Rezultate din textul definițiilor
COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.

COFETĂREÁSĂ, cofetărese, s. f. Femeie care face sau vinde produse de cofetărie1. – Cofetar + suf. -easă.

COFETÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care produce sau vinde produse de cofetărie. /cofet + suf. ~ar

SALCẤM (‹ tc.) s. m. Arbore din familia leguminoaselor, înalt până la 30 m, cu frunze imparipenat-compuse prezentând câte doi ghimpi la bază, cu flori albe mirositoare, melifere, dispuse în raceme, fructe păstăi (Robinia pseudacacia). Originar din America de Nord, a fost introdus în Franța (1600), apoi ți în alte țări europene, mai târziu și în România (1750) ca plantă ornamentală. Crește de la câmpie până în regiunea dealurilor find rezistent la secetă. Lemnul este folosit pentru obiecte de uz gospodăresc și pentru foc. S. este cultivat în plantații forestiere pentru producția de lemn, pentru fixarea coastelor, taluzelor, dunelor nisipoase și ca perdele parazăpezi de-a lungul drumurilor. Din flori se prepară băutir răcoritoare și produse de cofetărie. ◊ S. galben = arbust din familia leguminoaselor, înalt de 3-6 m m, cu frunze trifoliate și cu flori galbene în raceme mari (Laburnum anagyroides). Din lemn se fac obiecte de artă și mobile fine. ◊ S. japonez = arbore înalt de 20 m, asemănător cu salcâmul, cu flori gălbui în panicule mari terminale, cu păstăi de formă caracteristică (strangulate între semințe), indehiscente (Sophora japonica). Originar din E Asiei, la noi a fost introdus în parcuri și grădini.

BOMBOÁNĂ, bomboane, s. f. produs de cofetărie, fabricat din sirop de zahăr aromatizat, ciocolată etc., având culori, gust și forme diferite (mici bile, mici bastonașe etc.). – Din fr. bonbon.

GELATÍNĂ, gelatine, s. f. 1. Substanță proteică coloidală preparată prin fierbere din oase, cartilaje etc., cu diferite întrebuințări practice. 2. produs de cofetărie preparat din sirop de fructe sau dintr-o cremă dulce, închegată cu foi de gelatină (1). 3. Piele crudă pregătită pentru a fi tăbăcită. – Din fr. gélatine.

SUGIÚC s. n. 1. produs de cofetărie făcut din nuci m****e în must fiert cu făina. ♦ Bigi-bigi. 2. (Înv.) Un fel de cîrnat afumat preparat din carne de oaie, de capră sau de vită; ghiuden. – Din tc. sucuk.

TRÚFĂ1, trufe, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile de culoare violetă-negricioasă, în formă de cartofi, care cresc în pământ (Tuber). 2. produs de cofetărie făcut dintr-o cremă de ciocolată. – Din fr. truffe.

NAPOLITÁNĂ, napolitane, s. f. produs de cofetărie preparat din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. – Din fr. [tranche] napolitaine.

FRUCTÍNĂ, fructine, s. f. produs de cofetărie preparat din vafele cu umplutură de cremă de fructe. – Fruct + suf. -ină.

R***T, r******i, s. n. produs de cofetărie cu aspect gelatinos, fabricat din sirop de zahăr, amidon și diferite substanțe aromatice și prezentat de obicei în formă de cuburi mici. ♦ Fig. (Fam.) Lucru fără importanță – Din tc. r***t[lokum].

napolitán adj. m., (locuitor) s. m., pl. napolitáni; (locuitoare, produs de cofetărie) f. sg. napolitánă, pl. napolitáne

ALVÍȚĂ f. produs de cofetărie, fabricat din zahăr, miere, nuci și amidon sau albuș de ou. /halva + suf. ~iță

BOMBOÁNĂ ~e f. produs de cofetărie, de diferite forme și consistențe, preparat din caramel sau din ciocolată aromatizat (și colorat). [G.-D. bomboanei; Sil. -boa-nă] /<fr. bonbon

CASÁTĂ ~e f. produs de cofetărie preparat din mai multe feluri de înghețată consistentă dispusă în straturi. /<it. cassata, fr. cassate

