Rezultate din textul definițiilor
stilp (-pi), s. m. – 1. Coloana, bara. – 2. Par, pripon. – 3. Cruce asezata pe mormint. – 4. Sprijin, reazem. – 5. Stea, sef, personalitate de prim plan. – 6. Evanghelie care se citeste la priveghi. Sl. stlupu (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 369), cf. slov. stolp, ceh. sloup, sb., cr. stup (› stup). – Der. stilpar, s. m. (veche moneda de aur), numita „dubla spaniola” care reprezenta cele doua coloane ale lui Hercule; stilpare, s. f. (ramura cu frunze, ramura verde; ram de salcie din Duminica Floriilor), probabil rezultat din confuzia lui stilp cu lat. stirps sau *stirpalis „ram” (Puscariu 1645; Puscariu, Dacor., I, 409; Tiktin; Barbulescu, Arhiva, XXXV, 118; Candrea); stilpi (var. instilpi), vb. (a stivui, a ingramadi); stilpnic, s. m. (pustnic), din sl. stlupiniku.
UTILITAR, -A, utilitari, -e, adj. Care are scopuri utile (imediate), care pune pe primul plan utilitatea (imediata); preocupat de interese materiale. – Din fr. utilitaire.
prim-plan, prim-planuri, s. n. Cadru cinematografic in care interpretii sunt filmati de aproape. – prim2 + plan.
primA, primez, vb. I. Intranz. (Livr.) A avea intaietate, a fi pe primul plan. – Din fr. primer.
prim-plan s. n., pl. prim-planuri
ESTETISM n. Conceptie care neaga sau minimalizeaza rolul si importanta continutului artistic, punand in prim-plan latura estetica. /<fr. esthetisme
PANORAMA ~e f. 1) Priveliste vasta, care poate fi contemplata din departare si de la inaltime; vedere circulara. 2) fig. Viziune de ansamblu. ~a istoriei literare. 3) Tablou de mari dimensiuni cu obiecte in relief in prim-plan, executat pe peretele unei incaperi circulare, iluminat intr-un anumit fel si destinat a fi privit din centru. 4) Cladire circulara in care este expus un asemenea tablou. 5) Spectacol de balci cu participarea scamatorilor, acrobatilor si a animalelor exotice. 6) Expozitie a figurilor de ceara; panoptic. /<fr. panorama, germ. Panorama
A primA ~ez intranz. livr. A se afla pe primul plan (dintr-un anumit punct de vedere); a detine intaietatea. /<fr. primer
TOT4 toata (toti, toate) pron. nehot. Intreg ansamblul; din care nu lipseste nimic. ~ poporul. ◊ Toate ca toate cele de pana acum mai pot fi tolerate. Inainte de toate in primul rand; pe primul plan. Cu toate ca macar ca; desi. Cu ~ul a) in total; b) in intregime; complet. De ~ a) in intregime; cu desavarsire; b) pentru totdeauna. Cu ~ cu la un loc cu; impreuna cu. Asta-i (sau atata-i) ~ nimic mai mult. /<lat. totus
COME-BACK /cam-bec/ s. n. Reluare a unei activitati sportive, muzicale, teatrale etc. dupa o perioada de incapacitate; reaparitia in prim-plan a unui „nume” care isi pierduse popularitatea. (< engl. come–back)
primplan s.n. Cadru cinematografic in care interpretii sunt filmati de aproape. [Pl. -nuri. / < prim- + plan].
TRANSTRAV s.n. (Cinem.) Procedeu de filmare constand in folosirea simultana in sens contrar a unui transfocator si a travlingului, care permite modificarea perspectivei cu pastrarea dimensiunilor personajului si a obiectelor din prim-plan, iar in cazul subiectelor desfasurate in adancimea cadrului creeaza senzatia de comprimare sau dilatare a spatiului. [< trans(focator) + trav(ling)].
