Rezultate din textul definițiilor
TOPI vb. 1. (reg.) a (se) sparge. (S-a ~ zapada.) 2. v. dizolva. 3. a (se) lichefia. (A ~ un metal.) 4. (reg.) a (se) mura. (A ~ o planta textila.)
RAMIE s. f. planta textila din familia urticacee, originara din Extremul Orient. ◊ fibra, foarte supla si rezistenta, extrasa din tulpina acestei plante. (< fr. ramie)
SISAL s. m. planta textila tropicala cu fibre foarte rezistente, din care se confectioneaza sfori, franghii, saci etc. ◊ material textil din fibrele acestei plante. (< fr. sisal)
BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.
CANEPA, canepe, s. f. 1. planta textila cu tulpina inalta si dreapta si cu frunze alterne dintate pe margini, cu flori mici, verzui, cultivata pentru fibrele care se scot din tulpina si pentru uleiul care se extrage din seminte (Cannabis sativa). ◊ Canepa indiana = varietate de canepa cultivata indeosebi in anumite regiuni din India, Iran, Africa de nord si cele doua Americi, din care se extrag stupefiante (Cannabis indica). ◊ Compus: canepa-codrului = canepioara (2). 2. Fibre textile extrase din tulpina de canepa (1). – Lat. *canapa (= cannabis).
MURA, murez, vb. I. Tranz. 1. A tine unele legume intr-o solutie de otet sau in saramura pentru a le face sa se acreasca si sa se conserve. ♦ Refl. (Despre unele legume tinute in otet sau in saramura) A deveni acru si bun de mancat; a se acri. 2. A conserva nutreturile in stare suculenta printr-un proces de fermentare. 3. A m**a in apa plantele textile (in cursul procesului de prelucrare); apune la topit. 4. Fig. A uda tare, pana la piele. – Din moare (derivat regresiv).
TOPILA, topile, s. f. 1. Loc ingradit in albia unui rau sau intr-o apa statatoare unde se pun la topit canepa sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, sapat in camp si legat printr-un canal de o apa curgatoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). – Din bg., scr. topilo.
TOPIT2, -A, topiti, -te, adj. 1. (Despre corpuri solide) Devenit lichid sau moale sub efectul caldurii. 2. (Despre plante textile) Care s-a descompus prin mentinerea in apa in scopul separarii fibrelor textile. 3. Fig. Slabit, tras, consumat; istovit, vlaguit, obosit. 4. Fig. Macinat, descompus, dezagregat. ♦ (Fam.) Distrus, pierdut. – V. topi.
RAMIE s. f. planta textila cultivata in zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale carei fibre sunt lungi, elastice si rezistente si din care se fac tesaturi fine, dantele, matase artificiala etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie.
SISAL, sisali, s. m. planta textila cultivata in regiunile tropicale, cu tulpina foarte scurta si frunze lungi crescute in rozeta, din care se extrag fibre foarte rezistente (Agave sisalana). ♦ Fibra textila asemanatoare cu manila, obtinuta din frunzele plantei descrise mai sus si folosita pentru confectionarea sforilor, a funiilor etc. – Din fr. sisal.
MELITAT s. melitare. (~ul plantelor textile.)
A DUBI ~esc tranz. reg. 1) (piei de animale) A trata cu tananti pentru a da insusirile necesare; a tabaci; a argasi. 2) fig. A bate foarte tare; a zdrobi in batai; a snopi; a toropi; a stalci; a stropsi; a tabaci; a facalui; a ucide. 3) (plante textile) A tine in apa pentru a separa fibrele de tulpina; a topi; a mura. /<ucr. dybyty
A MURA ~ez tranz. 1) (legume, fructe) A pune la acrit intr-o solutie speciala (in scopul consumarii sau al conservarii). 2) (nutreturi suculente) A supune fermentarii pentru a conserva. 3) (plante textile) A tine (un timp oarecare) in apa inainte de prelucrare (pentru a separa fibrele de tulpina); a topi. 4) fig. (despre ploaie) A uda pana la piele; a face leoarca. /Din moare
SISAL ~i m. 1) planta textila din regiunile tropicale, din frunzele careia se obtin fibre deosebit de rezistente. 2) Fibre extrase din frunzele acestei plante si folosite pentru confectionarea sforilor si a funiilor. /<fr. sisal
TOPILA ~e f. Loc (de obicei in apa) unde se pun la topit plante textile (in, canepa). /<bulg., sb. topilo
COIR s.m. 1. planta textila exotica. 2. Fibra elastica extrasa din aceasta planta. [Pron. coir. / < engl. coir].
