Rezultate din textul definițiilor
RADIERA ~e f. Obiect mic, constand dintr-o placa mica de cauciuc, de diferite forme si culori, folosit la stergerea celor scrise pe hartie; guma. [Sil. -di-e-] /<germ. Radier

hartie, hartii, s. f. 1. Produs industrial special pentru scris, tiparit, desenat, impachetat etc., fabricat din substante organice vegetale si materiale de incleiere si de colorare, in forma de foi subtiri si intinse. ◊ Expr. A pune (sau a asterne) ceva pe hartie = a scrie, a redacta ceva. 2. Foaie de hartie (1) (scrisa sau tiparita). 3. Act, document, scrisoare etc. cu caracter oficial. 4. Ban de hartie (1), bancnota. Cinci hartii de cate o suta.hartie de valoare = inscris care atesta participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui imprumut si care da proprietarului sau posesorului sau dreptul de a primi dividende sau de a incasa dobanda. hartie-moneda = bani de hartie. 5. (Sport) Categorie de greutate in box, la juniori, intre 45 si 48 kg. – Din sl. chartija.

HARTOAGA, hartoage, s. f. (Depr.) hartie scrisa, document, act (vechi sau fara valoare). [Var.: hartog s. n.] – Din hartie.

MACULATURA s. f. 1. hartie patata sau stricata in timpul imprimarii tipografice; p. ext. hartie scrisa sau tiparita care si-a pierdut importanta. ♦ hartie (de calitate inferioara) fabricata special pentru ambalaje. 2. Fig. scriere lipsita de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature.

PAPIR, papire, s. n. (Reg.) hartie. ♦ Foaie de hartie scrisa; spec. scrisoare. – Din germ. Papier, magh. papir.

scrisOARE, scrisori, s. f. 1. Comunicare scrisa trimisa cuiva prin posta sau prin intermediul unei persoane; epistola, ravas. ◊ scrisoare de credit = document prin care un bancher sau o banca cere altui bancher sau altei banci sa puna la dispozitia purtatorului o suma de bani. ♦ (La pl.) Culegere de corespondenta avand valoare literara sau istorica. ♦ (La pl.) Opera literara in proza scrisa sub forma de corespondenta. 2. (Inv.) Faptul de a scrie; ceea ce este scris. 3. (Pop.) scris1 (2). 4. (Inv.) hartie scrisa, document, act. ◊ scrisoare de acreditare = document prin care se atesta calitatea unui diplomat de a reprezenta un anumit stat in relatiile cu un alt stat. scrisoare de trasura = act care contine conditiile intervenite intre cel care expediaza o marfa si cel care o transporta (serviciul de coletarie, posta etc.); fraht. 5. (Inv.) scriere (3). – scris + suf. -oare.

CONTRAPAGINA ~i f. A doua fata a unei foi de hartie (scrise); verso. /contra- + pagina

HARTOAGA ~ge f. peior. hartie scrisa (document, act etc.), lipsita de valoare. Un teanc de ~ge. [G.-D. hartoagei] /hartie + suf. ~oaga

MACULATURA f. 1) Deseu de hartie obtinut din operatiile de imprimare tipografica. 2) hartie scrisa sau tiparita, care si-a pierdut importanta, folosita in calitate de materie prima la fabricarea ambalajelor. 3) fig. scriere lipsita de valoare. /<germ. Makulatur, fr. maculature

PAPIRUS ~uri n. 1) Planta erbacee acvatica a carei tulpina serveste la impletirea cosurilor si la fabricarea foilor de scris. 2) hartie de scris obtinuta in antichitate din tulpina acestei plante 3) Manuscris vechi realizat pe astfel de hartie. /<lat., fr. papyrus

REVERS s.n. 1. (op. avers) Dosul unei medalii, al unei hartii scrise, al unei monede. ◊ Reversul medaliei = partea cealalta, neplacuta a unei situatii, a unui lucru. 2. (Fig.) Aspect, fata ascunsa si in contrast izbitor cu aspect cunoscut al unei probleme etc. 3. (Mil.) Partea dinspre inamic a santului sau a transeelor. 4. (Geol.) Suprafata structurala slab inclinata. [Pl. -se, -suri. / cf. fr. revers, lat. reversus, germ. Revers].

VOLANT, -A adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate mentine in aer. ♦ (Spec.) Care se poate misca, deplasa dupa voie; mobil, desprins. ◊ Foaie volanta = foaie de hartie scrisa sau tiparita care se difuzeaza ca manifest; biblioteca volanta = fond de carti apartinand unei biblioteci publice si imprumutat temporar unei institutii, unei unitati etc. [< fr. volant < voler – a zbura].

hartulie (hartulie), s.f. (reg., inv.) hartie scrisa; scrisoare.

papir, papire, s.n. (reg.) 1. hartie; foaie de hartie scrisa; scrisoare. 2. condica, registru. 3. (inv.) trestie din Egipt; papirus.