AMORSA s. f. 1. dispozitiv de aprindere a unei incarcaturi; capsa. ◊ cantitate de pulbere asezata intre dispozitivul de aprindere si incarcatura de azvarlire a unei lovituri de artilerie. 2. banda neagra, opaca, de celuloid, care serveste la incarcarea-descarcarea aparatelor cinematografice ori a casetelor de filme la lumina. ◊ (cinem.) detaliu plasat in prim-planul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime. 3. a drumului = primul tronson terminat al unui drum. 4. nada, momeala (pentru pesti). 5. (cib.) serie de instructiuni care permit introducerea unui program. (< fr. amorce)
COME-BACK CAM-BEC/ s. n. reluare a unei activitati sportive, muzicale, teatrale etc. dupa o perioada de incapacitate; reaparitia in prim-plan a unui „nume” care isi pierduse popularitatea. (< engl. come-back)
primA vb. intr. a avea intaietate, a fi pe primul plan. (< fr. primer)
prim-plan s. n. (cinem.) cadru in care interpretii sunt filmati de aproape. (dupa fr. premier plan)
TRANSTRAV s. n. procedeu de filmare in folosirea simultana, in sens contrar, a unui transfocator si a travellingului, care permite modificarea perspectivei cu pastrarea dimensiunilor personajului si a obiectelor din prim-plan, iar in cazul subiectelor desfasurate in adancimea cadrului creeaza senzatia de comprimare sau dilatare a spatiului. (< trans/focator/ + trav/elling/)
plan1- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „plan”. [Var. plani-, plano-. / < fr. plani-, cf. lat. planus].
BLUM, Leon (1872-1950), om politic si eseist francez. Lider al Partidului Socialist Francez. prim-min. (1936-1937, mart.-apr. 1938; 1946-1947); pe plan extern a promovat politica de „neinterventie” in Raboiul Civil din Spania. Eseuri („Despre casatorie”).
CARTO- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „harta”, „grafic”, „plan”, „carte de joc”. [< fr., it. carto- < lat. charta, gr. chartes – harta].
O'DONNELL Y JORRIS, Leopoldo, conte de Lucena, duce de Tetuan (1809-1867), general si om politic spaniol. A sprijinit- Isabela a II-a impotriva carlistilor (1833-1839). Guvernator al Cubei (1843-1848). prim-min. (iul.-oct. 1856, 1858-1863, 1865-1866). A condus expeditia militara victorioasa in Maroc (1859-1860). Pe plan intern, a promovat o politica liberal-moderata.
LONGITUDINE s.f. 1. Distanta unghiulara a unui punct de pe glob fata de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distanta unghiulara a unui astru fata de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo – lungime].
PROIECT, proiecte, s. n. 1. plan sau intentie de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. 2. prima forma a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmeaza sa fie discutat si aprobat pentru a primi un caracter oficial si a fi pus in aplicare. ◊ Proiect de lege = text provizoriu al unei legi, care urmeaza sa fie supus dezbaterii organului legiuitor (si opiniei publice). 3. Lucrare tehnica intocmita pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instructiunile etc. necesare executarii unei constructii, unei masini etc. ◊ Proiect de diploma = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza careia studentii institutelor politehnice, institutelor de arhitectura etc. obtin diploma la sfarsitul studiilor. [Pr.: pro-iect] – Din germ. Projekt, lat. projectus.
planIFICA, planific, vb. I. Tranz. 1. A intocmi un plan; a programa, a organiza si a conduce pe baza de plan; a organiza o activitate, intocmind planul dupa care sa se desfasoare diferitele ei faze. 2. A determina cantitatea de materiale, materii prime etc. necesare unei activitati. ♦ A repartiza timpul de munca (pe diferite ramuri de activitate). ♦ A prevedea, a include intr-un plan. – Dupa fr. planifier.
