Rezultate din textul definițiilor
MESAGERIE s. f. sistem de transport rapid al marfurilor, cu trenul, in vagoane speciale, cu vaporul sau autocamionul. ◊ oficiu de expediere a pachetelor, a marfurilor. (< fr. messagerie, it. messaggeria)

CALE (lat. callis) s. f. I. 1. Fisie de teren amenajata pentru a permite circulatia oamenilor, a vehiculelor si a animalelor; drum. ♦ Loc. Din cale-afara sau afara din cale = peste masura, foarte. ♦ Expr. A gasi (sau a socoti) cu cale = a crede ca este potrivit. A pune la cale = a pregati ceva, a aranja. ♦ C. ferata = sistem de transport terestru, pentru calatori si marfuri, in care vehiculele ruleaza si sint ghidate continuu pe doua sine din otel laminat profilat; cale de comunicatie (linie) destinata vehiculelor feroviare. Prima c. f. a fost construita de G. Stephenson in Anglia (1832). Pe terit. Romaniei prima c. f. a fost construita intre Oravita si Bazias (1846-1854). ♦ (Art., urmat de determinari care indica numele) nume dat unor strazi lungi si largi. 2. (Inv.) Artera de penetratie intr-un oras, facind legatura cu o sosea importanta. 3. Element al unui sistem tehnic, amenajat pentru a permite transportul pe el al unei masini, al unui aparat etc. ♦ C. de rulare = suprafata pe care ruleaza rotile sau rolele unui sistem tehnic (transportor, placa turnanta etc.). 4. Succesiune de linii si centrale intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitati. ♦ C. de transmisiune = ansamblu de mijloace folosite pentru transmisiunea unilaterala (ex. in radiodifuziune) sau bilaterala (ex. in telefonie), la distanta, a unui flux de informatii. 5. (AV.) Distanta dintre rotile coaxiale (ecartament) ale trenului de aterizare al unui avion. 6. C. de curent = ramura a infasurarii indului masinilor electrice cu colector. 7. (INFORM.) C. de date = legatura stabilita intre doua registre ale unei memorii, care permite transferul continutului registrului sursa in registrul destinatie. 8. Calatorie. 9. Departare, distanta. Cale de doua ceasuri. 10. (MED.) Ansamblu de organe cavitare si formatiuni tubulare ce permit deplasarea unor materii organice (ex. c. digestiva, c. u*****a) sau a aerului (ex. c. respiratorie). ♦ C. nervoasa = formatiune neuronala ce asigura transmiterea influxului nervos de la receptori la centrii nervosi sau de la acestia la efectori (ex. c. optica, c. olfactiva, c. piramidala). C. de administrare = modalitatea de introducere a unui medicament in organism (ex. c. orala, c. externa, c. parentala, prin injectii). C. de transmitere sau de infectie = locul prin care patrunde in organism agentul cauzal al unei boli infecto-contagioase (ex. c. digestiva, c. respiratorie, c. cutanata etc.). II. Linie, directie luata de o miscare, de o actiune, de o dezvoltare. ♦ Procedeu, modalitate, mijloc, metoda. ♦ (Dr.) C. de atac = mijloc prin care partea nemultumita de hotarirea unui organ de jurisdictie, precum si unele organe prevazute de lege sesizeaza organul competent in vederea desfiintarii horaririi si rejudecarii litigiului (ex. recurs, revizuire, recurs extraordinar) ♦ Loc. Pe cale... = prin intermediul...

A PROPULSA ~ez tranz. (mijloace de transport, sisteme tehnice) A face sa se miste inainte (prin exercitarea unei forte de impingere). /<fr. propulser, lat. propulsare

MESAGERIE, mesagerii, s. f. 1. Oficiu, intreprindere, local de unde se expediaza marfurile sau (in trecut) de unde plecau diverse mijloace de transport pentru calatori. 2. sistem de transport al marfurilor sau (in trecut) al calatorilor, cu trenul, vaporul sau autocamionul, organizat de o mesagerie (1). – Din fr. messagerie, it. messaggeria.

CONDUCTOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. si f. 1) (in sistemul de transport in comun) Persoana care are sarcina de a vinde sau de a controla biletele calatorilor si de a mentine ordinea in vagoane. 2) inv. Persoana care conduce un strain, aratandu-i drumul; calauza; ghid. /<fr. conducteur, lat. conductor

CRUCIERA s.f. Actiune de lupta pe comunicatiile maritime ale inamicului, dusa in mod sistematic in scopul dezorganizarii sistemului de transporturi al acestuia. [Pron. -ci-e-. / < it. cruciera].

