Rezultate din textul definițiilor
smiorcaneala, smiorcaneli, s.f. (reg.) 1. zgomot specific produs de cel care se smiorcaie; smiorcaiala. 2. plans inabusit si intretaiat (alintat si prefacut), vaicareala, smarceala.
SCANCI, scancesc, vb. IV. Intranz. si refl. A plange inabusit, slab si intretaiat. ♦ intranz. (Despre animale) A se vaita, a geme; (despre caini) a scheuna. – Din sl. skycati.
SCANCET, scancete, s. n. plans inabusit, slab si intretaiat (specific copiilor mici); scanceala, scancitura, scancit. ♦ Vaiet (de pasari, de animale); scheunat. – Scanci + suf. -et.
schinciui, schinciuiesc, vb. IV refl. (reg.; despre copii) a plange inabusit, intretaiat; a scanci.
schindisi2, schindisesc, vb. IV (reg.) 1. (despre copii) a plange inabusit si intretaiat; a scanci. 2. (in forma: schindosi) a alerga cu diferite miscari din colt in colt, plangand.
smarci, smarcesc, vb. IV (reg.) 1. (despre apa) a musti; a plescai. 2. (despre oameni) a plange inabusit (alintat si prefacut) tragand aerul pe nas cu zgomot; a (se) smiorcai. 3. (despre vite) a sorbi. 4. a ravni (sa bea, sa manance).
smarcit, -a, adj. (reg.) 1. care trage aerul repetat pe nas, provocand un zgomot caracteristic; sfarcait; caruia ii curge nasul. 2. care plange inabusit, si intretaiat, tragand aerul pe nas cu zgomot; smiorcait, plangacios, plangaret.
smiorcani, smiorcanesc, vb. IV (reg.) 1. a plange (a se preface ca plange) inabusit (alintat si prefacut) tragand aerul pe nas cu zgomot; a (se) smiorcai. 2. (despre copii) a bate (facand sa planga). 3. (despre pisici) a intarata. 4. a produce un zgomot asemanator clipocitului apei (prin miscare, izbire).
INECA, inec, vb. I. 1. Refl. si tranz. A muri sau a face sa moara prin sufocare in apa (sau in alt lichid). ◊ Expr. (Refl.) A se ineca (ca tiganul) la mal = a suferi un esec in ultimul moment. 2. Refl. (Despre nave) A se scufunda. ◊ Expr. Parca i s-au inecat corabiile, se spune cuiva cand e trist, indispus. ♦ Fig. A se cufunda, a se afunda. 3. Tranz. (Despre ape) A inunda un loc, o aratura etc. ♦ Fig. A coplesi, a inabusi. 4. Refl. si tranz. A (se) sufoca, a (se) inabusi. ♦ Tranz. (Despre plans, lacrimi) A podidi (impiedicand respiratia). – In + neca (Inv. „a ucide” < lat.).
A BAZAI bazai 1. intranz. 1) (despre insecte) A produce sunete prelungi caracteristice speciei (in timpul zborului); a face „baz”; a zumzai. 2) fig. fam. (despre copii) A plange prefacut, fara lacrimi, cu glas inabusit; a scanci. 2. tranz. fam. (persoane) A deranja mereu, reprosand sau cerand diferite lucruri; a bate la cap; a cicali; a morocani; a barai. /baz + suf. ~ai
A MARAI marai 1. intranz. 1) (despre caini) A scoate sunete aspre, guturale, ce denota iritarea; a face „mar”; a harai. 2) fig. fam. (despre oameni) A vorbi incet si nedeslusit (in semn de nemultumire); a bombani; a boscorodi; a bodogani; a mormai; a bolborosi; a balmaji. 3) fam. (mai ales despre copii) A plange prefacut, fara lacrimi, cu glas inabusit; a scanci. 2. tranz. fam. A spune in sila, pe un ton posac. /mar + suf. ~ai
A SCANCI ~esc intranz. 1) (mai ales despre copii) A plange prefacut, fara lacrimi, cu glas inabusit. 2) (despre caini) A scoate repetat sunete ascutite si jalnice; a scheuna. 3) (despre unele animale) A geme tanguitor. /<sl. skytati
A SE INECA ma inec intranz. 1) A-si pierde viata prin sufocare intr-un lichid (de obicei in apa). ◊ ~ (ca tiganul) la mal a suferi un esec in ultimul moment. 2) fig. A nu mai putea respira temporar din cauza unor factori externi (oprirea in gat a unui aliment, tuse, fum, plans etc.); a se sufoca; a se inabusi. 3) (despre nave) A suferi un naufragiu; a naufragia. ◊ A i se ~ (cuiva) corabiile a se afla intr-o stare de adanca tristete. 4) fig. A se cufunda (in ceva) pana peste cap; a fi cuprins din toate partile. ~ in verdeata. ◊ ~ in bani (sau bunuri) a avea mult mai mult decat trebuie. /in + lat. necare
A SCHEUNA pers. 3 scheauna intranz. 1) (mai ales despre caini) A scoate sunete ascutite si jalnice. 2) fig. fam. (despre copii) A plange prefacut fara lacrimi si cu glas inabusit; a scanci. /Onomat.