Rezultate din textul definițiilor
PATRITA, patrite, s. f. (Tipogr.) 1. Piesa componenta, de obicei mobila, cu care se preseaza materialul intr-o matrita si al carei relief constituie negativul obiectului matritat. 2. Piesa a masinii tipografice pe care se graveaza in relief o litera sau un semn tipografic si cu ajutorul careia se obtine matrita necesara la turnatul literelor si al semnelor tipografice. – Din germ. Patrize.

ASTERISC s. n. semn tipografic (*), care, pus intr-un text, indica prezenta unei note la subsol sau, inaintea unor elemente lexicale, faptul ca sunt neatestate. (< fr. asterisque, gr. asteriskos)

asterisc n., pl. uri (vgr. asteriskos, steluta). Steluta, semn tipografic care-ti atrage atentiunea.

POLITIP, politipuri, s. n. (Tipogr.) Grup de cuvinte sau de semne tipografice turnate intr-o singura bucata si intrebuintate des, mai ales in titluri. – Din fr. polytype.

COALA, coli, s. f. Foaie dreptunghiulara de hartie (alba sau colorata), de celofan, de carton etc. ♦ (Si in sintagma coala de tipar) Unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala cu 16 pagini tiparite. ♦ (Si in sintagma coala editoriala) Unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala de obicei cu 20 de pagini dactilografiate. Coala de autor = coala editoriala egala cu 40 000 de semne tipografice sau cu 3 000 cm2 de desen. ♦ Totalitatea marcilor sau timbrelor tiparite pe aceeasi foaie dreptunghiulara de hartie si nedesprinse unele de altele. [Pl. si: coale] – Din ngr. kolla.

PROBAR ~e n. poligr. Album cuprinzand probe (modele) ale garniturilor de caractere si alte semne tipografice. /proba + suf. ~ar

SPIT2 ~uri n. poligr. semn tipografic in forma de linie, care se pune ca ornament intre compartimente sau la sfarsitul unui text. /<germ. Spitz

DIAGRAMA s.f. 1. Reprezentare grafica care faciliteaza o demonstratie, care face sa se inteleaga un fenomen, care infatiseaza corelatia intre doua marimi etc. ♦ (la pl.) semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de sah. ♦ Schema pentru fixarea locurilor in vagoane (la anumite trenuri). 2. Linie trasata de un aparat inregistrator. 3. (Bot.) Diagrama florala = proiectie orizontala a tuturor componentelor unei flori. [Pron. di-a-. / < fr. diagramme, cf. gr. diagramma – desen].

DIFTONG s.m. Emisiune a doua timbre vocalice in cadrul unei singure silabe. ♦ semn tipografic continand doua vocale sau o vocala si o semivocala. [Cf. fr. diphtongue, lat. diphtongus, gr. diphtongos < di – din doua, phtongos – vocala].

GHILIMELE s.f.pl. semne tipografice in forma a doua virgule alaturate („” sau « »), intrebuintate pentru a scoate in evidenta citate, titluri etc; semnele citarii. [Var. ghilemele, ghilemete, ghilimete s.f.pl. / < fr. guillemets].

ASTERISC s.n. semn tipografic in forma de stea (*), care, pus intr-un text, indica prezenta unei note la subsol sau, inaintea unor elemente lexicale, faptul ca sunt neatestate si reconstituite. [Pl. -curi. / < fr. asterisque, cf. lat. asteriscus, gr. asteriskos – steluta].

UMLAUT s.n. Palatalizarea vocalelor a, o, u in limba germana. ♦ (Poligr.) semn tipografic compus din doua puncte orizontale, care se asaza deasupra acestor vocale. V. trema. [Pron. -laut. / < germ. Umlaut].

DIAGRAMA s. f. 1. reprezentare grafica schematica a valorilor unor marimi sau a relatiilor dintre ele. ◊ (pl.) semne tipografice speciale cu care se culeg diferite probleme de sah. 2. schema pentru fixarea locurilor in vagoane (la anumite trenuri), in autocar, in sali de spectacole etc. ◊ schema incarcaturii (marfuri si pasageri) a unui avion. 3. linie trasata de un aparat inregistrator. 4. (bot.) ~ florala = proiectie orizontala a tuturor componentelor unei flori. (< fr. diagramme, gr. diagramma)

POLITIP s. n. grup de cuvinte sau semne tipografice, turnate intr-o singura bucata, mai ales in titluri. (< fr. polytype)

ASTERISC, asteriscuri, s. n. semn tipografic, in forma de stea, care trimite la o nota sau care se pune inaintea elementelor (lexicale) neatestate si reconstituite. – Fr. asterisque (lat. lit. asteriscus).