CRUCIERA s. f. 1. ansamblu de actiuni sistematice de lupta duse pe comunicatiile maritime ale inamicului, in scopul dezorganizarii sistemului de transporturi al acestuia. 2. croaziera sistematica si de lunga durata intre doua porturi. (< it. crociera)

VAGON s. n. 1. vehicul de cale ferata pentru transportul calatorilor, al marfurilor, animalelor etc. ♦ ~ de dormit = vagon prevazut cu cabine si paturi pentru dormit; vagon-lit; ~-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; ~-cisterna = recipient cilindric montat pe sasiu, pentru transportul lichidelor; casa (sistem) ~ = casa care are camerele dispuse una dupa alta. 2. cantitate de marfuri care incape intr-un vagon (1). (< fr. wagon)

FRIGORIFIC, -A, frigorifici, -ce, adj. Care tine frig, privitor la frig, care serveste la producerea frigului. ◊ Agent frigorific = substanta sau amestec de substante care produce sau transporta frig. Instalatie frigorifica = sistem tehnic alcatuit dintr-un agregat frigorigen, o incapere racita, o instalatie de comanda si de control si dispozitive anexe, utilizat pentru racire. – Din fr. frigorifique, lat. frigorificus.

APEDUCT ~e n. sistem de conducte care transporta apa de la locul ei de captare pana la punctul de destinatie. /<lat. aquaeductus

SLIMLINE SLIM-LAIN/ s. n. conducta rezistenta, din beton armat cu fibre din sticla, pentru sistemele de canalizare si transportul apei la suprafata. (< engl. slimline)

TARIF s. n. 1. lista cuprinzand preturile unor marfuri sau servicii, transporturi, taxe vamale etc. 2. sistem de norme pe baza caruia se stabileste retribuirea fiecarui fel de munca. (< fr. tarif, it. tariffa, germ. Tarif)

APEDUCT s. n. sistem de constructii si instalatii de transportare a apei de la locul de captare pana la cel de consum. (< lat. aquaeductus)

RULOU, rulouri, s. n. 1. Obiect in forma de sul. Rulou de hartie. 2. Organ de masina care se poate roti in jurul unei axe si care serveste la sustinerea si la rularea unui sistem tehnic, la transmiterea unei miscari, la transportul unor piese, la infasurarea unor fire etc. 3. Organ al compresoarelor rutiere, construit dintr-un cilindru cu greutate mare; tavalug de compresor. ♦ Sul subtire de lemn (prevazut cu un arc pentru a putea fi usor de manipulat) pe care se infasoara transperantul de la ferestre; p. ext. transperantul insusi. ♦ Jaluzea. 4. Pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat in forma de sul. 5. Produs de patiserie in forma de sul, facut din aluat, care se umple cu frisca, crema, dulceata etc. – Din fr. rouleau.

FUNICULAR, -A I. adj. referitor la cordonul ombilical sau s*******c, al funiculului. ♦ (fig.) poligon ~ = constructie grafica de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forte. II. s. n. 1. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtatoare de vagonete ori cabine. 2. (alp.) franghie intinsa peste o prapastie pentru a trece oameni si materiale. (< fr. funiculaire)

RAMBURS s.n. sistem de expeditie a unui pachet prin posta, in care plata transportului este facuta de destinatar la primirea pachetului. [Pl. -se, -suri. / < rambursa, dupa fr. remboursement].

INTERCONEXIUNE, interconexiuni, s. f. 1. Legatura stabilita intre mai multe retele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrica; interconectare. 2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (1) unor sisteme energetice. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. interconnexion.

RAMBURS s. n. sistem de expediere a marfurilor conform caruia contravaloarea marfii sau a taxei de transport este platita de destinatar la primire. ◊ contravaloarea insasi. (< rambursa)

RAMBURS ~uri n. 1) sistem de expediere a marfurilor conform caruia destinatarul achita contravaloarea acestora sau taxa de transport la primire. 2) Contravaloarea marfii sau a taxelor de transport platite de catre destinatar expeditorului. /v. a rambursa

FRIGORIFER, -A, frigoriferi, -e, adj. (Despre un sistem fizico-chimic sau tehnic) Care transfera frigul. ◊ Lant frigorifer = serie de instalatii frigorifice prin care se asigura conservarea si transportul la rece al alimentelor. Agent frigorifer = agent frigorific care transfera frig la un mediu ce trebuie racit de la un mediu care se afla la o temperatura mai joasa. ♦ (Substantivat; impr.) Cladire sau incapere prevazuta cu instalatii de racire sub temperatura mediului inconjurator si folosita pentru conservarera unor cantitati mari de alimente, medicamente etc.; instalatie frigorifica. – Din fr. frigorifere.

