Rezultate din textul definițiilor
pata pete f. 1) Loc murdarit cu ceva. ~ de ulei. ~ de vin. 2) Portiune de alta culoare pe o suprafata. ◊ ~ alba loc necercetat, necunoscut. A cauta (sau a gasi) pete in soare a cauta (sau a gasi) neajunsuri in lucruri perfecte sau acolo unde nu sunt. 3) (la animale sau pasari) Parte a corpului unde parul sau penele sunt de alta culoare. 4) Marca dezonoranta atribuita cuiva pentru mult timp. ◊ Fara (de)~ (sau pete) nevinovat; neprihanit; curat. [G.-D. petei] /Orig. nec.

pata, pete, s. f. 1. Urma lasata pe suprafata unui obiect de un corp gras, de o materie colorata, de murdarie etc., suprafata pe care se intinde o astfel de urma; substanta care a lasat aceasta urma. ♦ Portiune diferit colorata pe un fond de o culoare mai mult sau mai putin omogena. 2. Portiune pe corpul animalelor sau al pasarilor, unde parul sau penele sunt de alta culoare fata de rest. ♦ Particica a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorate fata de rest. 3. Portiune de nuanta diferita (mai inchisa) care se observa cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. ◊ Expr. A cauta (sau a gasi) pete in soare = a cauta cu orice pret defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. 4. Fig. Fapta, atitudine, situatie etc. reprobabila, care stirbeste onoarea sau reputatia cuiva; rusine, stigmat. ◊ Loc. adj., adv. Fara (de) pata = curat, nevinovat; neprihanit, cast. – Et. nec.

SORETE, soreti, s. m. Peste rapitor verde-albastrui, cu pete portocalii (Lepomis gibbosus).soare + suf. -ete.

GRANULA s.f. 1. Graunte (rotunjit). 2. Pilula sferica sau ovoida care contine substante medicamentoase in cantitati mici. 3. Granulele solare = mici pete luminoase pe fotosfera soarelui. [Var. granul s.n. / < fr. granule, cf. lat. granulum].

HALO s.n. 1. Coroana luminoasa si colorata care apare uneori in jurul soarelui sau al Lunii. 2. pete concentrice formate pe stratul fotosensibil al unui material fotografic ca urmare a producerii unor reflexii si difuziuni puternice in strat in cazul iluminarii acestuia cu fascicule luminoase intense si inguste. 3. Aureola. [< fr. halo, cf. gr. halos – disc].

GRANULA s. f. 1. grauncior care intra in compunerea unui corp solid eterogen. 2. pilula din substante medicamentoase in cantitati mici. 3. e solare = mici pete luminoase pe fotosfera soarelui. (< fr. granule)

PARHELIE s.f. (Met.) Fenomen optic care consta in aparitia unor pete luminoase (colorate) in jurul soarelui ca urmare a reflectarii luminii solare in acele de gheata din atmosfera. [Gen. -iei. / < fr. parhelie, cf. gr. para – alaturi, heliossoare].

PARHELIE s. f. fenomen optic, aparitia unor pete luminoase (colorate) in jurul soarelui, ca urmare a reflectarii luminii solare in acele de gheata din atmosfera. (< fr. parhelie)

PARHELIE, parhelii, s. f. Fenomen optic care consta in aparitia unor pete luminoase rotunde, adesea colorate, in jurul soarelui. [Acc. si: parhelie] – Din lat. parelion, fr. parhelie.

ACTIVITATE s. f. 1. indeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; munca, actiune, ocupatie. ◊ situatie a unui ofiter care face parte din cadrele active ale armatei. 2. marime ce caracterizeaza intensitatea dezintegrarii unei substante radioactive. 3. capacitate a unei particule materiale (atom, molecula, radical) de a lua parte la o reactie. 4. ~ solara = totalitatea fenomenelor (pete, protuberante, eruptii etc.) in paturile exterioare ale soarelui. (< fr. activite, lat. activitas)

PARANTELIE s.f. Fenomen optic constand dintr-o pata luminoasa rotunda colorata, cu diametrul aproximativ egal cu al soarelui, care apare uneori pe cercul parhelic; soare fals. [< fr. paranthelie].

