + suf. ~usca
balta, balti, s. f. 1. Apa statatoare permanenta, de obicei putin adanca si avand o bogata vegetatie acvatica; p. ext. lac. ◊ Expr. A ramane (sau a sta, a zacea) balta = a fi lasat in parasire; a sta pe loc, a stagna. A lasa balta (ceva) = a lasa (ceva) in parasire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bata in balta = a face o gafa. Are balta peste, se spune cand ceva se afla din belsug. ♦ Intindere de apa statatoare ramasa in urma revarsarii unui rau; regiune mlastinoasa de la tarmul unor rauri. 2. Apa de ploaie adunata intr-o adancitura; groapa cu apa sau cu mocirla; (prin exagerare) apa sau lichid varsat pe jos. – V. baltoaca.
CARACUDA, caracude, s. f. 1. peste de balta, cu corpul turtit lateral, lung de 20-35 cm (Carassius carassius). 2. Nume generic dat pestilor mici; peste-tiganesc. ♦ Fig. Oameni fara valoare, fara insemnatate (intr-un partid, intr-o adunare). – Din bg. karakuda.
CARAS, carasi, s. m. peste de balta din familia crapilor, de culoare argintie sau galbuie, cu capul scurt si cu solzii mari (Carassius auratus gibelio). – Din rus. karas'.
A VINDE vand tranz. 1) (marfuri, produse) A transmite in proprietatea unui achizitor in schimbul unei sume de bani. ◊ ~ pielea ursului din padure (sau pestele din balta) a propune cuiva un lucru pe care nu-l posezi. ~ via pe stafide a incheia o afacere nerentabila. 2) (persoane, interese, cauze, idealuri, sentimente etc.). A parasi in mod perfid sau las (trecand de partea adversarului). /<lat. vendere
hodorog2, hodoroage, s.n. (reg.) cos inalt si fara fund pentru prinderea pestelui in baltile (ochiurile) cu apa mica.
pleter, pletere, s.n. (reg.) 1. gard de stuf, nuiele de alun si de salcie care opreste iesirea pestelui din balta in rau. 2. impletitura de nuiele; leasa. 3. nuia de impletit garduri. 4. snur sau panglica cu care isi impletesc femeile cozile. 5. parul femeilor impletit in cozi. 6. (cu sens colectiv) crengile lasate in jos la salcie sau mesteacan.
caracuda (caracude), s. f. – 1. peste de balta (Carassius vulgaris). – 2. Oameni de rind, fara insemnatate. – 3. (Arg.) Pantofi. Bg. karakuda (Conev 53; DAR); pare cuvint oriental.
CARAS, carasi, s. m. peste de balta din familia crapilor, de culoare verde-cafenie sau galbuie, cu capul scurt si cu solzii mari (Carassius vulgaris). – Rus karas'.
arcaci n., pl. ciuri si ce (turc. arkac, plai, coasta de deal adapostita). Dun. Rar. Ingraditura de tinut oile separate ori de oprit pestele in balta ca sa fie prins.
PLETER, pletere, s. n. Gard pescaresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie si instalat de-a lungul malurilor, in albia majora a raurilor etc., pentru a opri trecerea pestelui dintr-o balta intr-un rau. – Din scr. pleter.
saran (seran), sarani (serani), s.m. (reg.) 1. crap mic; ciortan. 2. tipar. 3. peste mare de balta.
GASTEROSTEIDE s. n. pl. familie de pesti: palamida-de-balta si ghidrinul. (< lat. gasterosteidae)
PLETER ~e n. 1) Impletitura din nuiele folosita la constructia gardurilor. 2) Gard din astfel de impletitura. 3) Ingraditura (din stuf, nuiele etc.) asezata in albia unui rau sau intr-o balta, pentru a opri pestele. /<sb. pleter
GIMNOT s. m. peste din fluviile si baltile din America de Nord, asemanator tiparului, care produce descarcari electrice. (< fr. gymnote)
CHIRIGHITA, chirighite, s. f. Gen de pasari calatoare care traiesc pe langa rauri si balti si se hranesc cu peste (Chlidonias). – Cf. caragata.
OSTRET, ostrete, s. n. Fiecare dintre sipcile din care se fac garduri sau diferite ingradituri; vergea de fier; zabrea; p. ext. ingraditura, gard. ♦ Spec. Impletitura, leasa, gard de nuiele sau de trestie, asezat in apa de-a curmezisul unui rau sau al unei balti spre a opri trecerea pestilor si a usura prinderea lor; ingraditura de nuiele fixata in apa pentru inchiderea si pastrarea pestilor vii. – Din bg. ostret.
CHIRIGHITA ~e f. Pasare calatoare, de talie mica, cu ciocul si coada drepte, care traieste pe langa rauri si balti si se hraneste cu peste. /cf. caragata
MANDRA ~e f. Ingraditura de stuf sau de nuiele asezata in balti pentru prinderea si pastrarea pestelui viu. /<ngr. mandra
scorobete, scorobeti, s.m. (reg.) 1. larva unor insecte de prin balti, folosita ca momeala la pesti. 2. larva unor fluturi de noapte, sub forma de vierme mare si paros; cainele-babei.
stircan, stircani, s.m. (reg.) pasare de balta care se hraneste cu peste si broaste.
pesteLE-D******I s. v. palamida-de-balta.
peste-TIGANESC s. v. avat, ghidrin, palamida-de-balta.
baltaTI, com. in jud. Iasi; 4.820 loc. (1991). Crescatorii de peste.
chirta, chirte, s.f. (reg.) numele unei pasari de balta care zboara la suprafata apei pentru a prinde pesti mici; chirighita.
balta s. 1. (GEOGR.) (pop.) tau, (reg.) rat, (inv.) paluda. (~ cu peste bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. v. aparaie.
stiuldic2, stiuldicuri si stiuldice, s.n. (reg.) 1. prajina lunga pe care pescarii o folosesc pentru a starni pestii spre plase. 2. prajina cu care se impinge luntrea in baltile mai putin adanci.