TREN ~uri n. 1) Vehicul constand dintr-un sir de vagoane de cale ferata trase de o locomotiva. ~ de pasageri.~ de marfa marfar. ~ sanitar tren pentru transportul bolnavilor si ranitilor. ~ subteran metrou. A scapa (sau a pierde) ~ul a pierde o ocazie favorabila; a rata. 2) Sir de vehicule formand o unitate de transport. ~ de automobile.~ de lupta convoi de vehicule care aprovizioneaza cu munitii liniile de lupta. 3) tehn. Totalitate a organelor unui sistem care realizeaza impreuna o anumita operatie. ◊ ~ de laminare dispozitiv al masinii de filat cu ajutorul caruia sunt descretite si asezate paralel fibrele. ~ de roti sistem de roti dintate care se afla pe acelasi arbore. ~ de aterizare (sau de amerizare) ansamblu de dispozitive cu ajutorul carora un avion (sau un hidroavion) aluneca pe pamant (sau pe apa). ~ anterior (sau ~ posterior) partea de dinainte (sau de dinapoi) a unui animal. /<fr. train

VAGON, vagoane, s. n. 1. Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care circula pe sine si care serveste la transportul persoanelor, al marfurilor etc. ◊ Vagon de dormit = vagon cu cabine in care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit. Casa (sistem) vagon = casa ale carei incaperi se insira una dupa alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. ◊ Compuse: vagon-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; vagon-cisterna = recipient de forma cilindrica montat pe sasiu, folosit pentru transportul lichidelor pe calea ferata. 2. Cantitate de marfuri, de materiale care intra intr-un vagon (1) si care serveste ca unitate de masura. – Din fr. wagon.

DISPECER s. m. 1. tehnician sau sistem automat care coordoneaza operativ si centralizat mersul productiei intr-o intreprindere, traficul portuar, mersul trenurilor si al altor mijloace de transport in comun pe o portiune anumita a liniei, repartitia energiei electrice etc. 2. functionar care asigura primirea si repartizarea vizitatorilor in hoteluri. (< engl., fr. dispatcher)

RAMBURS, rambursuri, s. n. sistem de expediere a unei marfi conform caruia destinatarul este obligat, la primire, sa achite expeditorului contravaloarea marfii sau a taxei de transport. ♦ Contravaloarea marfii sau a taxelor de transport platita de catre destinatar expeditorului. – Din rambursa (derivat regresiv).

CANALIZATIE ~i f. 1) sistem de canale si conducte folosit la colectarea, epurarea si evacuarea apelor reziduale sau a apei de ploaie din perimetrul unei localitati. 2) Instalatie care serveste la transportul si distribuirea energiei electrice prin canale. [Art. canalizatia; G.-D. canalizatiei; Sil. -ti-e] /<fr. canalisation

VEHICUL s.n. 1. Mijloc de transport (caruta, vagon de tren, automobil, bicicleta etc.) 2. (Fig.) Mijloc de transmitere a unei boli etc. ♦ Mediu de dispersie a substantelor active care intra in componenta medicamentelor. 3. sistem optic care da imaginea dreapta in lunetele terestre. [Cf. fr. vehicule, lat. vehiculum].

CONVEIER, conveiere, s. n. 1. Mijloc de transport cu miscare continua, format din elemente flexibile de tractiune (benzi, cabluri, lanturi etc.) si folosit la deplasarea obiectelor in timpul prelucrarii lor; banda rulanta. 2. (In sintagma) Conveier verde = sistem de organizare a producerii nutreturilor verzi pentru a se asigura hranirea continua a animalelor din primavara pana toamna.[Pr.: -ve-ier] – Din engl. conveyer, rus. konveier.

