Rezultate din textul definițiilor
șicleálă, șicléle, s.f. (reg.) 1. unsoare de proastă calitate. 2. strat de funingine de pe horn. 3. soluție de zer fierbinte și piatră acră, folosită la fixarea culorii pe ouă de Paști.
șiclí, șiclésc, vb. IV (reg.) 1. a (se) îmbiba, a (se) acoperi cu murdărie, cu substanțe unsuroase. 2. (refl.; despre păr) a deveni slinos, lipicios, aspru. 3. (despre ouă) a trata ouăle, înainte de vopsire, cu o soluție preparată din zer fierbinte și piatră acră, pentru fixarea culorii.
spoí (-oésc, -ít), vb. – 1. A vărui, a da cu var pereții. – 2. A cositori, a acoperi un vas cu un metal protector. – 3. A mîzgăli, a boi, a unge, a mînji. – 4. (Refl.) A se boi, a se farda, a se sulemeni. – 5. (Refl.) A se cizela, a se rafina, a se civiliza. Sl. spoiti „a lipi” (Cihac, II, 358; Conev 63), cf. sb. spojiti „a cositori”. – Der. spoială, s. f. (văruit, spoit; cositorit; superficialitate, lustru fără consistență); spoi, s. n. (fard, pictură); spoit, s. n. (văruit; cositorit; zugrăveală); spoitor, s. m. (cel care spoiește; piatră acră; vinețea, Centaurea moschata); spoitoreasă, s. f. (chivuță).
ALAÚN s. n. 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent și al unui metal monovalent. 2. P. restr. Sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. – Din germ. Alaun.
SULFÁT, sulfați, s. m. Sare a acidului sulfuric cu un metal sau cu un radical. ◊ Sulfat de cupru = sare de cupru a acidului sulfuric, de culoare albastră, cristalizată, solubilă în apă, întrebuințată în industrie și în agricultură pentru combaterea paraziților; piatră-vânătă. Sulfat de magneziu = sare de magneziu a acidului sulfuric, sub formă de praf alb, cristalizat, solubil în apă, care se întrebuințează în industrie și în medicină (ca purgativ); sare-amară. Sulfat feros = sare de fier a acidului sulfuric, de culoare verde deschisă, cristalizată, solubilă în apă, care se întrebuințează în industrie la fabricarea cernelii de scris etc.; calaican. Sulfat de sodiu = sare de sodiu a acidului sulfuric, întrebuințată în medicină ca purgativ. Sulfat de aluminiu și de potasiu = sare dublă de aluminiu și de potasiu a acidului sulfuric, de culoare albă, cristalizată, solubilă în apă, cu gust astringent, care se folosește în industrie, în medicină etc.; alaun, piatră-acră. – Din fr. sulfate.
ALAÚN s. (CHIM.) (pop.) piatră-acră, (reg.) tipsă, sare-acră, (prin vestul Transilv.) săricea, (prin Mold. și Bucov.) săricică. (~ul este folosit în tăbăcărie.)
PIATRĂ-ÁCRĂ s. v. alaun.
piátră-ácră s. f. (sil. -tră)
ALAÚN m. 1) Sare a sulfatului de aluminiu cu diferite elemente bazice. 2) Sulfat dublu de aluminiu și potasiu folosit în tăbăcărie, farmaceutică etc.; piatră-acră. /<germ. Alaun
ALAÚN s.m. Sare a sulfatului de aluminiu cu diferite elemente bazice; (p. restr.) sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. [Pron. -la-un. / < germ. Alaun].
pietreálă, pietréli, s.f. (reg.) 1. boală caracterizată prin întărirea unui organ sau a unei părți a corpului. 2. soluție preparată din zeamă de varză în care s-a dizolvat piatră-acră, folosită la fixarea culorilor pe ouăle încondeiate de Paști.
ALAÚN s. n. sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. (< germ. Alaun)
ALAÚN s. n. Sulfat dublu de aluminiu și un element bazic, cristalizat; (prin restricție) sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. – Germ. Alaun.