Rezultate din textul definițiilor
DIESEL s.n. Motor diesel = motor cu ardere interna la care combustibilul, injectat in cilindru, se aprinde din cauza temperaturii realizate prin comprimare; locomotiva diesel electrica = locomotiva electrica a carei sursa de energie este furnizata de un generator de curent pus in functiune de un motor diesel. [Pron. di-zel, pl. -le, -luri. / < Diesel – inventator german].

JUKE-BOX s.n. (Anglicism) Electrofon automat care poate fi pus in functiune cu fise, instalat de obicei in localuri publice. [Pron. giuc-box. / < engl., fr., it. juke-box].

automobil, -a adj. (cuv. ibrid, d. auto- si mobil; fr. automobile. Cuv. corect ar fi fost automat). Care se misca fara cai (adica printr´un motor cu abur, electricitate s. a.) vorbind de vehicule: o trasura automobila. S. n., pl. e. Trasura automobila. – Se zice des si rau si -il si otomobil. Prima incercare a unui automobil cu abur fu a lui Cugnot, la 1769. La 1831 s´au pus in functiune in Anglia omnibuse cu abur. La 1875 Bollee facu un automobil cu care merse, in 1878, de la Paris la Viena. La 23 Octobre 1883, Belmont si-a brevetat la Paris un automobil de lemn cu o masina de bronz cu toate caracterele motorului actual, in special ale carburatorului. El a lucrat 15 ani la inventiunea lui perfectionind-o, dar a murit sarac. Primu care a pus in practica motoru cu benzina fu Daimler in Cannstatt (Bavaria) si, aproape in acelasi timp, Benz, in Mannheim, in anu 1886. Motoru lui Daimler fu perfectionat in Francia. Alt inventator fu si Siegfried Markus, mort la 1899 la Viena. Sint si automobile cu spirt si cu electricitate.

CLAVIATURA, claviaturi, s. f. 1. Totalitatea clapelor la pian, la orga, la acordeon, la masina de scris etc. 2. Totalitatea butoanelor de comanda care pun in functiune un mecanism, o masina etc. [Pr.: -vi-a-] – Din germ. Klaviatur.

URNI, urnesc, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) misca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se afla. ♦ Tranz. A pune in functiune o masina, un sistem tehnic etc. – Din sl. urinonti.

RODAJ, rodaje, s. n. punere in functiune a unui motor nou fara a-l forta, in scopul netezirii si ajustarii suprafetelor de contact in miscare ale pieselor componente; perioada in care un motor functioneaza in acest fel. – Din fr. rodage.

CLAVIATURA ~i f. 1) (la unele instrumente muzicale, aparate, masini de scris etc.) Ansamblu de clape si de butoane. 2) Totalitate a butoanelor de comanda care pun in functiune un mecanism, o masina etc. [G.-D. claviaturii; Sil. -vi-a-] /<germ. Klaviatur

A RATIONA1 ~ez intranz. A pune in functiune ratiunea; a judeca. ~ asupra unei probleme. [Sil. -ti-o-] /Din ratiune

TABLOU ~ri n. 1) Lucrare artistica (pictura, desen, gravura) inramata si atarnata pe perete in scop decorativ. ◊ A ramane ~ a ramane perplex, uluit; a inlemni. 2) fig. Priveliste care impresioneaza prin frumusete si pitoresc. 3) fig. Descriere (orala sau in scris) a unei privelisti. 4) Parte dintr-un act al unei piese de teatru (care se desfasoara intr-un decor propriu). 5) tehn. Panou pe care sunt montate aparatele cu ajutorul carora se pun in functiune diferite masini sau se controleaza functionarea lor. ~ de bord. [Sil. ta-blou] /<fr. tableau

DECLANSA vb. I. tr. 1. A dezlantui, a starni, a provoca subit (o actiune, o criza etc.). 2. A desface, a deschide, a pune in functiune (un dispozitiv, un mecanism etc.) prin suprimarea unei piedici. [< fr. declencher].

IMPLEMENTA vb. I. tr. (Liv.) A pune in functiune. ♦ A duce la bun sfarsit, a indeplini; a realiza. [< engl. implement].

ITAIPU, cea mai mare hidrocentrala din lume, construita (1973-1991) pe fl. Parana, la granita dintre Brazilia si Paraguay. Are 18 turbine de 750 MW fiecare (cu o putere totala instalata de 13.500 MW), ultima fiind pusa in functiune la 6 mai 1991. Lacul de acumulare are o supr. de 1.350 km2, o lungime de 170 km si un volum de 29 km3.

capatuiesc v. tr. (d. capatii, capat). Dau cui-va o pozitiune (de ex., il casatoresc, il pun in functiune, il imbogatesc). V. refl. Ajung intr´o stare fericita. V. capuiesc.