PELUR adj. invar. hartie pelur (si s.n.) = hartie foarte subtire si usor transparenta, folosita mai ales la masina de scris; hartie-foita. [< fr. pelure].

REVERS s. n. 1. dos al unei medalii, monede, hartii scrise etc. ♦ ul medaliei = partea cealalta, neplacuta a unei situatii, a unui lucru. 2. (fig.) aspect, fata ascunsa si in contrast izbitor cu aspectul cunoscut al unei situatii etc. 3. (mil.) partea dinspre inamic a santului sau a transeelor. 4. (geol.) suprafata structurala slab inclinata. (< fr. revers, lat. reversus, germ. Revers)

VOLANT2, -A adj. 1. care poate zbura; care se poate mentine in aer. ◊ (spec.) care se poate misca, deplasa dupa voie; mobil. ♦ biblioteca ~a = fond de carti apartinand unei biblioteci publice si imprumutat temporar unei institutii, unitati etc. 2. desprins; detasabil. ♦ foaie ~a = foaie de hartie scrisa sau tiparita care se difuzeaza ca manifest. (< fr. volant)

INNEGRI, innegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face sa devina de culoare inchisa, a intuneca. ◊ Expr. (Fam.) A innegri hartia = a scrie. ♦ Intranz. si refl. A deveni negru; p. ext. a capata o culoare inchisa, a se intuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdari, a pata. 2. Intranz. A aparea, a se detasa ca o pata intunecata pe un fond de culoare deschisa. 3. Tranz. Fig. A prezenta in culori sumbre, defaimatoare; a ponegri. – In + negru.

ZGARIA, zgarii, vb. I. 1. Tranz. si refl. A(-si) face o rana superficiala pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascutit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutit si dur; a racai. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial. A zgaria hartia = a scrie o literatura proasta. 2. Tranz. Fig. A produce o senzatie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgarie-branza s. m. si f. invar. = epitet dat unui om zgarcit, avar, carpanos; zgarie-nori s. m. invar. = cladire inalta cu foarte multe etaje. [Pr.: ri-a] – Lat. *scaberare (< scaber).

MAPA1, mape, s. f. 1. Obiect de birou facut din carton, din panza, din piele etc., uneori acoperit cu hartie sugativa, in care se tin hartii, foi volante etc.; dosar special in care se pastreaza hartii, desene, acte etc.; coperta de protectie in care se tine o carte, un mecanism etc. 2. Servieta (plata), de obicei cu mai multe despartituri. ♦ Plic gros, in interiorul caruia sunt 10-12 plicuri mai mici, impreuna cu hartia de scris necesara. – Din germ. Mappe.

NISIPARNITA, nisiparnite, s. f. 1. Vas mic umplut cu nisip fin care se presara peste o hartie proaspat scrisa pentru a usca cerneala. 2. Aparat format din doua recipiente de sticla suprapuse care comunica intre ele printr-un mic tub de sticla si umplut cu o anumita cantitate de nisip, care servea, in trecut, pentru masurarea timpului dupa durata de scurgere a nisipului dintr-un recipient intr-altul: clepsidra. [Var.: nisipernita s. f.] – Nisip + suf. -arnita.

TRANSPARENT, -A, transparenti, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care poate fi strabatut de radiatii electromagnetice (mai ales de lumina), fara ca acestea sa fie absorbite sau difuzate; prin care se poate vedea clar, care lasa sa se vada limpede conturul si detaliile obiectelor aflate de partea opusa; straveziu. ♦ Fig. Diafan, subtire, delicat; firav. 2. Fig. Care poate fi usor inteles sau ghicit; limpede, clar. II. S. n. Foaie de hartie cu linii groase, paralele, care se asaza dedesubtul hartiei de scris, pentru a inlesni scrierea in randuri drepte. – Din fr. transparent, lat. transparens, -ntis.

PERGAMENT s. 1. (inv.) membrana, (frantuzism inv.) parsemin. (Documente scrise pe ~.) 2. hartie pergaminata. (~ pentru mezeluri.)

FILIGRAN ~e n. 1) Dantela constand dintr-o retea de fire de aur, de argint sau de sticla, care se aplica pe un obiect in calitate de ornament. 2) Obiect lucrat in forma unei astfel de dantele. 3) Marca transparenta, imprimata pe hartia de scris sau pe hartiile de valoare. /<fr. filigrane

PAPETARIE ~i f. Magazin (sau raion al unui magazin) unde se vand articole de scris (caiete, hartie, tocuri etc.). /<fr. papeterie

PROGRAM s.n. 1. Plan de activitate cuprinzand de obicei etapele propuse pentru o anumita perioada; desfasurarea activitatii dupa un asemenea plan. ♦ Orar. 2. Foaie de hartie, afis, scriere (distribuita) prin care se anunta un spectacol, amanunte in legatura cu o reprezentatie etc. ; totalitatea numerelor unui spectacol, ceea ce cuprinde un spectacol. ♦ Ansamblu de mesaje (stiri, informatii, muzica etc.) destinat difuzarii prin reteaua de radio si televiziune. 3. Expunerea scrisa a principiilor, a telurilor urmarite si a mijloacelor preconizate pentru realizarea lor, ale unui partid politic, ale unei organizatii etc. 4. Ansamblu algoritmic al instructiunilor necesare rezolvarii unei probleme la un calculator electronic. [Pl. -me, -muri, var. programa (1) [in DN] s.f. / < fr. programme, it. programme, cf. lat. programmascriere publica].