plan4 ~uri n. 1) Distanta la care sunt situate persoanele sau lucrurile in raport cu cel care priveste. ~ secund. ◊ primul ~ parte a scenei care este cea mai apropiata de public. A fi (sau a sta) pe primul ~ a avea importanta primordiala. A trece pe ~ul al doilea a-si pierde rolul principal. 2) Departare a obiectului fata de aparatul de filmat. ◊ prim-~ reprezentare pe pelicula a capului si a bustului unui personaj. 3) Unghi de vedere; aspect. In ~ stiintific. Pe ~ social. /<fr. plan, lat. planus
DOILEA, DOUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre intaiul si al treilea. ◊ Loc. adj. De-al doilea = (despre veri) care sunt copiii verilor primari. ◊ Loc. adv. A doua zi = in ziua urmatoare. A doua oara = data urmatoare; cu alta ocazie. Al doilea = dupa primul, pe urma. (Pop.) De-al doilea = a doua oara. ◊ Expr. A pune (sau a lasa, a trece etc.) ceva pe planul al doilea = a considera ceva ca fiind de importanta secundara. [Pr.: do-i-] – Doi + le + a.
Eurystheus, fiul lui Sthenelus si al Nicippei. Cind Heracles era pe punctul de a se naste, Zeus, voind sa-i faca un dar fiului sau, a hotarit ca tronul cetatii Mycenae sa revina primului nou nascut dintre urmasii lui Perseus. De buna seama, el se gindise la erau. Geloasa, Hera i-a zadarnicit insa planurile, facind sa intirzie nasterea lui Heracles si grabind-o in schimb pe cea a lui Eurystheus. In felul acesta Eurystheus a devenit rege in Mycenae. Temindu-se toata viata de erou, atunci cind oracolul ii porunceste lui Heracles sa-l slujeasca pe Eurystheus, acesta din urma il pune la cele mai grele incercari, cu gindul ascuns sa-l piarda (v. si Heracles). Departe de a-i implini voia, cele douasprezece munci ale lui Heracles, savirsite la porunca lui Eurystheus, nu fac altceva decit sa sporeasca gloria eroului. Dupa moartea lui Heracles, ura lui Eurystheus se revarsa asupra fiilor celui dintii, pe care-i urmareste in toate peregrinarile lor (v. si Heraclidae). In cele din urma, Eurystheus cade rapus intr-o lupta impotriva atenienilor.
AVERESCU, Alexandru (1859-1938, n. Ismail), maresal si om politic roman. A parcurs toate gradele militare, de la sublocotenent (1881), la general de brigada (1906) si maresal (1930). Comandant al Scolii Superioare de Razboi (1894-1895). Atasat militar la Berlin (1895-1898); ca sef al Marelui Stat Major (1911-1913) a elaborat planul de lupta al armatei romane in timpul celui de-al doilea razboi balcanic; ministru de razboi (1907-1909). Exceptional comandant de osti, erou al primului razboi mondial, A. a obtinut rasunatoarele victorii de la Marasti si Oituz (1917). Ministru in repetate rinduri, prim-ministru (1918, 1920-1921, 1926-1927), ministru secretar de stat si consilier regal (1938). A infiintat (1918) si condus Liga (din 1920 Partidul) Poporului; a militat pentru consolidarea statului national unitar roman, impotriva curentelor extremiste, pentru un regim parlamentar-constitutional. Teoretician si ginditor militar („Tactica”, „Notite zilnice din razboi. 1916-1918”). M. de onoare al Acad. (1923).
BREJNEV, Leonid Ilici (1906-1982), om politic sovietic. prim-secretar (1964-1966) si secretar general (1966-1982) al C.C. al P.C.U.S. Presedinte (1960-1964 si 1977-1982) al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. (sef al statului). A organizat inabusirea „primaverii de la Praga” (1968) si a elaborat doctrina „suveranitatii limitate”. Pe plan intern a promovat o linie politica rigida, fapt ce a dus la o perioada de stagnare accentuata in societatea sovietica in domeniile vietii economice, sociale si spirituale.