RAMIE s.f. planta textila originara din Extremul Orient. ♦ Fibra foarte supla si rezistenta, extrasa din aceasta planta. [Gen. -iei. / < fr. ramie].
SISAL s.m. planta textila tropicala, din fibrele careia se confectioneaza sfoara, tesaturi aspre etc.; material textil facut din fibrele acestei plante. [< fr. sisal].
DECAPSULA vb. tr. 1. a desprinde capsulele de pe tulpinile unor plante textile. 2. a inlatura, prin operatie, capsula unui organ, in special membrana care inveleste rinichiul. 3. a desface capsula (la sticle, la rachete de semnalizare etc.). (< fr. decapsuler)
BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.
ABACA (cuv. sp. abaca) s. f. planta textila din grupa bananierilor, raspandita in zonele tropicale, cu frunze mari, din petiolul carora se extrag fibre textile foarte rezistente, folosite la fabricarea franghiilor si a paramelor de navigatie (Musa textilifera); canepa de Manila.
IN2 (1) s. m., (2) inuri, s. n. 1. S. m. planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizari (Linum usitatissimum); p. restr. samanta acestei plante. ◊ In galben = planta erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului2 (1); p. ext. panza facuta din aceste fire. – Lat. linum.
cinepa (vest) si cinipa (est) f., pl. ?; (lat. cannabis, cannabus, pop. canapa, [in Banat cinapa], d. vgr. kannabis, kannabosi [vsl. konopia, konoplia; vgerm. hanaf, ngerm. hanf; pers. kanab, kanav, arm. kanap´, kanep´, ar. kunneb. V. conabiu, coropisnita]; it. canapa, pv. canebe, fr. chanvre, cat. canem, sp. canamo, pg. canamo. V. canava). O planta canabiacee textila si uleioasa (cannabis sativa). Cinepa codrului, dumbravnic. Cinepa d******i, 1) cuscuta (?), 2) (Mold. Iron). chica femeiasca: a apucat-o de cinepa d******i. – Din cotoru cinepei se desprind fibrele textile. Din semintele ei se scoate ulei si julfa. Cinepa mai contine si canabina, o substanta rasinoasa din care se face hasisu. V. in, buc 1, fuior.
YUCCA s.f. inv. planta liliacee arborescenta din India si America, cu frunze lungi, in smocuri si flori mari, albe sau violete, aclimatizata in tarile temperate ca planta ornamentala. · Fibra textila obtinuta din yucca. (din engl., fr. yucca)
YUCCA f. bot. 1) planta lemnoasa cu tulpina scurta, ramificata, cu flori albe sau roz, folosita in industria textila sau ca planta decorativa. 2) Fibra textila obtinuta din aceasta planta. /<engl., fr. yucca
YUCCA s. f. invar. (Bot.) planta liliacee din India si America. ◊ Fibra textila obtinuta din aceasta planta. – Din engl., fr. yucca.
BUMBAC m. 1) planta industriala din regiunile calde, cu flori mari galbene si cu fructe in forma de capsula. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vata. ◊ A avea ~ in urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) Fibra textila, obtinuta din puful de pe semintele acestei plante, intrebuintata in industria textila; ata. Urzeala de ~. ◊ ~ mercerizat bumbac care a fost tratat cu o solutie de soda caustica pentru a-i da luciu si a-i mari rezistenta. 4) Tesatura din aceste fibre, folosita pentru confectionarea hainelor, lenjeriei etc. /<sb. bumbak, bulg. bubak
YUCCA s.f. (Bot.) planta liliacee din India si America, aclimatizata in tarile temperate. ♦ Fibra textila obtinuta din aceasta planta. [Scris si yuca. / < engl., fr. yucca, cf. fr., sp. yuca].