TRANSPARENT, -A adj. 1. Prin care se poate vedea clar, straveziu, diafan. 2. (Fig.) Care poate fi inteles, ghicit usor; clar, limpede. // s.n. Foaie de hartie pe care sunt trase linii groase paralele si care se pune dedesubtul hartiei de scris pentru a se putea scrie drept. [< fr. transparent, cf. lat. transparens].

TRANSPARENT, -A I. adj. 1. (despre corpuri, medii) prin care se poate vedea clar, straveziu. ◊ diafan, subtire, delicat. 2. (fig.) usor de inteles. II. s. n. foaie liniata care se pune dedesubtul hartiei de scris pentru a putea scrie drept. (< fr. transparent, lat. transparens)

ZGARIA, zgarii, vb. I. 1. Tranz. si refl. A(-si) face o rana usoara pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascutit. Mata blanda zgarie rau, se spune despre oamenii fatarnici. ♦ A produce pe un obiect o rozatura, o julitura. ◊ Expr. A zgaria pamantul = a ara superficial, la suprafata. A zgaria hartia = a scrie (prost). 2. Tranz. Fig. A produce o senzatie auditiva neplacuta. ♦ A impresiona in mod neplacut gustul; a ustura. – Lat. *scaberare (< scaber).

PERGAMENT, pergamente, s. n. 1. Piele (de oaie, de vitel etc.) prelucrata special pentru a se putea scrie pe ea, folosita in trecut in loc de hartie. 2. Document, text scris pe pergament (1). 3. hartie translucida care nu lasa sa patrunda grasimile sau umezeala, folosita mai ales la ambalarea alimentelor; hartie pergaminata. – Din lat. pergamentum.

SCRIS1, (4) scrise, s. n. 1. Faptul de a scrie (1). ◊ Masina de scris = masina folosita pentru dactilografierea textelor. ◊ Loc. adj. si adv. In scris = notat (pe hartie). 2. Fel propriu de a scrie al cuiva, mod particular de a caligrafia semnele grafice; scriere (2), scriitura (1), scriptura (4), scrisoare (3). 3. Actiunea de a scrie (2), de a redacta o compozitie, o opera. ♦ Activitatea de scriitor, de publicist. 4. Ceea ce este scris, ceea ce rezulta in urma muncii de elaborare, de redactare; scriere (3). Foloseste multe neologisme in scrisul sau. ♦ Totalitatea operelor scrise apartinand unui popor, unei natiuni, unui scriitor. Scrisul romanesc.V. scrie.

scris1 ~e n. mai ales la pl. rar Ansamblu de semne conventionale facute pe o suprafata plana (mai ales hartie). /v. a scrie

scris2 ~sa (~si, ~se) v. A scrie.In ~ notat pe hartie. /v. a scrie

A ZGARIA zgarii tranz. 1) (fiinte sau parti ale corpului) A rani usor (cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascutit). ◊ Mata blanda zgarie rau v. MATA. 2) (obiecte) A taia la suprafata lasand o urma; a scrijeli; a cresta. ◊ ~ pamantul a ara rau. ~ hartia a) a scrie necitet si necaligrafic; b) a scrie literatura lipsita de valoare artistica. Zgarie-branza calificativ dat unei persoane foarte zgarcite. Zgarie-nori cladire foarte inalta, cu multe etaje. 3) (urechea, auzul) A supara cu o senzatie auditiva neplacuta. [Sil. -ri-a] /<lat. scaberare

CAR3, caruri, s. n. Piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris, facand posibila (prin deplasare) scrierea succesiva a literelor si a randurilor. – Dupa engl. [typewriter] carriage, fr. chariot.

CAR s. n. piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris. (dupa engl. /typewriter/ carriage, fr. chariot)

CAR3, caruri, s. n. Piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris, facand posibila (prin deplasare) scrierea succesiva a literelor si a randurilor. – Dupa engl. [typewriter] carriage (fr. chariot).

VERSO s. n. Fata a doua a unei pagini de hartie sau a unei pagini scrise sau tiparite; dosul paginii; contrapagina. – Din fr. verso, lat. [folio] verso.

