Rezultate din textul definițiilor
BRETELA, bretele, s. f. Sistem de ramificatie de cale ferata asezat intre doua linii paralele, constituit din doua linii diagonale incrucisate, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta in ambele sensuri. – Din fr. bretelle.

BRETELA ~e f. Sistem de ramificatie de cale ferata, care uneste doua linii si permite trecerea vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta in ambele sensuri. /<fr. bretelle

BRETELA, bretele, s. f. Sistem de ramificatie de cale ferata, alcatuit din doua diagonale incrucisate si asezat intre doua linii, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta, in ambele sensuri. – Fr. bretelle.

SCHIMBATOR adj., s. 1. adj. v. miscator. 2. adj. v. neregulat. 3. adj. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbacios, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) nazuros, (pop. fig.) baltat. (O vreme ~oare.) 4. adj. v. inconsecvent. 5. adj. v. fluctuant. 6. adj. nestator-nic, (inv.) necredincios. (~ in dragoste.) 7. adj. v. trecator. 8. s. schimbator de cale = ramificatie. (~ la calea ferata.) 9. s. v. talpig. 10. s. (CHIM.) schimbator de ioni = ionit.

DIAGONALA ~e f. 1) Dreapta care uneste doua varfuri nealaturate ale unui poligon sau ale unui poliedru. ◊ In ~ de-a curmezisul. 2) Curea purtata de-a curmezisul pieptului la unele uniforme militare. 3) ramificatie de cale ferata care permite trecerea trenurilor de pe o linie pe alta. [Sil. di-a-] /<fr. diagonal

BRETELA s.f. 1. ramificatie de cale ferata intre doua linii paralele, care permite trecerea trenului de pe o linie pe cealalta. 2. Conducta sau drum foarte scurt de legatura intre artere apropiate si paralele. ♦ Portiune de sant care face legatura intre transeele paralele cu linia frontului. [< fr. bretelle].

AMBRANSAMENT s.n. ramificatie secundara a unei cai ferate a unei conducte etc. [< fr. embranchement].

AMBRANSAMENT ~e n. ramificatie secundara a unei linii de cale ferata, a unei conducte de canalizare etc. /<fr. embranchement

MARCA1, marci, s. f. 1. Semn distinct aplicat pe un obiect, pe un produs, pe un animal etc. pentru a-l deosebi de altele, pentru a-l recunoaste etc. ♦ Tip, model, inscriptie (care indica sursa) de fabricatie. Marca de automobil.Loc. adj. De marca = de calitate superioara. ♦ (Inv.) Stema; blazon, emblema. ◊ Loc. adj. (despre oameni) de seama; marcant, distins. 2. Fisa de metal cu numar de ordine, cu care lucratorii isi dovedesc prezenta la lucru sau pe care o lasa in schimbul uneltelor primite. 3. Piatra sau bucata de sina vopsita in alb, asezata transversal intre doua linii de cale ferata care se intretaie, pentru a indica ramificatia liniei ferate si locul pana unde pot inainta vehiculele fara pericol de ciocnire. 4. Fig. Semn distinctiv, trasatura specifica, insusire caracteristica; particularitate. – Din ngr. marka, fr. marque. Cf. germ. Marke.

BRETELA s. f. 1. sistem de ramificatie din doua diagonale care asigura legatura intre doua drumuri, cai ferate, conducte magistrale. ◊ sosea, alee ocolitoare; centura. 2. (mit.) portiune de sant care leaga doua pozitii de aparare succesive. (< fr. bretelle)

ramificatie s. 1. ramificare. (~ a unui copac.) 2. v. brat. 3. v. schimbator de cale. (~ la calea ferata.)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)