PARANTELIE s. f. fenomen optic constand dintr-o pata luminoasa rotunda, colorata, cu diametrul aproximativ egal cu al soarelui, pe cercul parhelic. (< fr. paranthelie)

ACTIVITATE s.f. 1. Indeplinirea unor acte fizice, intelectuale, morale etc. in vederea unui anumit rezultat; ocupatie, munca, lucru, indeletnicire. ♦ Situatie a unui ofiter care face parte din cadrele active ale armatei. 2. (Fiz.) Numarul de particule emise de o sursa radioactiva intr-o secunda. 3. (Astr.) Activitate solara = totalitatea fenomenelor (pete, protuberante, eruptii etc.) care au loc in paturile exterioare ale soarelui. [Cf. lat. activitas, fr. activite].

ANTELIE s. f. pata luminoasa, rotunda, care se formeaza pe cer in partea opusa soarelui. (< fr. anthelie)

ANTELIE s.f. pata luminoasa de forma rotunda care se formeaza pe cer in partea opusa soarelui la aceeasi inaltime. [Gen. -iei. / < fr. anthelie, cf. gr. ante – contra, heliossoare].

PISTRUI, -UIE, pistrui, -uie, s. m., adj. 1. S. m. pata mica, bruna sau galbuie, care se formeaza pe pielea unor oameni (mai ales sub actiunea soarelui). 2. Adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg.patat” < sl.) + suf. -ui.

HALE [heil], George Ellery (1868-1938), astronom american. Prov. univ. la Chicago. Unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne. A inventat (1891) spectroheliograful si a construit (1897), la Yerkes, primul telescop-turn din lume. Studii asupra magnetismului solar (a descoperit campul magnetic al soarelui, ciclul solar de 22 de ani si a emis, in 1908, o teorie cu privire la originea petelor solare). Organizatorul observatoarelor de pe muntii Wilson si Palomar.

BIBAN (< bg.) s. m. Peste teleostean rapitor, de apa dulce si salmastra, raspindit in Europa si Asia de Nord, lung de 25-30 cm, de c. 2 kg, cenusiu-verzui, cu 5-9 dungi negre transversale pe flancurile corpului si cu carne alba, gustoasa (Perca fluviatilis). ♦ B.-soare = peste teleostean rapitor si daunator pisciculturii (distruge puietul si icrele), lung de 10-20 cm, verde-albastrui cu pete portocalii si verzui, originar din America de Nord (Lepornis gibbosus); sorete.

PALARIE, palarii, s. f. 1. Obiect folosit pentru acoperirea capului, format dintr-o calota de pasla, de paie, de panza etc. (cu boruri). ◊ Expr. (Fam.) A lovi (sau a plezni) (pe cineva) in palarie = a spune cuiva o vorba intepatoare, a da cuiva o veste neasteptata si neplacuta. 2. P. a**l. Partea superioara, in forma de palarie (1), a unor ciuperci. ♦ Discul fiorii-soarelui, in care sunt infipte semintele. ♦ Abajur. ♦ Capacel de metal de la o lampa cu petrol, cu o deschizatura prin care iese fitilul. 3. Compus: (Bot.) palaria-sarpelui = ciuperca otravitoare cu palaria (2) rosie cu pete albe (Amanita muscaria): palaria-cucului = planta erbacee din familia geraniaceelor, cu flori rosii-brune sau violet-inchis, folosita ca planta medicinala (Geranium phaneum). 4. (Geol.; in sintagma) Palarie de fier = zona superficiala oxidata a unui zacamant metalifer. – Et. nec.

soare sori m. 1) astr. Astru central, incandescent si luminos, in jurul caruia se roteste Pamantul si celelalte planete ale sistemului nostru planetar. ◊ ~-apune apus; vest; asfintit. ~-rasare rasarit; est. Sub (sau pe sub) ~ pe pamant; pe lume. ~ in cruce amiaza. A se uita la cineva ca la ~ a se uita cu admiratie la cineva. A sta cu burta la ~ a nu face nimic; a se lenevi; a trandavi. A i se pune cuiva ~le drept inima a i se face cuiva foame. A fagadui cate in luna si in ~ (sau in stele) a fagadui lucruri irealizabile. A dori cate in luna si in ~ (sau in stele) a dori prea multe. A cauta (sau a gasi) pete-n ~ a cauta neajunsuri oriunde si cu tot dinadinsul. 2) Lumina si caldura care vine de la acest corp ceresc. Zi cu ~. 3) fig. Ceea ce reprezinta un izvor de fericire, de bucurie. /<lat. sol, ~is



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)