XEROGRAFIA, xerografiez, vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tiparit, scris sau ilustrat de pe hartie sau film, in care regiunile de pe suprafata unei coli albe corespunzatoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin incarcare electrostatica, asa incat, in momentul in care li se aplica un strat de rasina colorata incarcat cu sarcina opusa, doar regiunile incarcate initial retin depunerea de rasina care ulterior este integrata in mod permanent in coala alba. [ind. prez. 3 sg. si pl. xerografiaza] (cf. engl. xerography) [def. MW]

RETETA, retete, s. f. 1. Formulare in scris a unei doctorii si a modului de a o prepara; prescriptie a medicamentelor necesare unui bolnav; p. ext. hartia pe care medicul a scris aceasta prescriptie medicala. 2. Ansamblu de indicatii privind materiile prime, proportia, modul de preparare pentru obtinerea unui anumit produs, a unei mancari, a unei bauturi etc. 3. Fig. Solutie practica pentru rezolvarea unui lucru, a unei situatii dificile etc. ♦ Mijloc, procedeu. 4. Suma de bani realizata din vanzarea unui spectacol. – Din ngr. reseta. Cf. it. ricetta, fr. recette.

PANCARTA ~e f. Placa de material (panza, hartie, lemn) pe care este scrisa o lozinca sau un anunt; placarda. /<fr. pancarte

PERGAMENT ~e n. 1) Piele de animal prelucrata special, pe care se scria in trecut. 2) Text scris pe astfel de piele. 3) hartie putin transparenta prin care nu razbate grasimea sau umezeala, intrebuintata, mai ales, ca ambalaj pentru produse alimentare. /<lat. pergamentum, germ. Pergament

PLACARDA ~e f. Placa de metal (panza, hartie, lemn) pe care este scrisa o lozinca sau un anunt; pancarta. /<fr. placard

TIDULA ~e f. pop. Comunicare scurta, scrisa pe o bucata de hartie. /<ucr. tidula, pol. cedula

CAIET s. n. 1. fascicul de foi de hartie, legate sau brosate, pentru scris, desenat etc. ♦ ~ de sarcini = document cuprinzand conditiile pentru executarea unei lucrari; ~-program = program (de spectacol) de forma unui caiet; ~-catalog = catalog de expozitie. 2. publicatie periodica cu diverse studii, note etc. (dupa fr. cahier, pol. kajet)

CAIET, caiete, s. n. 1. Teanc de foi de hartie, legate impreuna, folosit la scris, la desenat etc. ◊ Caiet de sarcini = document care cuprinde conditiile pentru executarea unei lucrari. 2. Publicatie periodica cuprinzand diverse studii, note, informatii (dintr-un anumit domeniu de specialitate). Caiete filozofice. – Dupa fr. cahier.

BIROU, birouri, s. n. 1. Masa de scris (cu sertare si compartimente pentru hartii, acte etc.) 2. Local, parte dintr-un local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. ◊ Expr. (A lucra, a rezolva etc.) din birou = (a lucra, a rezolva etc.) fara a cunoaste realitatile, birocratic. 3. Organul executiv si conducatorul activitatii curente a unei organizatii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizatii de mase. ◊ Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politica si organizatorica a partidului intre doua adunari plenare ale Comitetului Central. ♦ Grup de persoane alese de o adunare constituita ca sa-i organizeze lucrarile si sa asigure buna lor desfasurare. – Din fr. bureau, rus. biuro.

SAMOA s.m. Rumegator care traieste in muntii inalti ai Europei, pretuit pentru calitatea pielii sale tabacite; pielea tabacita a acestui animal. // adj. invar. (Fot.; despre hartie) De culoare galbena-deschisa, galbuie. [scris si chamois. / cf. fr. chamois, germ. Chamois(papier)].

SECRETAR s.n. (Liv.) Mobila in care se tin scrisori, hartii etc. [Var. secreter s.n., scris si secretaire. / cf. fr. secretaire].

CAIET, caiete, s. n. 1. Fascicula de foi de hartie legate sau brosate impreuna, folosita la scris, desenat etc. 2. Publicatie periodica cuprinzand diverse studii, note, informatii (dintr-un anumit domeniu de activitate). ◊ Caiet de sarcini = document care cuprinde conditiile tehnice, de calitate, termenele si programele de lucru etc. privitoare la executarea unei lucrari. Caiet program = program (de spectacol) sub forma de caiet(1). Caiet catalog = catalog de expozitie sub forma de caiet(1). [Pr.: ca-iet] – Dupa fr. cahier. Cf. pol. kajet.

ACT s. 1. document, dovada, hartie, izvor, inscris, piesa, (inv. si pop.) scris, (inv. si reg.) scrisoare, (inv.) carte, izvod, incredintare, ravas, sinet, tescherea, uric, zapis. (Numeroase ~ atesta acest fapt istoric.) 2. document, hartie, legitimatie. (Rog, prezentati ~ele!) 3. v. fapta. 4. eveniment. (~ul Unirii.) 5. (TEATRU) (inv.) perdea. (Drama in 5 ~.)