ORGANIZATIA AVIATIEI CIVILE INTERNATIONALE (O.A.C.I.; in engl.: International Civil Aviation Organization – I.C.A.O.), agentie specializata in cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montreal (Canada), creata cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (isi incepe activitatea la 4 apr. 1947), in scopul dezvoltarii navigatiei aeriene internationale, supravegherii transporturilor aeriene internationale, pentru asigurarea bunei desfasurari a securitatii zborurilor, dezvoltarea rutelor de navigatie aeriana si aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care si Romania (din 1965).

URBANISM (‹ fr., it.; lat. urbanus „orasenesc”). s. n. Ramura a arhitecturii care proiecteaza si planifica lucrarile de construire, de sistematizare, de reconstruire sau de restructurare a unei asezari omenesti (oras, sat etc.), impreuna cu complexul de masuri social-economice, tehnice, igienice care se iau in vederea satisfacerii necesitatilor materiale si social-culturale ale noilor asezari; urbanistica. Elemente de sistematizare urbana au existat chiar si in orasele antice (inclusiv sisteme de aductiune a apei si canalizare) si in cele medievale, dar u. si-a definit obiectul indeosebi de la sfarsitul sec. 19 si in sec. 20 ca urmare a cresterii explozive a populatiei urbane si a noilor cerinte de aprovizionare, transport, activitati recreative etc. legate de viata moderna.

PACHET ~e n. 1) Obiect constand din ceva invelit sau legat in asa fel incat sa fie comod de transportat sau de pastrat. ◊ ~ individual pachet constand din tifon si vata sterila pentru pansarea ranilor pana la acordarea ajutorului medical. 2) Ambalaj (de carton, de hartie etc.) in care este invelit ceva. 3) Ansamblu de piese identice, legate intre ele, folosit intr-un sistem tehnic. /<fr. paquet, germ. Paket

PACHET, pachete, s. n. 1. Obiect sau grup de obiecte stranse la un loc sau infasurate intr-o invelitoare de protectie (si legate) pentru a se putea pastra sau transporta mai usor; legatura. ◊ Expr. (Adverbial) A trimite pe cineva pachet = a trimite, a expedia pe cineva rapid si fara voia lui undeva. 2. Ansamblu de piese identice, suprapuse sau alaturate si legate intre ele pentru a forma o singura piesa folosita intr-un sistem tehnic. – Din fr. paquet, germ. Paket.

CANAL s. n. 1. albie artificiala (rau, fluviu) destinata navigatiei, irigarii unei regiuni etc. ◊ brat de mare intre doua tarmuri apropiate. ◊ artera de circulatie pe apa. 2. conducta prin care se transporta apa sau alte lichide. 3. formatie anatomica tubulara. ♦ ~ rahidian = canalul din vertebre care contine maduva spinarii. ◊ (bot.) cavitate cilindrica drept conduct sau receptacul. 4. mijloc de transmisiune unilaterala a programelor sonore sau vizuale destinate difuzarii publice (in televiziune). ◊ cale de acces a informatiilor intr-un sistem electronic de calcul. (< fr. canal, lat. canalis)

VAGON s.n. Vehicul de cale ferata, servind la transportul calatorilor, al marfurilor, al animalelor etc. ♦ Cantitate de marfuri (cereale, lemne etc.) care incape intr-un asemenea vehicul. ◊ Vagon de dormit = vagon prevazut cu cabine in care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit; vagon restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; casa (sistem) vagon = casa care are camerele asezate una dupa alta, asa cum sunt compartimentele unui vagon. [< fr. , engl. wagon].

FUNICULAR, funiculare s. n., adj. 1. S. n. Mijloc de transport aerian format din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stalpi, pe care circula cabinele cu pasageri si carucioarele cu materiale, folosit in regiunile muntoase greu accesibile. 2. Adj. (In sintagma) Poligon funicular = constructie grafica de forma unei linii poligonale, care serveste, in mecanica, la studiul unui sistem de forte. – Din fr. funiculaire.

MASINA ~i f. 1) sistem tehnic constand din piese ce functioneaza coordonat, transformand o forma de energie in alta sau efectuand un lucru mecanic util. ◊ ~-agricola masina folosita in agricultura. ~-unealta masina echipata cu scule pentru aschiere, forfecare, taiere sau pentru deformare plastica. ~ electrica masina care transforma energia electrica in energie mecanica si invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operatiilor de calcul si de prelucrare a informatiei, care poate fi actionat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectueaza un lucru util. ~ de spalat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gatit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane si materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferata pentru remorcarea vagoanelor; locomotiva. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite intr-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. masinii] /<fr. machine, germ. Maschine



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)