RICHELIEU [riʃəlio], familie nobiliara franceza. 1. Armand Jean DU PLESSIS de (1585-1642), om politic si c******l francez (din 1622. Reprezentant al absolutismului in Franta. Ca prim-min. (1624-1642), in timpul domniei lui LUdovic XIII, a fost conducatorul de fapt al Frantei. Prin infrangerea hughenotilor (cucerirea cetatii La Rochelle), prin inlaturarea tendintelor autonomiste ale marilor seniori feudali si printr-o serie de reforme (finante, armata si legislatie), a consolidat monarhia absoluta. Pe plan extern, a luptat impotriva hegemoniei Habsburgilor in Europa, Franta participand (din 1635), alaturi de principii protestanti germani si de Suedia, impotriva Sfantului Imp. Roman de Natiune Germana si a Spaniei, in Razboiul de 30 de ani (1618-1648). A manifestat interes pentru literatura si arte. A contribuit la intemeierea (1635) Academiei Franceze. 2. Armand Emmanuel DU PLESSIS, conte de Chinon, duce de Fronsac (1766-1822), general si om politic francez. Emigrat in Rusia (1790), a devenit guvernator al provinciei Odessa (1803-1814). Reintors in Franta a devenit prim-min. (1815-1818, 1820-1821) obtinand plecarea Aliatilor din Franta si acceptarea ei in Sfanta Alianta.
CVADRATURA s. f. 1. (mat.) problema construirii unui patrat cu o arie data. ◊ calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan marginit de o curba inchisa. ♦ a cercului = problema (nesolutionabila) a construirii, cu rigla si compasul, a unui patrat cu aria egala cu a unui cerc dat; (fig.) problema imposibil de rezolvat. 2. (astr.) pozitie aparenta in care doi astri priviti de pe Pamant au o diferenta de longitudine de 90s. ◊ (pl.) fazele primului si ultimului patrar al Lunii. (< fr. quadrature)
PAS2 s. n. 1. distanta care separa doua spire consecutive ale unei elice sau doua filete ale unui surub, masurata paralel cu axa de rotatie. ♦ ~ de dintare = distanta cuprinsa intre planurile mediane a doi dinti consecutivi ai unui pinion sau ai unei roti dintate. 2. (inform.) operatie unitara intr-o rutina de calculator sau suboperatie in executarea unei instructiuni. 3. (mar.) document personal cu valabilitate temporara dat persoanelor pe timpul escalei; permis de debarcare. 4. ~ genetic = distanta creata intre un parinte si unul dintre copiii lui, astfel incat posibilitatea acestuia de a primi o gena oarecare se injumatateste datorita meiozei. (< fr. pas)
SAMANATORISM (SEMANATORISM) (‹ „Samanatorul”) s. n. Curent social, cultural si literar aparut in Romania in primul deceniu al sec. 20, numit astfel dupa titlul revistei „Samanatorul”, avandu-l ca principal ideolog si promotor pe N. Iorga. Vazand in taranime depozitara exclusiva a valorilor nationale, idealizand satul patriarhal in opozitie cu orasu, „viciat” de civilizatie, si elogiind boierimea autohtona, s. considera posibila refacerea comunitatii nationale printr-o cultura unica (atat pentru paturile de sus cat si pentru taranime). Un merit al s. este pregatirea culturala si morala a Marii Uniri din 1918. Pe plan literar, s. a incercat ca continue ideile „Daciei literare”, promovand o literatura pentru popor si cultivand inspiratia din trecutul istoric si din folclor. Datorita insa confuziei intre estetic si etic, s. nu s-a impus ca un curent literar, literatura strict samanatorista fiind lipsita de valoare, cu un pronuntat caracter tezist.
prim ~a (~i, ~e) si substantival (in opozitie cu ultim) (plasat, mai ales, inaintea substantivului) 1) Care este inainte, in fata (prin importanta sau valoare); care se afla in frunte; fruntas. ~a impresie. ~ul student. ◊ Numar ~ numar care se imparte numai la el insusi sau la unitate. ~-ajutor ajutor imediat acordat unui bolnav sau unui ranit (pana la transportarea lui in spital). Materie ~a v. MATERIE. A fi (sau a se afla) in ~ele randuri a fi (sau a se afla) in avangarda. De ~ rang (sau ordin) de importanta primordiala. De ~a necesitate foarte necesar. Pe ~(ul) plan pe planul din fata. In ~ul rand mai intai de toate. 2) (despre persoane) (la forma nearticulata, atasat de cuvantul determinat prin liniuta) Care este cel mai de sus intr-o ierarhie. ~-secretar. ~-ministru. /<lat. primus