CAIET ~e n. 1) Fascicul de foi de hartie (alba) legate, folosit, mai ales, pentru scris sau pentru desenat. 2) Publicatie periodica cuprinzand diverse studii, note sau informatii dintr-un anumit domeniu de activitate. ~e filozofice. [Sil. ca-iet] /<fr. cahier

GUMA ~e f. 1) Substanta rasinoasa secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica, avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul, si folosita in industrie. ◊ ~ arabica substanta vascoasa si lipicioasa secretata de unele plante (in special de un salcam exotic) si folosita pentru lipit; clei. 2) Material foarte elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat pe cale sintetica, avand diverse intrebuintari (la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice etc.); cauciuc. 3) Fasie sau siret elastic confectionat dintr-un asemenea material. Ciorapi cu ~. 4) Obiect mic, de diferite forme si culori, confectionat din cauciuc si folosit pentru stergerea celor scrise (cu creionul sau cu cerneala) pe hartie; radiera. [G.-D. gumei] /<lat. gummi, fr. gomme

BIROU s.n. I. 1. Masa mare de scris, cu sertare (in care se tin hartii, documente etc.). 2. Camera, sala, incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris, la care lucreaza persoanele respective; mobilier pentru o astfel de camera. ♦ Institutie, serviciu public unde lucreaza functionari, specialisti etc.; (p. ext.) functionarii unei astfel de institutii. II. 1. Organul executiv si conducator al muncii unei organizatii politice, de masa, obstesti, stiintifice, internationale, al unui organ administrativ. 2. Grup de membri ai unei adunari insarcinat sa conduca adunarea respectiva. ♦ Reunirea presedintelui, a vicepresedintilor si a secretarilor unei adunari legiuitoare. [Var. biurou s.n. / < fr. bureau, cf. rus. biuro].

PERGAMENT s.n. 1. Piele preparata special pentru a se putea scrie pe ea. 2. Document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. hartie translucida rezistenta si impermeabila, folosita mai ales la impachetare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Pergament, cf. lat. pergamenta < Pergam – vechi oras in Asia Mica].

PERGAMENT s. n. 1. piele preparata special pentru a se putea scrie pe ea. 2. document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. hartie translucida rezistenta si impermeabila, folosita la ambalarea alimentelor; pergamin. (< lat. pergamentum, germ. Pergament)

TAMPON, tampoane, s. n. 1. Piesa la vehiculele de cale ferata, constand dintr-un disc masiv de otel si un resort puternic, care primeste socurile dintre vehicule in timpul mersului si care mentine o anumita distanta intre vagoanele cuplate. 2. Bucata de vata sau de tifon sterilizat, care se aplica pe o rana pentru a opri o hemoragie sau care se introduce intr-o cavitate naturala a organismului in scopuri terapeutice. 3. Substanta intrebuintata pentru a impiedica un anumit proces chimic. 4. Accesoriu de birou, alcatuit dintr-o placa curbata acoperita cu hartie sugativa, care serveste la uscarea cernelii dupa scriere. – Din fr. tampon.

scris s. v. act, document, dovada, epistola, epistolie, hartie, izvor, inscris, piesa, scrisoare.

scrieRE ~i f. 1) v. A scrie. 2) Sistem de semne grafice. ~ pictografica. 3) Mod de redare a semnelor grafice. ~ cursiva. 4) Creatie spirituala fixata pe hartie ~ literara. ~ stiintifica. [Sil. scri-e-] /v. a scrie

TAMPON ~oane n. 1) med. Bucata de vata sau de tifon sterilizat, care se aplica pentru oprirea hemoragiei sau absorbirea puroiului. 2) tehn. Piesa constand dintr-un disc mare de otel si un resort puternic, plasata la extremitatile vehiculelor de cale ferata, pentru amortizarea socurilor si mentinerea unei anumite distante intre acestea. 3) fig. Obiect de birou format dintr-un suport arcuit de metal sau de lemn, pe care se aplica hartie sugativa, folosit pentru a usca cerneala dupa scriere. /<fr. tampon

FISA s.f. 1. Foaie de hartie, bucata de carton etc. pe care se scriu insemnari, cuvinte, pe care se extrag citate etc.; foaie de carton care cuprinde datele bibliografice asupra unei carti dintr-o biblioteca; foaie care contine note, observatii, detalii documentare. ♦ Act care cuprinde datele personale ale cuiva. ◊ Fisa de sanatate = foaie in care se trec datele in legatura cu sanatatea cuiva. 2. Stecher. [< fr. fiche].