COFÉTURI f. pl. produse de cofetărie; dulciuri; zaharicale. /<ngr. ko[n]féta

HALVÁ ~le f. produs de cofetărie preparat din semințe oleaginoase amestecate cu o masă de caramel. [Art. halvaua; G.-D. halvalei] /<turc. halva

ÎNGHEȚÁTĂ ~e f. 1) produs de cofetărie preparat prin congelarea unor creme (din lapte, frișcă, ouă). 2) Porție din acest produs. /v. a îngheța

JELÉU ~ri n. produs de cofetărie gelatinos, preparat din suc de fructe cu (mult) zahăr; peltea. /<fr. gelée

MARȚIPÁN ~e n. produs de cofetărie obținut dintr-un amestec de zahăr și miez de migdale. /<germ. Marzipan

MINCIUNEÁ ~éle f. (diminutiv de la minciună) 1) Minciună nevinovată. 2) produs de cofetărie preparat din felii de aluat nedospit și prăjit în multă grăsime; uscățică. /minciună + suf. ~ea

NAPOLITÁNĂ ~e f. produs de cofetărie preparat din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. /<fr. napolitaine

NUGÁ ~le f. produs de cofetărie, preparat din albuș de ou cu nuci (sau alune) și cu zahăr. /<fr. nougat

PELTEÁ peltéle f. 1) produs de cofetărie sub formă de pastă gelatinoasă transparentă, preparat din suc de fructe fiert cu (mult) zahăr; jeleu. 2) fig. Vorbire sau scriere lipsită de concizie; comunicare orală sau scrisă prolixă. /<turc. pélte, ngr. peltés

R***T ~uri n. 1) produs de cofetărie preparat dintr-o pastă gelatinoasă îndulcită și aromatizată. 2) fam. Lucru sau fapt lipsit de valoare. /<turc. r***t

ȘARLÓTĂ ~e f. produs de cofetărie pregătit din frișcă bătută și ouă frecate cu zahăr (uneori cu adaos de fructe). /<fr. charlotte

ȘERBÉT ~uri n. 1) produs de cofetărie, preparat din suc de fructe cu cafea (sau cacao), care se fierb cu zahăr până la îngroșare (uneori cu adaos de nuci pisate). 2) Băutură răcoritoare preparată din suc de fructe cu zahăr. /<turc. șerbet

TORT2 ~uri n. produs de cofetărie, preparat din mai multe foi de aluat dulce, coapte, unse cu cremă și puse una peste alta. /<germ. Torte

VÁTĂ f. Material de culoare albă, moale, obținut din fibre de bumbac, având diferite întrebuințări (în medicină, în tehnică). ◊ ~ minerală material obținut din fibre de sticlă, de zgură, de cuarț, folosit ca izolant termic și acustic. ~ de zahăr (sau dulce) produs de cofetărie (de diferite culori), asemănător cu vata, obținut prin centrifugare din soluție de zahăr. ~ de sticlă masă de fibre scurte de sticlă împâslite, întrebuințată ca izolant termic și acustic sau ca filtru pentru lichidele corosive. Are ~ în urechi se spune despre o persoană care aude rău. /<germ. Watte

ZAHARICÁLE f. pl. produse de cofetărie; dulciuri; cofeturi. /<ngr. zahariká

SCORȚIȘOARĂ s.f. Scoarța aromatică a unor arbori exotici veșnic verzi (Cinnanomum zeylanicum și Cinnamomum cassia), comercializată uscată sub formă de batoane de aproximativ 10 cm lungime, sub formă de bucățele sau gata măcinată, de culoare maronie-roșcată. Se utilizează în bucătăria occidentală mai ales pentru aromatizarea produselor de cofetărie, dar în țările orientale și la condimentarea preparatelor culinare (carne, pui, pește), în special în amestecuri tradiționale.

