Rezultate din textul definițiilor
MATASAR, -A, matasari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Inv.) Persoana care lucra sau vindea matase (1). 2. S. m. Pasare din nordul Europei (care petrece iarna la noi), de culoare sura-rosietica, cu aripile si gatul negre cu pete rosii si cu un mot de pene in crestetul capului (Bombycilla garrulus). 3. Adj. (Reg.) Care produce matase (1). – Matase + suf. -ar.
PATUL2, patuli, -e, adj. (In sintagmele) Mar patul (si substantivat, m.) = specie de mar cu fructele galbene-verzui (cu pete rosii). Mar patul (si substantivat, n.) = fructul marului mai sus definit. – Din germ. Batullen[apfel], Batullen[baum].
POJAR, (2) pojaruri, s. n. 1. Boala contagioasa (la copii), caracterizata prin aparitia unor pete rosii pe piele; rujeola. 2. (Inv. si reg.) Foc mare; incendiu. ♦ Fig. Lumina purpurie a zorilor sau a amurgului. 3. Caldura mare, arsita. ♦ Fig. Inflacarare, ardoare, patos; pasiune, patima. – Din sl. pozaru.
RUJET s. n. Boala infectioasa a porcilor, care se manifesta prin febra si prin aparitia unor pete rosii pe piele si care se poate transmite la om prin carnea de porc infectata; branca. [Var.: ruget s. n.] – Din fr. rouget.
BOU ~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tractiune si, mai ales, pentru carne. ◊ A lucra ca un ~ a lucra mult si din greu. A scoate (pe cineva) din ~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~ii ara, caii mananca se spune in cazul cand unii muncesc, iar altii trag foloase. A-si baga (sau a-si pune) ~ii in jug (sau in plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Barbat prost. 3): ~-de-balta (sau -de-apa) a) specie de broaste cu pete rosii sau galbene pe pantece; b) specie de batlan cu gatul alb si cu penajul galben-verzui pe spate si negru pe cap. ~-de-mare peste marin, de talie mica, de culoare cafenie sau cenusie-inchisa. ~-de-noapte bufnita. ~ul-domnului a) radasca; b) buburuza. [Monosilabic] /<lat. bovus
CORI m. pop. Boala de copii contagioasa care se manifesta prin aparitia de pete rosii pe piele; rujeola; pojar. /<rus. kori
ERUPTIE ~i f. 1) Izbucnire brusca si violenta din pamant (a lavei vulcanilor, gazelor, titeiului etc.). ~ vulcanica. ◊ ~ solara crestere brusca a stralucirii unei regiuni a cromosferei. 2) Aparitie pe piele a unor pete rosii sau a unor basicute, constituind simptomul unei boli. [G.-D. eruptiei; Sil. -ti-e] /<fr. eruption, lat. eruptio, ~onis
MASEA ~ele f. 1) Fiecare dintre dintii mari, cu suprafata plata, situati in partile laterale ale maxilarelor; molar. ◊ ~ de minte fiecare din utlimele patru masele care apar la sfarsitul adolescentei. A trage (sau a lua) la ~ a consuma bauturi spirtoase in cantitati mari; a avea slabiciunea bautului. Nici pe o ~ (sau nici cat a-i pune pe o ~) foarte putin; o nimica toata. A clantani din ~ele a tremura de frig. 2) Obiect sau unealta asemanatoare cu un dinte de acest fel. 3): ~eaua-ciutei mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori divers colorate si frunze cu pete rosii-brune. [G.-D. maselei] /<lat. maxilla
POJAR ~uri n. pop. 1) Foc mare care se propaga, cauzand pierderi materiale; incendiu. 2) Boala contagioasa la copii, care se manifesta prin aparitia unor pete rosii pe piele; rujeola; cori. /<sl. pozaru
PURPURA2 ~e f. Boala manifestata prin aparitia pe piele si pe mucoase a unor pete rosii hemoragice, ca urmare a distrugerii capilarelor sangvine. /<lat., fr. purpura
RUJEOLA ~e f. Boala contagioasa si infectioasa, frecventa la copii, care se manifesta printr-o eruptie de pete rosii pe piele si pe mucoase. /<fr. rougeole
RUJET n. Boala contagioasa, specifica porcilor, caracterizata prin aparitia unor pete rosii pe pantece, prin umflarea gatului si lipsa poftei de mancare; branca. /<fr. rouget
SPUZEALA ~eli f. pop. Aparitie de pete rosii, bubulite sau basicute pe piele sau pe mucoase in cazul unor boli sau intoxicatii; eruptie. /a spuzi + suf. ~eala
VARIOLA ~e f. Maladie epidemica de natura virotica, caracterizata prin eruptii de vezicule (sau pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscandu-se, lasa cicatrice. [G.-D. variolei; Sil. -ri-o-] /<lat. variola, fr. variole, germ. Variola
VARSAT2 n. pop. Boala epidemica de natura virotica caracterizata prin eruptii de vezicule (sau pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscandu-se, lasa cicatrice; variola. ◊ ~ negru variola hemoragica. ~ de vant boala contagioasa care se manifesta prin febra si eruptie veziculara; varicela. ~ mare boala contagioasa (frecventa la copii) care se manifesta prin febra si eruptie rosie pe tot corpul, urmata de cojirea pielii; scarlatina. ~ mic boala contagioasa la copii, care se manifesta prin aparitia unor pete rosii pe piele; rujeola; pojar; cori. /v. a (se) varsa
MILIARIA s.f. Eruptie de pete rosii pe piept, spate si brate la cei care transpira mult. [Pron. -li-a-ri-a. / < fr. miliaire, cf. germ. Miliaria].
