Rezultate din textul definițiilor
abraziv, -a adj., s. n. (corp, material dur) capabil a roade prin frecare. (< fr. abrasif)

ABRAZIV, -A, abrazivi, -e, adj., s. n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. – Din fr. abrasif.

ABRAZIV ~a (~i, ~e) si substantival (despre corpuri dure, materiale) Care are proprietatea de a roade prin frecare. Piatra ~a. /<fr. abrasif

ABRAZIV, -A adj., s.m. (Corp dur, material) care roade prin frecare. [< fr. abrasif].

GLODI, glodesc, vb. IV. Tranz. A freca, a roade, a intepa. – Sb., rus. glodati.

GLODI, glodeste, vb. IV. Tranz. (Pop.) A freca, a roade, a intepa (o parte a corpului), producand o senzatie neplacuta, durere etc. – Din scr., rus. glodati. Cf. glod.

A SE roade se roade intranz. A-si pierde integritatea (prin frecare, macinare etc.). /<lat. roadere

abraziune s. f. 1. roadere a scoartei terestre datorita vantului sau curentilor apei. 2. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv. (< fr. abrasion, lat. abrasio)

freca vb. 1. v. facalui. 2. v. roade. 3. v. frictiona.

ABRAZIUNE ~i f. 1) Proces de eroziune a tarmului prin actiunea valurilor. 2) roadere a unui corp prin frecarea cu altul mai dur. [Sil. a-bra-zi-u-ne] /<fr. abrasion

ABRAZIUNE, abraziuni, s. f. 1. roadere a tarmurilor de catre valurile marii. 2. roadere a unui corp prin frecarea lui de alt corp mai dur. [Pr.: -zi-u-] – Fr. abrasion.

ABRAZIUNE s.f. 1. Proces de eroziune a tarmului de catre valurile marii sau ale lacurilor. 2. roadere a unui corp rezultata din frecarea lui cu altul mai dur; abrazare. [< fr. abrasion].

ABRAZIUNE, abraziuni, s. f. 1. Proces de eroziune a tarmurilor din cauza valurilor marii. 2. roadere a unui corp ca urmare a frecarii lui de alt corp abraziv sau mai dur; abrazare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. abrasion.

TOCI1, tocesc, vb.IV. 1. Tranz. si refl. A face sau a deveni mai putin ascutit, mai putin taios; a (se) roade, a (se) uza prin intrebuintare, prin frecare, prin lovire etc. ♦ Tranz. Fig. A uza, a slei rabdarea, puterea etc. cuiva. 2. Tranz. A ascuti un obiect la tocila. 3. Tranz. Fig. A-si insusi mecanic lectiile, invatandu-le pe dinafara; (cu sens atenuat) a insista indelung in invatarea unei lectii, unei materii etc. – Din sl. tociti.

frecare s. 1. (FIZ.) frictiune. (Proces de ~.) 2. v. roadere. 3. v. frictionare.

EROZIUNE s. f. 1. roadere a solului, a rocilor sub actiunea diferitilor agenti externi. ◊ (p. ext.) roadere, tocire, uzura. 2. uzura a conductelor sau a aparatelor metalice datorita frecarii fluidelor de peretii acestora. 3. ulceratie usoara, superficiala a pielii sau a mucoaselor. 4. (fig.) degradare progresiva, uzura lenta. (< fr. erosion, lat. erosio)

EROZIUNE s.f. 1. Actiunea de roadere pe care o exercita mai ales apa si agentii atmosferici asupra Pamantului; (spec.) roadere a solului produsa de actiunea diferitilor agenti externi. 2. Uzura conductelor sau a aparatelor metalice, datorita frecarii fluidelor de peretii acestora. 3. Ulceratie usoara, superficiala a pielii sau a mucoaselor. [Pron. -zi-u-. / < fr. erosion].

roadeRE s. 1. degradare, deteriorare, ponosire, stricare, tocire, uzare, (rar) ponoseala. (~ hainelor, prin purtare.) 2. v. eroziune. 3. (GEOGR., GEOL.; concr.) coroziune, erodare, eroziune, (pop.) mancatura, rosatura. (S-a produs o adanca ~ in sol.) 4. macinare, sapare, sapat. (~ malului de catre ape.) 5. frecare, rosatura. (~ pantofilor.)

BATE vb. 1. a atinge, a lovi, (pop. si fam.) a mustrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipani, (fam.) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a croi, a freca, a imblati, a mangaia, a manji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarmana, a scarpina, a tarnosi, a tarnui, (arg.) a cafti, a mardi. (Cine te-a ~?) 2. v. izbi. 3. v. lovi. 4. v. ciocani. 5. v. batatori. 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au ~.) 7. v. facalui. 8. v. roade. 9. (inv.) a semna. (~ moneda.) 10. v. birui. 11. v. izbandi. 12. v. intrece. 13. v. lupta. 14. a se intrece, a se lupta, a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 15. a dangani, a suna, (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 16. v. palpita. 17. v. sufla. 18. a trage. (Arma ~ departe.) 19. v. pedepsi. 20. v. lumina.

roade vb. 1. (reg.) a mezdri. (Un animal care ~ hrana.) 2. a (se) toci, a (se) uza. (Covorul s-a ~.) 3. v. ponosi. 4. a manca. (Nu-ti mai ~ unghiile.) 5. a (se) distruge, a (se) manca. (Moliile au ~ haina.) 6. v. ataca. 7. v. eroda. 8. a (se) macina, a (se) manca, a (se) sapa, a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 9. a bate, a freca, a glodi. (Ma ~ pantofii.)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)