NAPOLITÁN, -Ă, napolitáni, -e, adj., subst. 1. Adj., s.m. și f. (Locuitor) din Napoli (Italia). ♦ (s.f.) Dialect vorbit în (regiunea) Napoli. 2. S.f. produs de cofetărie din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. (cf. fr. napolitain, it. napoletano) [def., et. și MDN]

TRÚFĂ s.f. 1. (Liv.) Inducere în eroare; înșelătorie, șarlatanie. ♦ Abuz de încredere, escrocherie. 2. Gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, de culoare violetă-negricioasă, având forma unui cartof. 3. produs de cofetărie preparat cu o cremă de unt și ciocolată. [< fr. truffe, it. truffa, prov. trufa < lat.t. tufera].

VANÍLIE s.f. 1. Varietate de orhidee mexicană, cultivată la tropice pentru fructele sale. ♦ Fructul acestei plante, folosit mai ales la produsele de cofetărie și de parfumerie. 2. Plantă din familia boraginaceelor; vanilie sălbatică; (pop.) buruiana-dalacului; iarba-soarelui. [Gen. -iei. / cf. fr. vanille, it. vaniglia, lat.sc. vanilia].

bomboánă (bomboáne), s. f.produs de cofetărie de forme diferite, caramelă. – Var. (înv.) bombon. Fr. bonbon.Der. bombonieră, s. f., din fr. bonbonnière.

NAPOLITÁNĂ s.f. produs de cofetărie de formă prismatică sau cilindrică, compus din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. [< fr. napolitaine, cf. Napoli – oraș în Italia].

NAPOLITÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Napoli. ◊ (s. m.) dialect vorbit în (regiunea) Napoli. II. s. f. produs de cofetărie din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. (< fr. napolitaine)

TRÚFĂ s. f. 1. inducere în eroare; înșelătorie, șarlatanie. ◊ abuz de încredere, escrocherie. 2. gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, violete-negricioase, de forma unui cartof. 3. produs de cofetărie pe bază de cremă de unt și ciocolată. 4. nas al unui câine. (< fr. truffe)

VANÍLIE s. f. orhidee mexicană cultivată la tropice pentru fructele sale aromatice, în formă de păstaie; fructul la produsele de cofetărie și de parfumerie. (< it. vaniglia fr. vanille)

sugiúc (-curi), s. n.produs de cofetărie oriental, pe bază de nuci învelite în pastă de zahăr cu must. – Mr. sugiuc. Tc. sucuk (Șeineanu, II, 328; Ronzevalle 112), cf. ngr. σουτζούϰι, alb., bg. sudžuk.

BLAT, blaturi, s.n. (În gastronomie) produs semipreparat de cofetărie-patiserie: un aluat gata copt, de formă rotundă (pentru torturi) sau dreptunghiulară (pentru prăjituri sau rulade).

MARȚIPAN, marțipane, s.n. Pastă de migdale, preparată din pudră de migdale amestecată cu zahăr, utilizată ca interior de bomboane (praline), pentru acoperirea torturilor sau pentru realizarea unor elemente de decor în cofetărie; prin ext., produse de bombonerie (figurine de diverse forme) din marțipan. Germ. Marzipan, it. marzapane

CARAMÉL n. produs obținut prin topirea zahărului și folosit în cofetărie, la colorarea unor băuturi sau alimente. /<fr. caramel

CARAMÉL s. n. produs de culoare brună obținut prin încălzirea zahărului, folosit în cofetărie și la colorarea unor băuturi sau alimente. – Fr. caramel.

CARAMÉL, carameluri, s. n. produs de culoare brună-roșcată solubil în apă, obținut prin încălzirea și deshidratarea zahărului și folosit în cofetărie, la colorarea unor băuturi sau a unor alimente și la prepararea plăcilor fotografice. – Din it. caramel.

ESENȚĂ, esențe, s.f. Lichid volatil, cu aromă puternică, numit și ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarță, rădăcină) sau produs sintetic (aromă de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care păstrează integral proprietățile acestora (aromă, gust, principii active); se utilizează în scopuri medicinale, în parfumerie sau ca aromate în cofetărie și patiserie, sub formă de soluție alcoolică (esență de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lămâie, de mentă, de trandafir); se obțin esențe și prin reducerea unei fierturi (esență de ciuperci), prin infuzare (apă de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapă, frunze) în oțet sau în vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)