PURPURA s.f. 1. Materie coloranta de un rosu-inchis, pe care cei vechi o extrageau din cosenila. 2. (Culoare) rosu-inchis. ◊ Purpura retiniana = substanta fotosensibila de culoare rosie, care se gaseste in celulele cu bastonas de pe retina. 3. Stofa plusata vopsita cu purpura. ♦ Haina regeasca, imperiala facuta dintr-o astfel de stofa; hlamida. ♦ (Fig.) Demnitatea de imparat sau de consul in vechea Roma; (mai tarziu) demnitatea suveranilor si a c**********r. 4. Eruptie de pete rosii pe piele si mucoase datorita unor mici hemoragii. [Pl. -re, -ri. / < lat. purpura, cf. fr. pourpre].
RAFLESIA s.f. Floare exotica, cea mai mare din lume, ale carei petale, lungi de aproape o jumatate de metru, sunt acoperite cu pete rosii si albe si exala un miros cadaveric. [Pron. -si-a. / < fr. rafflesia, cf. sir Raffles – guvernator in Sumatra].
VARICELA s.f. Boala infectioasa si contagioasa cauzata de un virus, care se caracterizeaza prin temperatura ridicata si o eruptie de pete rosii cu aspect de basici; (pop.) varsat de vant. [< fr. varicelle].
BERNARDIN s.m. Caine mare, de culoare alba cu pete rosii, originar din Alpii elvetieni, folosit mai ales pentru a descoperi drumetii rataciti (iarna) in munti. [< germ. Bernhardiner].
ECTIMA s.f. (Med.) Boala de piele infectioasa, manifestata prin pete rosii mai mari decat cele de impetigo, mai profunde si cu aspect ulceros, care lasa cicatrice. [< fr. ecthyma, cf. gr. ekthyma].
ERITEM s.n. Afectiune a pielii, manifestata prin pete rosii, care apare in unele boli. [Pl. -me, -muri. / < fr. erytheme, cf. gr. erythema – roseata].
ERUPTIE s.f. 1. Iesire brusca si violenta din pamant a unui gaz, a titeiului, a lavei etc.; erupere, tasnire, izbucnire. ◊ Eruptie vulcanica = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei si de revarsarea ei sub forma de lava; vulcanism. 2. Eruptie solara = crestere brusca a stralucirii unei regiuni a cromosferei. 3. Aparitie pe piele a unor pete rosii sau a unor basicute in cazul unor boli. [Gen. -iei, var. eruptiune s.f. / cf. fr. eruption].
IMPETIGO s.n. Boala de piele care se manifesta prin pete rosii acoperite de basicute. [< fr. impetigo].
rusca2, rusce, s.f. (reg.) 1. (animal) cu pete rosii. 2. deal, rapa, drum peste deal sau prin rapi.
spuzar, spuzare si spuzaruri, s.n. (reg.) 1. vatrai (pentru jaratic). 2. turta (de faina sau de malai) coapta in spuza; nume generic dat unor iritatii ale pielii, unor eruptii sub forma unor pete rosii si basicute; spuzeala, spuza, spuzitura.
starlici s.m. pl. (reg.) pete rosii pe piele; strelici.
SCARLATINA s.f. Boala infectioasa si epidemica, care se intalneste mai des la copii si care se manifesta prin febra, dureri de gat si prin mici pete rosii pe tot corpul, urmate de descuamarea pielii. [< fr. scarlatine].