FISA s. f. 1. foaie de hartie, bucata de carton etc. pe care se scriu insemnari, cuvinte, pe care se extrag citate etc. ◊ foaie de carton care cuprinde datele biobliografice asupra unei carti dintr-o biblioteca. ◊ foaie care contine note, observatii, detalii documentare. ◊ (cont.) ~ de evidenta = imprimat servind pentru urmarirea sistematica a unui mijloc economic, a unui proces, a unui cont etc. ◊ ~ tehnologica = formular special care contine indicatiile privind tehnologia, organizarea si planificarea unui anumit proces de lucru. ◊ act care cuprinde datele personale ale cuiva. ♦ ~ de sanatate = foaie in care se trec datele in legatura cu sanatatea cuiva. 2. stecher. 3. (constr.) adancime de batere a pilotilor2. (< fr. fiche)

FONOGRAMA, fonograme, s. f. Mesaj transmis prin telefon si inregistrat automat sau in scris. ♦ Inregistrare a unor v******i sonore pe banda de hartie fotografica, banda de magnetofon, disc, pelicula cinematografica etc. cu mijloace electrice, mecanice, etc. – Din fr. phonogramme.

MAZGALI, mazgalesc, vb. IV. Tranz. 1. A scrie urat si murdar; a desena sau a picta neglijent, manjind hartia sau panza. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea glumet) A scrie, a compune ceva (fara pricepere, fara talent). 2. A murdari, a pata, a manji. [Var.: zmangali vb. IV] – Mazga + suf. -ali.

ROTAPRINT, rotaprinturi, s. n. Masina de imprimat de format mic, cu un tipar special, folosita mai ales pentru multiplicarea unor tiparituri de tiraj redus (circulare, formulare etc.) ♦ Procedeu de tipar monocrom in care cerneala se transmite de pe forma de imprimare (o foaie de aluminiu avand textul trecut cu ajutorul masinii de scris) pe o suprafata de cauciuc si apoi pe hartie. – Din engl. rotaprint.

CAIET s.n. 1. Ansamblu de foi de hartie de un anumit format, legate impreuna, servind pentru scris, desenat etc. ◊ Caiet de sarcini = document cuprinzand conditiile pentru executarea unei lucrari. 2. Publicatie periodica cuprinzand diverse studii, note etc. dintr-un anumit domeniu de specialitate. [Pron. ca-iet. / < fr. cahier, cf. pol. kajet].

MACULATURA s. f. 1. hartie veche, deseuri de tipografie si de legatorie, pentru ambalaj sau ca materie prima pentru fabricarea cartonului. ◊ hartie prost tiparita, patata, care se rebuteaza. 2. (fig.) literatura, scriere fara valoare. (< germ. Makulatur, fr. maculature)

PELUR adj. inv. hartie ~ (si s. n.) = hartie foarte subtire, usor transparenta, folosita la masina de scris. (< fr. pelure)

PLOMBAGINA s. f. hartie cu grafit, pentru multiplicarea textelor la masina de scris. (< fr. plombagine)

PELUR adj. invar. (In sintagma) hartie pelur = hartie foarte subtire, putin translucida, folosita pentru copii la masina de scris. – Din fr. pelure.

PLOMBAGINA s. f. Grafit. ♦ hartie acoperita cu grafit, folosita pentru multiplicarea textelor la masina de scris; indigo. – Din fr. plombagine.

TRANSPUNE, transpun, vb. III. 1. Tranz. A muta, a schimba ceva dintr-un loc in altul, dintr-o stare sau dintr-o situatie in alta. ♦ Fig. A da expresie in scris, pe scena, pe ecran etc.; a reda, a pune pe hartie, in versuri, pe scena etc. ♦ A transcrie sau a executa o compozitie muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost scrisa initial. ♦ A muta un termen dintr-o parte a unei ecuatii in alta (schimbandu-i semnul). 2. Refl. Fig. A se situa cu mintea, cu imaginatia etc. in alta situatie sau in alt timp. – Trans- + pune (dupa fr. transposer, lat. transponere).

PELUR adj. invar. : hartie ~ hartie foarte fina, putin translucida, folosita pentru copii la masina de scris. /<fr. pelure

PAPIROGRAFIE s.f. (Chim.) Cromatografie pe hartie. [Gen. -iei. / < fr. papyrographie, cf. gr. papyros – papirus, graphein – a scrie].

PRESPAPIER s.n. Obiect de birou care se asaza peste hartii pentru a le impiedica sa se imprastie. [Pron. -pi-er, scris si presse-papier. / < fr. presse-papiers].

hartie ~i f. 1) la sing. Produs industrial fabricat din celuloza in forma de foi subtiri, destinat pentru scris, desenat, impachetat etc. ◊ A ramane pe ~ a ramane nerealizat. 2) pop. Document sau act cu caracter oficial. A venit o ~ de la minister. 3) inv. Comunicare scrisa si expediata cuiva; scrisoare. 4) Bilet de banca; bancnota. ~ de valoare. [Sil. hartiei] /<sl. chartija

FOTOGRAFIE s.f. 1. Arta si tehnica de a fixa pe o suprafata sensibila la actiunea luminii, cu ajutorul unei lentile convergente, o imagine produsa intr-o camera obscura, care apoi se poate reproduce prin copierea cliseului negativ pe care a fost imprimata; tehnica fotografierii. 2. Imagine a unei privelisti, a unei fiinte, a unui obiect etc. fixata pe hartie fotografica. [Gen. -iei. / < fr. photographie, cf. gr. phos – lumina, graphein – a scrie].