IUTA s. f. 1. planta erbacee cultivata in zona tropicala, din tulpinele careia se extrag fibre textile. 2. fibra textila obtinuta din aceasta planta. (< germ. Jute, it. iuta)
ROIBA (lat. robia) s. f. planta erbacee perena din familia rubiaceelor, inalta de 50-80 cm, cu frunze verticilate, lanceolat-eliptice si cu flori galbui in cime (Rubia tinctorum). Cultivata in trecut pentru substantele colorante din radacina, folosite la vopsirea fibrelor textile. Utilizata si ca planta medicinala, in special pentru afectiunile renale.
MANILA s. f. Fibra textila extrasa din frunzele unei plante exotice (Musa textilis), folosita la fabricarea franghiilor, a sforilor si a unor panzeturi. – Din fr. manille.
MANILA f. Fibra textila obtinuta din frunzele unei plante exotice, din care se fac franghii, plase de pescuit si unele panzeturi rezistente. /<sp. manilla
IUTA s.f. planta din India, din a carei scoarta se fabrica fire textile. ♦ Produs textil obtinut din fibrele acestei plante. [Cf. it. iuta, engl., fr. jute < hind. jhuto, germ. Jute].
TINCTORIAL, -A adj. (Despre substante) Care este obtinut din plante, servind la colorarea produselor textile sau a pieilor; (despre plante) care contine substante colorante. [Pron. -ri-al. / < fr. tinctorial].
textil, -A I. adj. (despre plante) din care se extrag fibre in tesatorie. ◊ (despre fibre, materiale) care serveste la tesut sau tricotat. ◊ tesut, lucrat din fibre sau din fire. ◊ referitor la tesaturi. II. s. f. pl. materiale din fibre textile (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate. (< fr. textile, lat. textilis)
TEXTIL, -A, textili, -e, adj. 1. (Despre fibre, masini etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; care poate fi folosit in tesatorie. ♦ (Despre plante) Din care se obtin fibre textile (1). ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Care se refera la tesatorie sau la tesaturi. Industrie textila. ♦ (Substantivat, f. pl.) Stofe, panzeturi; p. ext. obiecte confectionate din stofe sau din panzeturi. – Din fr. textile, lat. textilis.
TINCTORIAL, -A, tinctoriali, -e, adj. (Despre plante sau produse chimice) Care contine substante colorante; (despre substante) care este obtinut din plante si folosit la colorarea produselor textile sau a pieilor. [Pr.: -ri-al] – Din fr. tinctorial.
IUTA f. 1) planta erbacee exotica, cu tulpina inalta si subtire, folosita in industria textila. 2) Fibra extrasa din tulpina acestei plante. /<germ. Jute
URZICA, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina si frunzele acoperite cu peri urticanti, folosite in industria textila, in medicina si in alimentatie (Urtica); planta din acest gen. ◊ Compus: urzica-moarta = planta erbacee medicinala cu flori rosii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Tesatura fabricata din fibrele urzicii (1), din care se confectioneaza saci. 3. Compus: (Zool.) urzica-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale caror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).
URZICA ~ci f. 1) planta cu tulpina e****a, avand frunze opuse, inegal dintate, acoperite (ca si tulpina) de peri urticanti, folosita in industria textila, in medicina si ca aliment. ◊ ~-moarta planta erbacee asemanatoare cu urzica, dar cu peri neurticanti si cu flori albe sau rosii-purpurii. 2) Tesatura pentru saci, confectionata din fibrele unei astfel de plante. [G.-D. urzicii] /<lat. urdica
boiangiu (boiangii), s. m. – Vopsitor de textile. – Var. boi(e)ngiu, boiungiu. Mr. buiagi. Tc. boyaci (Seineanu, II, 57), cf. ngr. μπογιαντζής, bg. boiadzija. – Der. boiangerie, s. f. (vopsitorie; in Arg., singe, hemoragie); boiangioaie, s. f. (planta, grozama); boiangioaica, s. f. (femeie care vopseste textile).