RAFOV, com. in jud. Prahova, situata in C. Ploiestiului, pe dr. vaii Teleajenului si pe raul Ghighiu; 5.493 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.). In martie 1857, la R. a fost pusa in functiune o rafinarie de petrol, cu o capacitate de 2.700 t pe an (printre primele din lume), conceputa de Alexe Marin, Theodor Mehedinteanu si Adolf Steege. In satul R. se afla Curtea Domneasca a lui Stefan Cantacuzino (1714-1715), conacul lui Costache Cantacuzino (prima jumatate a sec. 18) si biserica Sf. Nicolae (1742, cu picturi din 1748), iar in satul Goga, biserica Sf. Nicolae (1776, restaurata in 1866).

chivernisesc v. tr. (ngr. kiverno, aor. kivernisa, vgr. kybernao, de unde si lat. gubernare, a cirmui, a guverna). Vechi. Administrez, conduc: a chivernisi un judet. Azi. Fam. Pun in functiune, dau o sinecura, asigur: parintii isi chivernisesc copiii. Adun, string: a chivernisi bani la tinereta [!]. V. refl. Ma asigur de saracie, ma imbogatesc. – Si schiv- (nord). V. dichisesc.

EPITET, epitete, s. n. Determinant expresiv, de obicei cu functiune de adjectiv, pus pe langa un substantiv. – Fr. epithete (lat. lit. epitheton).

IMPLEMENTA, implementez, vb. I. Tranz. A pune in practica, in functiune, a aplica; a integra; a indeplini, a realiza. – Dupa engl. implement.

A PEDALA ~ez intranz. 1) A actiona pedalele unui mecanism (pentru a-l pune sau a-l mentine in functiune). 2) fig. A manifesta insistenta; a starui. /<fr. pedaler

asez, a -a v. tr. (lat. ad-sediare, d. sedium, scaun, sediu, d. sedere, a sedea. – El aseaza, sa aseze. V. asediu). Pun cu rinduiala: a aseza copiii la masa, lucrurile in dulap. Intemeiez: a aseza un sat. Instalez: a aseza pe cineva in functiune, pe tron. V. refl. Ma pun cu rinduiala (indiferent daca in picioare sau sezind pe scaun): s´a asezat la dreapta lui. (Cind e vorba de masa, de a ocupa loc la masa, nu se zice corect romaneste de cit a se pune la masa si nici de cum a se aseza la masa, cum pretind unii semidocti de rau gust). Ma stabilesc: a te aseza intr´un oras. Ma depun: drojdia s´a asezat. Fig. Ma potolesc: gurile s´au asezat.

acaparez v. tr. (fr. accaparer, d. it. accapparare). Gramadesc marfa ca sa devina mai rara si s' o vind mai scump. Fig. Apuc mult in paguba altora: a acapara functiunile bune. A acapara pe cineva, a pune mina pe el, a-l face sa tie cu tine.

1) arcan n., pl. e (rut. rus. tat. turc. arkan). Lat de prins caii, in vechime intrebuintat si in batalie. Prins cu arcanu, se zice ironic despre un ofiter sau functionar de moda veche sau care face impresiunea ca e pus cu de-a sila intr' o functiune, pin [!] aluziune la modu de recrutare de odinioara. Un dans popular in Munt., numit si arcana (Vrancea) si -nea (Trans. Bucov.), f., pl. ale, ele.

functiune f. Stare de functionare a unui sistem (tehnic, organic sau social). ◊ A pune in ~ a face sa functioneze. A intra in ~ a incepe sa functioneze. In exercitiul ~ii in procesul indeplinirii indatoririlor oficiale. [Art. functiunea; G.-D. functiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. fonction, lat. fonctio, ~onis

cascaval n., pl. uri (turc. kaskaval, d. it. cacio, cas, si cavallo, cal, de la obiceiu italian meridional de a pune la uscat cascavalurile pe o prajina legate cite doua, adica „calare”; ngr. kaskavali, bg. kaskaval. D. rom. vine ung. kaskaval). Brinza sarata tescuita in forma de disc. (Cel uscat, care se poate razui p. macaroane, se numeste grecesc, cel moale romanesc). Fig. functiune bine platita, chilipir: a se viri in cascaval. A te intinde la cascaval, a te obraznici, a-ti permite prea mult, a te indesa la chilipir. V. cas si jant.

besica (est) si ba- (vest) f., pl. i (lat. vesica, besica; it. besciga si vescica, pv. vesiga, fr. vessie, sp. vejiga, pg. bexiga; alb. masika. D. rom. vine sirb. besika). Receptacul membranos care contine u***a in corpu animalelor sau implineste alta functiune la pesti ori pasari. Unflatura pe corp produsa de arsura, de cizma care te roade ori pe palme de multa munca, de gimnastica s.a. Bulbuc, glob cav, unflatura formata de apa, mai ales de sapun: fericirea e ca besicile de sapun, ploua cu besici. Besica de bou, tipla pusa in loc de geam (in vechime).

A DREGE dreg tranz. 1) (obiecte stricate, defectate) A repune in functiune; a repara; a tocmi. ◊ A-si ~ gustul a lua ceva in gura pentru a face sa dispara un gust neplacut. A-si ~ glasul (vocea) a tusi usor pentru a-si limpezi vocea. 2) fig. A modifica in bine; a corecta; a corija. 3) A intocmi cu indemanare, aranjand si potrivind. 4) (bucate, bauturi) A imbunatati la gust prin adaugarea condimen-telor. 5) fig. (bauturi) A turna in pahare; a umple paharele. 6) pop. (persoane) A invata minte; a pune la punct. 7) fam. (obrajii) A colora cu fard (pentru a da un aspect placut). /<lat. dirigere



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)