Rezultate din textul definițiilor
ROCA s. (GEOL.) 1. piatra, (inv.) stanca. (O ~ dura.) 2. roca clastica v. roca detritica; roca colectoare v. roca magazin; roca detritica = roca clastica; roca efuziva = vulcanit, roca vulcanica; roca eruptiva v. roca magmatica; roca magazin v. roca colectoare; roca magmatica = roca eruptiva; roca organogena v. biolit; roca sedimentara v. roca vulcanica = vulcanit, roca efuziva.

BRECIE s. f. roca detritica rezultata prin cimentarea grohotisurilor, a sfaramaturilor altor roci dure. (< germ. Breccie, it. breccia)

BOLSON s.n. Regiune joasa a unui desert montan, acoperita de roci detritice si marginita de un abrupt stancos. [< fr., sp. bolson < cuv. mexican].

CIMENT s.n. 1. Praf fin, obtinut prin calcinarea unui amestec de calcar si argila, care se pietrifica prin amestecarea cu apa. 2. Material care leaga intre ele fragmente de roci detritice. [Pl. -turi. / cf. it. cimento, fr. ciment, lat. caementum – pietris].

INVOLUTIE s.f. 1. Transformare regresiva a unui organ sau organism. ♦ Revenire a unui organism la starea lui normala; situatia unui organ intors inauntru. 3. (Mat.) Transformare biunivoca a unei multimi in ea insasi; omografie reciproca. 4. (Fil.) Trecerea de la eterogen la omogen, de la multiplu la unitate. 5. (Geol.) Ondulatie a unor strate subtiri de sedimente sau roci detritice care apar sub influenta actiunii inghetului. [Gen. -iei, var. involutiune s.f. / cf. fr. involution, lat. involutio].

CLASTIC, -A adj. (Despre roci) Format prin dezagregarea altor roci; detritic. [< fr. clasique, cf. gr. klastos – sfaramat].

BOLSON s. n. regiune joasa a unui desert montan, cu roci detritice si marginita de un abrupt stancos. (< fr., sp. bolson)

CIMENT s. n. 1. material de constructie, pulbere fina obtinuta prin macinarea clincherului, care se petrifica prin amestecarea cu apa. 2. material natural, liant intre fragmentele ce formeaza rocile detritice. (< fr. ciment, it. cimento)

CLASTIC, -A adj. (despre roci) format prin dezintegrarea altor roci; detritic. (< fr. clastique)

INVOLUTIE s. f. 1. transformare regresiva a unui tesut, organ sau organism. 2. revenire a unui organ la starea normala, dupa o dezvoltare anormala in urma unei boli sau a unei stari organice exceptionale. 3. (mat.) transformare biunivoca a unei multimi in ea insasi. 4. (fil.) trecerea de la eterogen la omogen, de la multiplu la unitate. 5. ondulatie a unor straturi subtiri de sedimente sau roci detritice care apar sub influenta actiunii inghetului. (< fr. involution, lat. involutio)

ALEURIT s. n. roca sedimentara detritica, neconsolidata, formata din fragmente de minerale si de roci cu dimensiunile foarte mici. ♦ Fractiune din sedimente cu aceeasi granulatie. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurite.

CLASTIC, -A, clastici, -ce, adj. (Despre roci) Format din fragmente de minerale si de roci provenite in urma proceselor de dezagregare si de acumulare a materialului unor roci preexistente; detritic. – Din fr. clastique.

PIETRIS, pietrisuri, s. n. 1. roca sedimentara detritica necimentata constituita din diferite fragmente de roci si de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse intre 2 mm si circa 70 mm, care se formeaza pe litoral, in albiile apelor curgatoare, in regiunile ocupate de ghetari etc. 2. Pietris (1) mai marunt provenit din albiile raurilor, din cariere sau din piatra sfaramata, folosit ca agregat in prepararea betoanelor, ca material de pietruire a drumurilor etc. 3. (Inv. si pop.) Pamant pietros sau nisipos, neproductiv, sterp. – Piatra + suf. -is.

PSEFIT, psefite, s. n. (Geol.) 1. Material detritic care alcatuieste unele roci sedimentare. 2. Denumire pentru rocile sedimentare detritice grosiere. – Din fr. psephite, engl. psephite.

CLASTIC adj. (GEOL.) detritic, terigen. (roca ~.)

LEHM s.n. (Geol.) roca sedimentara detritica neconsolidata; argila nisipoasa. [Pron. lem. / < fr. lehm, germ. Lehm].

ALEURIT s.n. (Geol.) roca sedimentara detritica, formata din granule foarte mici de minerale si de roci. ♦ Fragment dintr-un astfel de sediment. [Pron. -le-u-. / < fr. aleurite].