ANETODERMIE s. f. atrofie musculoasa idiopatica a pielii, care prezinta pete rosii-violacee, cu leziuni mici. (< fr. anetodermie)
BERNARDIN1 s. m. caine de talie mare, viguros si musculos, alb cu pete rosii, dresat special pentru salvarea drumetilor rataciti in munti; saint-bernard. (< germ. Bernhardiner)
ECTIMA s. f. boala de piele infectioasa manifestata prin pete rosii, mai mari decat cele de impetigo, mai profunde si cu aspect ulceros, care lasa cicatrice. (< fr. ecthyma, gr. ekthyma)
ERITROPLAZIE s. f. dermatoza pe mucoase, sub forma de pete rosii, lucitoare, nedureroase, care se transforma de obicei intr-un epiteliom. (< fr. erythroplasie)
ERUPTIE s. f. 1. iesire brusca si violenta din pamant a unui gaz, a titeiului, a lavei etc. ♦ ~ vulcanica = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei si de revarsarea ei sub forma de lava; vulcanism. 2. ~ solara = crestere brusca a stralucirii unei regiuni a cromosferei. 3. aparitie pe piele a unor pete rosii sau a unor basicute in cazul unor boli. (< fr. eruption, lat. eruptio)
IMPETIGO s. n. boala de piele care se manifesta prin pete rosii acoperite de basicute. (< fr. impetigo, lat. impetigo)
MILIARIA s. f. eruptie de pete rosii pe piept, spate si brate la cei care transpira mult. (< fr. miliaire, germ. Milliaria)
PSORIAZIS s. n. boala de piele caracterizata prin pete rosii acoperite de mici coji uscate lucitoare, insotite de prurit. (< fr., gr. psoriasis)
PURPURA2 s. f. boala printr-o eruptie de pete rosii hemoragice, pe piele si mucoase. (< fr. purpura)
RAFLESIE s. f. planta exotica, parazita, lipsita de frunze si clorofila, ale carei petale, lungi de aproape o jumatate de metru, sunt acoperite cu pete rosii si albe si exala un miros cadaveric. (< fr. rafflesie)
RUBEOLA s. f. maladie infectocontagioasa, benigna (la copii), care produce febra usoara, adenopatie si o eruptie de pete rosii pe piele. (< fr. rubeole)
SCARLATINA s. f. boala infectocontagioasa (la copii), manifestata prin febra, dureri de gat si prin mici pete rosii pe tot corpul, urmate de descuamarea pielii. (< fr. scarlatine)
VARICELA s. f. boala virala (la copii) caracterizata prin eruptie de pete rosii cu aspect de basici; varsat de vant. (< fr. varicelle)
BOHOCI, bohoci, s. m. Fluturas de noapte cu trupul acoperit cu perisori lungi si desi si cu aripioarele de dinainte cenusii cu pete rosii si albe (Mamestra brassicae).
RAFLESIA (‹ fr.; de la n. pr. Sir T.S. Raffles, 1781-1826, guvernator britanic in Indiile de Est) s. f. Gen de plante exotice, parazite, din Indonezia, cu cea mai mare floare din lume (cantarind c. 5 kg), cu diametrul aproape de un metru, cu pete rosii si albe si miros cadaveric. Tulpinile se dezvolta in interiorul arborilor parazitati.
ERITEM ~e n. Stare patologica manifestata prin aparitia petelor rosii pe piele. /<fr. erytheme
ECTIMA, ectime, s. f. Boala infectioasa de piele provocata de streptococi sau de stafilococi, manifestata prin pete mari rosii, pustule si ulceratii care se acopera cu cruste si lasa cicatrice. – Din fr. ecthyma.
ECTIMA ~e f. Boala infectioasa de piele, constand in aparitia unor pete mari rosii, purulente si ulceroase, care lasa cicatrice. /<fr. ectyma
MAC2, maci, s. m. 1. Numele mai multor plante din familia papaveraceelor, cu flori de obicei rosii si cu seminte marunte, uleioase, inchise intr-o capsula (Papaver); din fructele uneia dintre specii se extrage opiul, iar semintele ei se folosesc in alimentatie. ♦ P. restr. Samanta macului (1), folosita in alimentatie. 2. Compuse: mac-cornut = planta erbacee paroasa cu flori rosii, avand la baza fiecarei petale o pata neagra (Glaucium corniculatum); (reg.) macul-ciorii = zamosita. – Din bg. mak, scr. mak.
PALARIE, palarii, s. f. 1. Obiect folosit pentru acoperirea capului, format dintr-o calota de pasla, de paie, de panza etc. (cu boruri). ◊ Expr. (Fam.) A lovi (sau a plezni) (pe cineva) in palarie = a spune cuiva o vorba intepatoare, a da cuiva o veste neasteptata si neplacuta. 2. P. a**l. Partea superioara, in forma de palarie (1), a unor ciuperci. ♦ Discul fiorii-soarelui, in care sunt infipte semintele. ♦ Abajur. ♦ Capacel de metal de la o lampa cu petrol, cu o deschizatura prin care iese fitilul. 3. Compus: (Bot.) palaria-sarpelui = ciuperca otravitoare cu palaria (2) rosie cu pete albe (Amanita muscaria): palaria-cucului = planta erbacee din familia geraniaceelor, cu flori rosii-brune sau violet-inchis, folosita ca planta medicinala (Geranium phaneum). 4. (Geol.; in sintagma) Palarie de fier = zona superficiala oxidata a unui zacamant metalifer. – Et. nec.
AMAREALA, amareli, s. f. 1. (Proprietarea de a avea un) gust amar; amaraciune. ◊ Amareala merelor si perelor = boala a fructelor de mar si par, manifestata prin aparitia pe aceasta a unor pete in dreptul carora carnea fructului respectiv capata un gust amar. 2. Mica planta erbacee cu flori albastre, rosii sau (rar) albe, dispuse in raceme, cu fructe capsule, intrebuintata, pentru proprietatile sale expectorante, contra afectiunilor pulmonare (Polygala vulgaris); soparlita. – Amari + suf. -eala.