PACOL s. m. planta, in Filipine, din frunzele careia se extrag fibre textile, pentru sfori si cabluri. (< sp. pacol)
PACOL s.m. planta cultivata in Filipine, din frunzele careia se extrag fibre textile, din care se fac sfori si cabluri. [< sp. pacol].
CHENAF, chenafi, s. m. planta erbacee cu flori galbene, din tulpina careia se extrag fibre textile (Hibiscus cannabinus). – Et. nec.
IN ~uri n. 1) la sing. planta erbacee cu tulpina subtire fibroasa, cu flori mici albastre sau albe, cultivata pentru a fi folosita in industria textila si in cea a uleiurilor. 2) Fibre obtinute din tulpina acestei plante. 3) Tesatura fabricata din astfel de fibre. /<lat. linum
AGAVA s.f. planta exotica originara din Mexic, din ale carei frunze se scot fibre textile. [< fr. agave, cf. gr. agauos – maret].
AGAVA s. f. planta ornamentala, originara din Mexic, din ale carei frunze se extrag fibre textile. (< fr. agave)
SCAMA ~e f. 1) Fir foarte scurt, destramat dintr-o tesatura si devenit pufos. 2) Deseu de filatura, constand din fibre textile scurte si pufoase, folosit pentru obtinerea vatei industriale. 3) la pl. Puf de plante (papadie, plop). /<lat. squama
textil, -A adj. 1. (Despre un material) Care se poate folosi in tesatorie. ♦ (Despre plante) Care produce, din care se extrag fibre folosite in tesatorie. ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Referitor la tesatorie sau la tesaturi. [Cf. fr. textile, lat. textilis].
CIUIN, ciuini, s. m. planta erbacee cu flori albe sau roz, a carei radacina se intrebuinteaza in industria textila, farmaceutica si alimentara: odagaci, sapunel, sapunarita (Saponaria officinalis). – Din tc. coven.
ciuen (ciuin), ciueni (ciuini), s.m. (inv.) planta erbacee cu flori albe sau roz, ale carei radacini se folosesc in industria textila, farmaceutica, a parfumurilor si a halvalei; sapunel, sapunarita, odagaci.
CANEPA ~e f. planta erbacee anuala, cu tulpina dreapta si cu frunzele dintate, care se cultiva pentru fibrele textile, din care se fac tesaturi groase, si pentru semintele din care se extrage ulei folosit la prepararea lacurilor. /<lat. canepa
BUMBACARIE1, bumbacarii, s. f. 1. Intreprindere textila sau sectie dintr-o intreprindere textila in care se prelucreaza bumbacul (2).2. Produse confectionate din bumbac (2); cantitate mare de tesaturi de bumbac. 3. Teren plantat cu bumbac (1). – Bumbac + suf. -arie.
textil ~a (~i, ~e) 1) (despre materiale, fibre, unelte etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; destinat tesatoriei. 2) (despre plante) Din care se extrag fibre pentru tesut. 3) Care confectioneaza tesaturi; producator de tesaturi. Fabrica ~a. ◊ (Produse) ~e a) produse industriale tesute; b) confectii din tesaturi. /<fr. textile
GARANTA s. f. planta erbacee cu flori albe-galbui in ciorchini, a carei radacina contine o materie coloranta rosie, pentru vopsitul fibrelor textile; roiba. (< fr. garance)
CIUIN ~i m. planta erbacee cu tulpina inalta, e****a, cu flori albe si frunze alungite, a carei radacina are diferite intrebuintari (in industria textila, in farmaceutica etc.); sapunarita; colagaci. [Sil. ciu-in] /<turc. coven
GARANTA s.f. planta erbacee cu flori albe-galbui dispuse in ciorchini, a carei radacina contine o materie coloranta rosie folosita pentru vopsitul fibrelor textile; (pop.) roiba. [< fr. garance, it. garanza].