ALEURIT s. n. roca sedimentara detritica, formata din granule foarte mici de minerale, de roci. ◊ fragment dintr-un astfel de sediment. (< fr. aleurite)

CONGLOMERAT s. n. 1. roca sedimentara detritica, formata prin cimentarea bolovanisurilor si pietrisurilor transportate de ape; conglomeratie. ♦ (tehn.) masa de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (ec.) forma de monopol prin fuziunea unor companii care isi desfasoara activitatea in cele mai diverse ramuri si sectoare de productie. 3. (fig.) ingramadire de lucrari, de aspecte diferite. (< fr. conglomerat)

LEHM [LEM] s. n. roca sedimentara detritica neconsolidata. (< germ. Lehm)

LIMON s. n. roca sedimentara detritica, cu consistenta intre nisip si argila. (< fr. limon)

PSEFIT s. n. 1. material detritic, din fragmente mai mari: pietrisuri, brecii etc. 2. denumire generica data rocilor sedimentare detritice grosiere. (< fr. psephite)

BOLOVANIS (‹ bolovan) s. n. roca sedimentara detritica, mobila, formata din elemente rotunjite, cu dimensiuni mai mari de 70 mm si constituita din bucati de roci rezistente la eroziune. Se formeaza prin actiunea apelor curgatoare (in amonte), a ghetarilor (in locul de topire) si a marilor (in apropiere de tarm), constituind aluviunile teraselor, morene si cordoanele litorale.

BRECIE (‹ it. breccia „pietris, prundis”) s. f. roca sedimentara detritica consolidata, in compozitia careia intra fragmente colturoase de roci preexistente, de dimensiuni si compozitie mineralogica diferite. Poate fi: b. vulcanica (roci magmatice cimentate prin lava eruptiva); b. piroclastica (produse colturoase ale exploziei exogena); b. tectonica (formata din fragmente provenite din rocile aflate in zonele de fractura ale scoartei Pamintului, cimentate ulterior prin intermediul materialelor transportate de apele hidrotermale); b. sedimentara (la bazele pantelor din grohotisul depus).

MORFOSCOPIE s.f. Studiul formei, al aspectului suprafetei granulelor care alcatuiesc rocile si depozitele detritice. [Gen. -iei. / < fr. morphoscopie].

COLUVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor sub actiunea agentilor fizici si transportat la distanta mica de la locul de formare. (

ELUVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor. (< fr. eluvium)

MORFOSCOPIE s. f. studiu al formei elementelor care alcatuiesc rocile si depozitele detritice. (< fr. morphoscopie)

PSAMIT, psamite, s. n. (Geol.) 1. Material detritic care alcatuieste unele roci sedimentare. 2. Denumire pentru nisip sau gresie. – Din fr. psamite.

detritic, -A adj. (Despre roci) Provenit din alta roca prin faramitarea cauzata de agenti externi. [< fr. detritique].

COLUVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub actiunea agentilor fizici si transportat la distanta mica de la locul de formare. [Pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apa murdara].

detritic, -A adj. (despre roci) provenit din alta roca prin faramitarea cauzata de agenti externi; clastic. (< fr. detritique)

TUFIT s. n. roca sedimentara din material detritic si cenusa vulcanica. (< fr. tuffite, germ. Tuffit)

TUFIT, tufite, s. n. roca sedimentara alcatuita din material detritic marunt si cenusa vulcanica. – Din fr. tuffite, germ. Tuffit.

TUFIT s.n. (Geol.) roca sedimentara formata din material detritic si cenusa vulcanica. [< fr. tuffite, germ. Tuffit].

DELUVIU s.n. (Geol.) Material sedimentar detritic provenit din alterarea si degradarea rocilor, transportat de apele de siroire. [Pron. -viu. / cf. lat. diluvium, it. diluvio].

DELUVIU s. n. material detritic provenit din alterarea si degradarea rocilor, transportat de apele de siroire. (< lat. diluvium)

PELIT s. n. material detritic neconsolidat, din fragmente foarte fine, alcatuind rocile sedimentare. (< fr. pelite)

COLUVIU s. n. Material detritic acumulat la baza pantelor si provenit din dezagregarea rocilor si din deplasarea fragmentelor lor pe versantii muntilor sub actiunea gravitatiei. – Din fr. colluvium.

PELIT, pelite, s. n. Material detritic constituit din particule de dimensiuni foarte mici, care formeaza sedimente si roci. – Din fr. pelite.

CLASTIC, -A (‹ fr. {i}; {s} gr. klastos „sfarimat”) adj. (Despre roci, despre elementele lor componente, despre formatii sau depozite sedimentare) Care consta din fragmente de minerale sau roci provenite din dezagregarea, alterarea si acumularea materialului altor roci preexistente (ex. pietrisuri, conglomerate, brecii, nisipuri, gresii, argile etc.) sau uneori din scheletele unor organisme. Sin.: detritic.

PROLUVIU s.n. 1. (Liv.) Inundatie mare, diluviu; potop. 2. (Geol.) Depozit sedimentar detritic friabil, format la baza pantelor, sub forma de conuri de dejectie, din fragmente de minerale si de roci transportate de curenti. [Pron. -viu. / cf. germ. Proluvium, it. proluvio, lat. proluvium].



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)