CIFRA (‹ it.) s. f. 1. Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impr. numar. Cele mai utilizate sint cifrele arabe, aduse in Europa de arabi in sec. 10, probabil din India: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Uneori se mai folosesc si cifrele romane: I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000. 2. Numar care indica valoarea unei marimi caracteristice a unei substante. ◊ C. octanica v. octanic. 3. C. de afaceri = totalul incasarilor unei firme din activitatea desfasurata intr-o anumita perioada de timp. 4. semn tipografic folosit la tiparirea numerelor, a simbolurilor diferitelor operatii matematice sau combinatii ale acestora.

GARNITURA, garnituri, s. f. 1. Accesoriu folosit pentru a impodobi sau a completa un lucru. ♦ Adaos constand din legume, salata etc., care se serveste la friptura. 2. Piesa sau ansamblu de piese demontabile care completeaza, intaresc sau protejeaza o piesa, micsorandu-i uzura; piesa care asigura imbinarea perfecta a doua elemente prin care circula un fluid. 3. Grup de mai multe lucruri de acelasi gen care impreuna formeaza un ansamblu unitar. ♦ Totalitatea uneltelor, sculelor, pieselor etc. de acelasi fel folosite intr-un atelier sau intr-o exploatare. ♦ Totalitatea pieselor de acelasi gen ale unei masini. ◊ Garnitura de litere = serie de litere si de semne cu caractere tipografice identice, cuprinzand toate corpurile caracterului respectiv. ♦ Ansamblu format din locomotiva si vagoanele unui tren. 4. Totalitatea jucatorilor care alcatuiesc o echipa sportiva; formatie. – Din fr. garniture.

DELEATUR s. n. Nume dat semnului de corectura tipografica prin care se indica suprimarea unei litere, a unui grup de litere etc. [Pr.: -le-a-] – Cuv. lat.

DELEATUR s. n. semn de corectura tipografica prin care se arata ca trebuie sa se suprime o litera, un cuvant etc. (< lat. deleatur, sa se stearga)

TIPARITURA ~i f. 1) Publicatie tipografica finita imprimata. 2) Caracterul semnelor grafice dintr-un text tiparit. /a tipari + suf. ~atura

GRAFIC2 ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de modul de reprezentare prin diagrame si, mai ales, prin desen liniar a variatiei unei marimi sau a raportului dintre diverse marimi variabile; propriu reprezentarii prin diagrame si prin desen liniar a variatiei unei marimi sau a raportului dintre diverse marimi variabile. Tabel ~ al oscilatiilor de temperatura. 2) Care tine de reprezentarea sunetelor vorbirii in scris; propriu reprezentarii sunetelor vorbirii in scris. semn ~. 3) Care tine de realizarea tipografica a unei tiparituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tiparituri. Imprimare ~ca. ◊ Arte ~ce tehnica reproducerii si multiplicarii originalelor, scrise sau desenate, in vederea tiparirii. /< fr. graphique

TELETIP s.n. Aparat telegrafic la care receptarea semnelor transmise se face sub forma de caractere tipografice, fara a mai fi necesara prezenta unui operator. [< fr. teletype, cf. germ. Teletyp].

LITERA, litere, s. f. 1. semn grafic din alfabetul unei limbi, corespunzand in general unui fonem; slova. ◊ Litera mare = majuscula. Litera mica = minuscula. ♦ Caracter tipografic in forma unui mic bloc paralepipedic, reprezentand in relief o litera (1), o cifra etc. 2. Fig. Intelesul strict, textual al unui fragment, al unui paragraf, al unui articol (de lege) etc. ◊ Expr. Litera cu litera = pana in cele mai mici amanunte; intocmai, aidoma. Litera legii (sau a cartii) = exact cum scrie intr-o lege (sau intr-o carte); p. ext. mecanic, rigid. A ramane (sau a deveni etc.) litera moarta = (despre un tratat, o lege etc.) a nu se mai aplica, a nu mai fi luat in seama, a nu mai avea valoare. 3. (La pl.) Studiul literaturii. ◊ Om de litere = scriitor. 4. (La pl.) Stiintele umanistice. – Din lat. littera.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)