PLOMBAGINA s.f. Grafit. ♦ hartie acoperita cu grafit, care serveste pentru multiplicarea textelor la masina de scris. [Gen. -nei. / < fr. plombagine].

ALBUM, albume, s. n. 1. Caiet cu foile dintr-o hartie speciala, in care se pastreaza fotografii, ilustrate etc. ♦ Caiet in care se scriu versuri, citate, sau in care se schiteaza desene. 2. Volum alcatuit dintr-o serie de fotografii, ilustratii, schite etc. reunite dupa o tema unitara. [Pl. si: albumuri] – Fr. album (lat. lit. album).

ALBUM, albume, s. n. 1. Caiet cu foile dintr-o hartie speciala, in care se pastreaza fotografii, ilustrate, marci postale etc. ♦ Caiet in care se scriu versuri, citate sau in care se schiteaza desene. 2. Colectie de fotografii, de ilustratii, de schite etc., reunite, intr-un volum, dupa o tema unitara. Album de arta. [Pl. si: albumuri] – Din fr., lat. album.

CONFETI s.f. pl. Bucatele de hartie (de diferite culori) mici si rotunde care se imprastie la baluri sau la petreceri. [scris si confetti, var. confete s.f.pl. / < it., fr. confetti].

IN-CVARTO adj., s.n. invar. (Format) in care coala de hartie imprimata a fost indoita in patru, alcatuind opt pagini; (carte) care are acest format. [scris si in-quarto, var. in-cuarto adj., s.n. invar. / cf. fr. in-quarto, lat. in quarto].

CITATIE s.f. Invitatie oficiala scrisa, prin care cineva este chemat sa se prezinte inaintea unei instante judecatoresti; (p. ext.) hartie oficiala care cuprinde aceasta invitatie. [Gen. -iei, var. citatiune s.f. / < lat. citatio, it. citazione, cf. fr. citation].

VELIN, -A adj. hartie velina = hartie lucioasa, de buna calitate. [< fr. velin < veau – vitel, din pielea caruia se prepara pergamentul de scris].

CONFETI s. f. pl. Bucatele rotunde de hartie de diferite culori, pe care participantii la baluri si la petreceri si le arunca unii altora. [scris si: confetti.Var. confete s. f. pl.] – Din it., fr. confetti.

scrisOARE s. v. act, carte, cultura, cunos-tinte, descriere, document, dovada, expunere, hartie, indicatie, indiciu, instructie, izvor, infatisare, inscris, invatatura, lucrare, marturie, opera, piesa, pilda, pregatire, prezentare, proba, redare, scriere, scris, semn, studii, text, zugravire.

DEVELOPA, developez, vb. I. Tranz. A trata cu un reactiv chimic un film, o placa sau hartie fotografica care au fost expuse, pentru a face sa apara imaginea. ♦ A face sa apara (prin diverse procedee) semnele scrise cu cerneala simpatica. – Din fr. developper.

PAGINA, pagini, s. f. 1. Fiecare dintre cele doua fete ale unei foi de hartie dintr-o carte, dintr-un caiet, ziar, registru etc., fata; p. ext. cuprinsul textului unei asemenea fete; fragment, capitol dintr-o scriere sau din ansamblul unei opere mai mari. ◊ Loc. vb. A pune in pagina = a pagina (2). 2. Fig. Moment (istoric); eveniment, fapt demn de retinut, data importanta; episod insemnat din viata unui om. – Din lat., it. pagina, germ. Pagina.

PROGRAM s. n. 1. plan de activitate cuprinzand etapele propuse pentru o anumita perioada; desfasurarea activitatii dupa un anumit plan. ◊ orar. 2. foaie de hartie, brosura care prezinta amanunte in legatura cu un spectacol; ordinea in care se desfasoara o emisiune de radio si tv. 3. expunere scrisa a principiilor, a telurilor urmarite si a mijloacelor preconizate pentru realizarea lor ale unui partid politic, ale unei organizatii, ale unui guvern. 4. (inform.) ansamblu de instructiuni codate necesare unui calculator, unei operatii automate. (< fr. programme, germ. Programm)

MACULATURA s.f. hartie veche, deseuri de tipografie si de legatorie folosite pentru ambalaj sau ca materie prima pentru fabricarea cartonului. ♦ (Fig.) Literatura de proasta calitate, scriere fara valoare. [Cf. fr. maculature, germ. Makulatur].

DEVELOPA vb. I. tr. A trata un cliseu, o hartie fotosensibila etc. cu diferite substante chimice, pentru a face sa apara imaginea latenta pe ele. ♦ A face sa apara prin procedee speciale semnele scrise cu cerneala simpatica. [< fr. developper].

