Rezultate din textul definițiilor
BROWNING [BRAU-] s. n. pistol automat cu incarcatorul in maner. (< engl. browning)

RULETA s. f. 1. panglica de panza sau de otel gradata, folosita pentru masurarea distantelor, care se poate infasura pe un ax metalic inauntrul unei cutii plate. 2. obiect in unele jocuri de noroc, dintr-un disc impartit in compartimente colorate si numerotate si dintr-o bila care se invarteste o data cu discul, indicand la oprire numarul castigator; (p. ext.) jocul insusi. ♦ ~ ruseasca = joc de noroc cu puternica implicatie psihopatologica, in care partenerii mizeaza pe insasi viata lor, indreptand spre tampla un pistol automat incarcat cu un singur glonte, care are o pozitie necunoscuta. 3. mic instrument dintr-o rotita dintata, in croitorie pentru desenarea tiparelor pe stofa, in bucatarie la taierea aluatului etc. 4. curba descrisa de un punct al unei curbe plane care se rostogoleste fara alunecare pe o alta curba fixa, cu care este coplanara. (< fr. roulette)

automatic, -a adj. (d. automat). Care functioneaza pin [!] mijloace mecanice: pistol automatic. Fig. Fara voie, machinal [!]: miscari automatice. Adv. In mod automatic.

BROWNING s.n. pistol automat cu incarcatorul in maner. [Pron. brau-ning, pl. -uri. / < fr. browning, cf. Browning – inventatorul acestei arme].

automat, -A I. adj. actionat cu ajutorul unui dispozitiv care efectueaza singur o anumita operatie. ♦ arma ~a = (si s. n.) = arma de foc la care armarea se face automat; pistol-mitraliera. ◊ (si adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, masina care, fara interventie exterioara, efectueaza o anumita operatie. ♦ ~ de scara = dispozitiv care asigura iluminarea temporizata a holului si scarile din blocuri. 2. unitate in care bauturile si alimentele usoare sunt servite automat, prin introducerea intr-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de vointa, fara initiativa. (< fr. automate, germ. automat, lat. automatus, gr. automatos)

pistol s. 1. revolver. 2. pistol-mitraliera = automat.

automat2 ~e n. 1) Aparat sau masina care efectueaza anumite operatii fara interventie exterioara. 2) fig. Persoana lipsita de vointa si de initiativa proprie. 3) Arma automata cu teava scurta si cu bataie mica; pistol-mitraliera. /<fr. automate, germ. automat

PUSCA pusti f. 1) mil. Arma de foc individuala, cu teava lunga si cu patul de lemn. ◊ ~ antitanc pusca de calibru mare, folosita contra tancurilor. ~-mitraliera pusca la care incarcarea si tragerea se fac in mod automat. Gol ~ (sau pistol) v. pistol. A trece (sau a se duce) ~ a trece (sau a se duce) cu mare viteza. 2) inv. Arma de artilerie care arunca proiectile grele pe o traiectorie intinsa. [G.-D. pustii] /<ung. puska

pistol1 ~oale n. 1) Arma de foc mica, din care se impusca la distante mici, cu o singura mana. ◊ ~ mitraliera arma de foc automata, cu teava scurta, care bate la distante mici. ~ racheta (sau de semnalizare) pistol care lanseaza rachete de semnalizare. Gol (ca un) ~ a) dezbracat complet; in pielea goala; b) foarte sarac. 2) tehn. Aparat de forma unei astfel de arme folosit pentru efectuarea diferitelor operatii tehnologice (vopsire, nituire, sudare etc.). /<ngr. pistoli, germ. pistol

pistol1 s. n. 1. arma de foc de dimensiuni mici, manuita cu o singura mana. ♦ ~ mitraliera = arma automata cu teava scurta si cu bataie mai mica decat a pustii-mitraliera; ~ de rachete = pistol de semnalizare cu rachete1 (2). 2. aparat portativ, de forma pistolului, pentru vopsit, nituit etc. (< ngr. pistoli, germ. pistol)

automat, -A, automati, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre aparate, masini etc.) Care este actionat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operatii; adesea adverbial) care se efectueaza prin actiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Arma automata (si substantivat, n.) = arma de foc la care armarea se face fara interventia omului; p. restr. pistol-mitraliera. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se executa de la sine, fara participarea ratiunii sau vointei. Gest automat. 2. S. n. Dispozitiv, aparat, masina care efectueaza o anumita operatie fara interventia omului. automat de scara = dispozitiv care asigura iluminarea temporizata a holurilor si scarilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoana fara vointa, fara initiativa, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – Din fr. automate.

automat adj., adv., s. 1. adj. automatic, inconstient, instinctiv, masinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) 2. adv. automatic, inconstient, masinal, masinaliceste, mecanic, reflex, (inv.) mecaniceste. (Reactioneaza ~.) 3. adv. v. papagaliceste. 4. s. v. pistol-mitraliera.



Copyright (C) 2004-2025 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române