SEMIMIGRATOR, -OARE adj. (despre pesti) care migreaza adanc in interiorul apelor dulci, deplasandu-se din balti in rauri si invers, ori dintr-un rau intr-altul. (< semi- + migrator)
PALAMIDA-DE-balta s. (IHT.; Pungitius platygaster) (rar) osar, (reg.) ghelci, mos, pietrosel, zbors, pestele-d******i, peste-tiganesc.
GIMNOT s.m. peste asemanator tiparului, care produce puternice descarcari electrice; traieste in fluviile si baltile din America de Nord. [< fr. gymnote].
LIN1, lini, s. m. peste cu solzi marunti, cu corpul gros, acoperit de mucus, care traieste prin balti cu apa limpede si nu prea adanca (Tinca tinca). – Din bg. lin.
STARC ~ci m. Pasare de balta migratoare, asemanatoare cu barza, dar de talie mai mica, care se hraneste cu peste. /<sl. struku
BOARTA (BOARCA) s. f. peste teleostean mic (4,5-5 cm, in mod exceptional 8-9 cm), cu corp inalt si turtit lateral, raspindit in baltile si in lacurile de cimpie din Europa, care isi depune icrele intre valvele scoicilor (Rhodeus sericeus).
TIGANUS ~i m. (diminutiv de la tigan) 1) Pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu cioc lung si coroiat, cu picioare lungi si cu penaj aproape negru. 2) peste dulcicol, rapitor, de talie mica, de culoare neagra pe spate, raspandit in apele mocirloase. /tigan + suf. ~us
OBLET (OBLETE) (‹ oblu, pop., „neted, drept”) s. m. peste ciprinid, dulcicol, cu corpul zvelt si solzi mici, argintii, lung de 10-20 cm, cu gura oblica, fara mustati (Arburnus alburnus). Traieste in apele dulci din nordul si centrul Europei si ale Asiei. In Romania este abundent in Dunare si in afluentii ei, in Delta si in balti. Din solzii lui se prepara „esenta de Orient”, folosita la fabricarea perlelor artificiale. Sin. sorean. ◊ O. mare = peste migrator asemanator cu obletul, lung de 10-25 cm, cu carnea grasa si gustoasa (Chalcalburnus chalcoides); tuscov.
STARC, starci, s. m. Nume dat mai multor specii de pasari de balta cu ciocul, gatul si picioarele lungi si de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hranesc cu peste). ◊ Starc cenusiu = batlan. – Din sl. struku.
TIGANUS, tiganusi, s. m. 1. Diminutiv al lui tigan (I 1); tiganas, tiganel. 2. Pasare de balta cu picioarele inalte, cu ciocul lung si incovoiat in jos, cu spatele si aripile negre cu reflexe verzui si ruginii (Plegadis falcinellus). 3. peste rapitor cu corpul scurt si indesat, de culoare inchisa, stropit cu puncte negre (Umbra krameri). – Tigan + suf. -us.
CORMORAN (‹ fr.) s. m. Gen de pasari acvatice, bune inotatoare si scufundatoare, care traiesc pe coastele marilor, prin balti si pe malurile riurilor inconjurate de vegetatie; au ciocul terminat cu un cirlig, git lung, coada rotunjita formata din pene rigide; mari consumatoare de peste. In China si Japonia sint dresati in vederea pescuitului. In Rominia se intilnesc in Delta Dunarii: c. mare (Phalacrocorax carbo), cu guler de pene cafeniu; c. mic (Ph. pigmaeus), c. motat (Ph. aristotelis).
cocioc n., pl. oace si uri (orig. nest.). Sud (Ant. I)). Insula de plaur plutitoare, numita si coscova si mogildan (Dun.): pestele sa [!] baga la cocioace, pescarii pitesc racii pin [!] cocioace (VR. 1927, 5, 156), pin ce [!] cociocuri se nutreau (niste vulturi) stia sfintu [!] (Chir. CL. 1912, 1202). balta de apa stagnanta cu anii care nu se primeneste de cit cind vine unda mare.
nasut, nasuta, adj. (reg.) 1. cu nasul mare si diform; nasos. 2. (fig.) care-si baga nasul peste tot; curios, obraznic. 3. (despre oi) de culoare neagra cu o pata alba pe bot sau de culoare alba cu o pata neagra pe bot. 4. (s.f.) pasare de balta denumita si babita.
PLEVUSCA, plevusti, s. f. 1. Pestisor de balta din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi marunti, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbena-verzuie si cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus); p. gener. nume dat pestilor marunti de orice specie. 2. Fig. Grup de oameni de putina insemnatate. – Pleava + suf. -usca.
BOU ~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tractiune si, mai ales, pentru carne. ◊ A lucra ca un ~ a lucra mult si din greu. A scoate (pe cineva) din ~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~ii ara, caii mananca se spune in cazul cand unii muncesc, iar altii trag foloase. A-si baga (sau a-si pune) ~ii in jug (sau in plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Barbat prost. 3): ~-de-balta (sau -de-apa) a) specie de broaste cu pete rosii sau galbene pe pantece; b) specie de batlan cu gatul alb si cu penajul galben-verzui pe spate si negru pe cap. ~-de-mare peste marin, de talie mica, de culoare cafenie sau cenusie-inchisa. ~-de-noapte bufnita. ~ul-domnului a) radasca; b) buburuza. [Monosilabic] /<lat. bovus