Rezultate din textul definițiilor
ANA, anale, s. f. Franghie de care sunt suspendate carligele carmacelor. ♦ Franghie cu plute care se agata de marginea superioara a mrejelor si a altor plase pescaresti. – Et. nec.

FLOTOR s.n. 1. Corp care pluteste la suprafata lichidului dintr-un recipient, actionand un dispozitiv care indica sau regleaza nivelul lichidului; plutitor. ♦ Corp plutitor atasat unei plase pescaresti ori unui dispozitiv lansat pe apa pentru a-i asigura plutirea. ♦ Camera de aer care serveste la mentinerea pe suprafata apei a oualor de tantari. 2. Dispozitiv cu ajutorul caruia un hidroavion pluteste la suprafata apei. [Pl. -oare. / < fr. flotteur].

FLOTOR s. n. 1. sfera goala care pluteste la suprafata lichidului dintr-un recipient, cu un dispozitiv care indica sau regleaza nivelul lichidului; plutitor. 2. corp plutitor atasat unei plase pescaresti ori unui dispozitiv lansat pe apa pentru a-i asigura plutirea. 3. baliza plutitoare care marcheaza punctele periculoase pentru navigatie. 4. dispozitiv de plutire a hidroavioanelor. 5. camera de aer care serveste la mentinerea pe suprafata apei a oualor de tantari. (< fr. flotteur)

ANA s. f. Franghie de care sunt suspendate carligele carmacelor. ♦ Franghie cu plute care se agata de marginea superioara a mrejelor si a altor plase pescaresti.

CALONET, caloneti, s. m. Unealta manuala in forma de scandurica neteda si subtire, folosita la impletitul plaselor pescaresti. – Et. nec.

plasa1, plase, s. f. I. 1. Impletitura cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura; fileu. ◊ plasa pescareasca = unealta de pescuit formata dintr-o retea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in plasa = a insela, a amagi, a seduce (pe cineva). 2. Impletitura cu ochiuri (din sfoara, sarma etc.) care se aseaza in spatele portilor de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) si pentru a pune in evidenta cu usurinta marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o mosie in evul mediu, in Tara Romaneasca, cuvenita unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui judet, in vechea impartire administrativa a tarii; ocol. III. (Rar.) Limba de cutit; tais. – Din sl. plasa.

CALONET ~i m. Unealta in forma de scandura neteda si subtire, folosita la impletitul plaselor pescaresti. /Orig. nec.

CALONET, caloneti, s. m. Scandura lata folosita la impletitul plaselor pescaresti.

POSADIRE, posadiri, s. f. (Reg.) Montarea plaselor pescaresti pe franghii sau pe odgoane, in vederea confectionarii diverselor unelte de pescuit. – Din posadi.

ciorpac n., pl. e (rut. cerpak d. cerpati [pron. corpati], a scoate apa sau din apa. V. cercala si pocerpesc). Chipcel, posfat, cirliont, un instrument pescaresc compus dintr´o plasa intinsa pe niste bete curbe asezate crucis si care se baga in apa ca o lingura si se scoate indata cu pestisorii peste care a dat (Mold. sud). Tirboc, mare lingura de plasa de scos din navod pestele prins (Iasi). Lingura mare de jintuit la stina. Cofita cu coada lunga de scos borhotu la fabrica (Bc). V. meredeu, chepcea, ciorbalic, roci.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)