NEGATIV, -A, negativi, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care exprima o negare sau un refuz, care neaga ceva. 2. Lipsit de insusiri bune, de calitati, rau; care produce rau, care este periculos. 3. (Despre numere, marimi scalare etc.) Care este mai mic decat zero (sau egal cu zero); care se noteaza in scris cu semnul minus. 4. (Despre electricitate, sarcini electrice) Care apare la anodul unui element generator electrochimic. II. S. n. Imagine fotografica obtinuta pe un material (film, hartie etc.), la care distributia luminii si a umbrei este inversa in raport cu cea reala; p. ext. placa, film, sau hartie fotografica pe care s-a obtinut o asemenea imagine. – Din it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ.

CITATIE, citatii, s. f. 1. Invitatie oficiala scrisa, prin care o persoana este chemata sa se infatiseze la o anumita data inaintea unei instante judecatoresti sau a unei autoritati; citare; p. ext. (concr.) hartie oficiala care cuprinde aceasta invitatie. 2. (Inv.) Citat. [Var.: (inv.) citatiune s. f.] – Din fr. citation, lat. citatio, -onis.

BOOM s.n. 1. Ridicare rapida si mare a valorilor pe piata; lovitura economica de rasunet, reusita (mai ales economica). 2. Inviorare brusca a activitatii economice in tarile capitaliste, creata si intretinuta prin intensificarea speculatiilor la bursa, prin umflarea preturilor marfurilor si a cursului hartiilor de valoare. ◊ Boom militar = avant artificial al productiei, provocat de militarizarea economiei si de uriasele cheltuieli militare facute pe seama contribuabililor. 3. (Sport) Actiune ofensiva. [Pron. bum, scris si bum. / < americ. boom].

PASPARTU s.n. 1. Cheie cu care se pot deschide mai multe broaste; speraclu. 2. Rama de hartie sau de carton care se asaza intre sticla si fotografie la inramarea acesteia. 3. (Ferov.) Gabarit international. 4. (Fig.) Mijloc general de introducere intr-un anumit cerc, intr-o anumita problema etc. [Pl. -tu-uri, scris si passe-partout. / < fr. passe-partout].

PROGRAM, programe, s. n. 1. Plan de activitate in care sunt stabilite (in ordinea desfasurarii lor) etapele propuse pentru o perioada data; desfasurare a activitatii (individuale, dintr-o institutie) dupa un astfel de plan. 2. Expunere (scrisa) a principiilor, scopurilor etc. unei organizatii politice, sociale, culturale etc. 3. Programa. 4. Ordinea dupa care se desfasoara o emisiune de radio sau de televiziune, un spectacol etc.; ansamblul partilor unei asemenea emisiuni, ale unui spectacol etc. ♦ Foaie de hartie, publicatie, brosura in care este prezentat un program (4). 5. Ansamblu de instructiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme. – Din fr. programme.

NOTA1 ~e f. 1) Text scris, continand un scurt comentariu; insemnare; remarca. ◊ ~e marginale insemnari facute pe marginea unui text tiparit (sau a unui manuscris). A lua ~ de ceva a) a lua cunostinta de ceva; b) a tine seama de ceva; a retine. ~e de calatorie (sau de drum) insemnari referitoare la impresiile culese dintr-o calatorie. ~ explicativa anexa la o carte, continand explicatii referitoare la continutul acesteia. ~ de plata hartie oficiala, in care este indicata suma ce urmeaza sa fie achitata. 2) la pl. v. NOTITA. ◊ A lua ~e a face insemnari; a conspecta. 3) Mentiune dintr-un sistem conventional de cifre, care serveste pentru aprecierea cunostintelor elevi-lor si studentilor. 4) Scurta informatie publi-cata in presa periodica. 5) Adresare diploma-tica a guvernului unui stat catre guvernul altui stat. ~ de protest. 6) Semn distinctiv; nuanta caracteristica. ~ de umor. /<fr. note, lat., it. nota

SECRETAR1, -A I. s. m. f. 1. persoana care rezolva lucrarile curente de birou intr-o intreprindere, intr-o institutie administrativa sau stiintifica. ◊ cel care redacteaza procesul-verbal asupra lucrarilor si discutiilor in cadrul unei sedinte. ♦ ~ de redactie = colaborator din redactia unei publicatii sau edituri care centralizeaza si coordoneaza materialul pregatit pentru tipar. ◊ cel care tine lucrarile cuiva, care scrie (dupa dictare) corespondenta cuiva. 2. persoana care face parte din conducerea unei organizatii politice sau de masa si care conduce munca operativ, pe baza hotararilor luate de organele colective respective. ♦ ~ general = inalt functionar insarcinat cu organizarea si conducerea unor adunari, organisme, societati etc. 3. ~ de stat = inalt functionar care conduce un departament ministerial; (in unele tari) ministru al afacerilor externe; c******l insarcinat cu relatiile externe ale Vaticanului. II. s. n. mobila in care se tin scrisori, hartii etc. (< lat. secretarius, fr. secretaire)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)