IUTA s. f. 1. planta anuala cu tulpina inalta pana la 3 m si groasa de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivata in regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpina (Corchorus olitorius si capsularis). 2. Fibra textila obtinuta din tulpina iutei (1), intrebuintata la fabricarea panzei de sac, a covoarelor etc. – Din germ. Jute, it. iuta.
ROIBA, roibe, s. f. planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori albe-galbui, a carei radacina contine o materie colorata rosie cu care se vopsesc fibrele textile (Rubia tinctorum) – Lat. robia.
CHENAF ~i m. planta anuala cu tulpina inalta, acoperita cu tepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene cu pete rosietice la baza, din care se extrag fibre textile. /Orig. nec.
PIGMENTA, pigmentez, vb. I. 1. Refl. (Despre celule, tesuturi, parti ale plantelor si ale animalelor) A se colora prin pigmenti (1) care se formeaza prin actiunea soarelui, in urma unor tulburari functionale etc. 2. Tranz. A colora cu pigmenti (2) fibre textile, tesaturi etc. – Din fr. pigmenter.
CHENAF (‹ germ.) s. m. planta anuala din familia malvaceelor, cu tulpina inalta de c. 2 m, acoperita cu tepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene, cu pete rosietice la baza (Hibiscus cannabinus). Din ea se extrag fibrele textile cu acelasi nume. Sin. cinepa de Bombay.
IN (lat. linum) s. m., s. n. 1. S. m. planta anuala din familia linaceelor, cu tulpina subtire, fibroasa, frunze mici, inguste si flori albastre sau albe (Linum usitatissimum); in regiunile temperate sunt cunoscute c. 200 de specii. Din tulpini se extrag fibre textile, iar din seminte ulei, folosit in industria lacurilor, linoleumului etc. Semintele contin o toxina, linamarina, care, dupa presare (in vederea obtinerii uleiului), in prezenta apei si sub influenta unei enzime, se descompune in acid cianhidric, acetona si glucoza; simptomele intoxicatiei sunt cele provocate de acidul cianhidric. 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului (1). ♦ Panza facuta din aceste fire.
ROIBA ~e f. planta erbacee cu tulpina in patru muchii, cu frunze lunguiete, dispuse in jurul fiecarui nod, cu flori galbui si cu frunze mici, carnoase, a carei radacina contine o substanta coloranta rosie, folosita in industria textila; garanta. /<lat. robia
GARANTA ~e f. planta erbacee cu tulpina in patru muchii, paroasa, avand frunze lunguiete, dispuse in jurul fiecarui nod, flori galbui si fructe mici, carnoase, negre, din ale carei radacini se extrage o substanta coloranta rosie, folosita in industria textila; roiba. /<fr. garance
SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.
ATA ~e f. 1) Fir textil subtire folosit la cusut si la tesut. ~ de bumbac. ◊ Cusut cu ~ alba care nu corespunde adevarului; fals. Din fir pana in ~ de la inceput pana la sfarsit; complet; in intregime. Nici un capat de ~ absolut nimic. Viata cusuta cu ~ viata grea. A intinde ~a a intrece masura. 2): ~-de-mare a) planta acvatica cu tulpina foarte ramificata si cu flori verzui; b) peste marin cu corpul subtire si coada transformata intr-un organ apucator. [G.-D. atei] /<lat. acia
LUMANARE, lumanari, s. f. 1. Obiect de luminat in forma de cilindru subtire, facut din ceara sau din alta materie grasa solidificata, avand la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacara, producand lumina. ◊ Loc. adv. si adj. (Drept) ca lumanarea = foarte drept. La lumanare = la lumina lumanarii. ◊ Expr. A cauta (pe cineva sau ceva) cu lumanarea = a cauta (pe cineva sau ceva) cu multa staruinta. A tine (cuiva) lumanarea = a veghea pe cineva in momentul mortii (tinandu-i lumanarea aprinsa). 2. (Inv.) Unitate de masura conventionala pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candela. 3. planta erbacee cu flori galbui, dispuse intr-un spic lung (Verbascum phlomoides). – Lat. luminaria.