Dex sisturi cristaline

ILMENIT s. n. Oxid natural de fier si de titan, care se gaseste in unele sisturi cristaline. – Din fr. ilmenite.

ANORTIT, anortite, s. n. Feldspat plagioclaz cu calciu, cu aspect cenusiu, sticlos, intalnit in rocile eruptive bazice si in unele sisturi cristaline. – Din germ. Anorthit.

SCUT, scuturi, s. n. 1. Arma defensiva de metal, de piele etc., de diverse forme si marimi, cu care luptatorii din antichitate si din evul mediu isi aparau pieptul de lovituri; pavaza. ♦ (Rar) Blazon (in forma de scut 1). 2. Fig. Aparare, ocrotire, sprijin. 3. (Tehn.) Masca sau paravan protector folosite de sudori. 4. Constructie metalica sau de lemn mobila, folosita la sustinerea peretelui si a tavanului unei galerii de mina sau la protejarea lucrarilor de sapare si de captusire a unui tunel. 5. (Geol.) Regiune intinsa din cadrul unei platforme, in care apare la suprafata fundamentul platformei, format din sisturi cristaline si vechi roci magmatice. 6. Parte chitinoasa care alcatuieste epiderma sau scheletul unor vietuitoare, avand rol protector. – Lat. scutum.

CRISTALIN, -A, cristalini, -e, adj., s. n. 1. Adj. Limpede, curat, transparent, caracteristic cristalului (2); fig. ca de cristal. 2. (Despre roci, munti etc.) Care este format din sisturi cristaline. 3. Adj. Care se prezinta sub forma de cristale (2). 4. S. n. Parte a ochiului care are aspectul unei lentile transparente biconvexe, asezata indaratul irisului si care are un rol important in acomodarea vederii la diferite distante. 5. S. n. Ansamblu sau formatie de sisturi cristaline dintr-o regiune. [Pl. si: (n.) cristalinuri] – Din fr. cristallin.

GRANIT s.n. Roca eruptiva foarte dura, formata din sisturi cristaline de feldspat, cuart, mica si hornblenda. [< fr. granit, cf. it. granito, germ. Granit].

ILMENIT s.n. Oxid natural de fier si de titan, care se gaseste in unele sisturi cristaline. [Cf. fr. ilmenite, rus. ilmenit < Ilmen – lac in fosta U.R.S.S.].

PENIN s.n. Mineral care formeaza cristale pe rocile metamorfice, constituent al unor sisturi cristaline. [< fr. penine, germ. Pennin].

ANORTIT s. n. feldspat plagioclaz de calciu cenusiu, sticlos, in rocile eruptive bazice si in unele sisturi cristaline. (< germ. Anorthit)

CATAZONA s. f. zona cea mai adanca (cu sisturi cristaline) de transformare metamorfica a Pamantului. (< fr. catazone)

CRISTALIN, -A adj. 1. curat, transparent, limpede; caracteristic cristalului. 2. (despre roci, munti) format din sisturi cristaline. 3. sub forma de cristale (1). II. s. n. corp transparent lenticular, situat in ochi imediat inapoia irisului. (< fr. cristallin)

GRANIT s. n. roca magmatica intruziva, compacta, foarte dura, din sisturi cristaline de feldspat, cuart si mica, pentru pavaje, ca material de constructii etc. (< fr. granit)

ILMENIT s. n. oxid natural de fier si titan, in unele sisturi cristaline. (< fr. ilmenite)

PORFIROID, -A adj. 1. cu aspect de porfir. 2. (despre sisturi cristaline) cu cristale mari de feldspat. (< fr. porphyroide)

ANAHUAC, podis in Mexicul central, intre culmile muntoase Sierra Madre Occidental si Oriental. Alt. med.: 1.150 m (in N) si 2.750 m (in S). Alcatuit din sisturi cristaline, gresii, calcare si lave vulcanice. Vegetatie de paduri tropicale, care trec spre paduri de conifere. Centru al civilizatiei aztece, include si zona orasului Ciudad de Mexico.

ANKERIT s. n. Carbonat dublu de calciu si fier, de culoare alb-cenusie, in care fierul este inlocuit in procente variabile cu magneziul. Apare sub forma lenticulara, in sisturi cristaline, in serpentinite si ca mineral de ganga.

ARMORICAN, Masivul ~ (MASSIF ARMORICAIN), masiv muntos hercinic, peneplenizat, situat in V Frantei si alcatuit din sisturi cristaline. Alt. max.: 417 m. Clima cu influente oceanice. Zacaminte de huila, de min. de fier si polimetalice.

ARPASU MARE, vf. in M-tii Fagaras, alcatuit din sisturi cristaline. Alt.: 2.468 m. De sub vf. izv. riul Arpas. Greu accesibil pe poteci turistice.

BALCANI sau STARA PLATINA, lant muntos in Bulgaria, intre Timok (la V) si Marea Neagra (la E). Lungime: 555 km. latime: 20-50 km. Geologic si geografic, B. se impart transversal in trei sectoare distincte: B. Vestici, alcatuiti din roci cristaline si eruptive vechi, calcare mezozoice si flis; culmi cu versanti abrupti; trecatori inalte; alt. max.: 2.168 m (vf. Midjar); B. Centrali, formati din sisturi cristaline si granite; trecatori putine si inalte (Sipka, 1.330); alt. max.: 2.376 m. (vf. Botev); B. Estici, cu alt. intre 300 m (in E) si 1.000 m (in V), care impreuna cu Sredna Gora (M-tii Antibalcani), la S inchid depr. tectonice Sofia si Tundja superioara. Turism montan. Parcuri nationale.

BARCAU, afl. dr. al Crisului Repede. Izv. de sub vf. Ponor din M-tii Plopis, strabate defileul de la Marca, sapat epigenetic in sisturi cristaline, intrind in zona de dealuri. In Cimpia de Vest este indiguit in mare parte; 160 km, dintre care 118 km pe terit. Romaniei.

BERNEZI, Alpii (BERNER ALPEN), grup muntos in NV Alpilor (Elvetia) intre Ronul Superior si riul Aare. Alcatuit din sisturi cristaline si granite. Alt. max.: 4.274 m (vf. Finsteraarhorn). Glaciatie montana dezvoltata (c. 80 de ghetari). Alpinism. Statiuni turistice.

BOEMIA 1. Denumirea terit. pe care s-a constituit statul ceh. 2. Denumirea Cehiei, in cadrul Imp. Habsburgic, intre 1526 si 1918. 3. Podisul Boemiei, pod. cu aspect deluros si climat continental, in V Cehiei, incadrat de M-tii Sudeti, Metaliferi, Padurea Boemiei si Colinele Ceho-Morave. Alcatuit din roci cristaline si metamorfice paleozoice. Alt. med.: 200-500 m. Adinc fragmentat si drenat de cursul superior al fl. Elba (Labe) si afl. sai Vitava si Ohre; zacaminte de min. de plumb, zinc, wolfram, uraniu, carbune, nichel, grafit. Se mai numeste si Patrulaterul Boem. 4. Padurea Bosniei (Cesky Les sau Bohmer Wald), masiv muntos la granita Ceho-Slovaciei cu Germania. Lungime; 80 km; alt. max.: 1.039 m (Cerchov). Alcatuit din granite, gnaise si sisturi cristaline. Expl. forestiere.

BROOKS RANGE [brux reindʒ], culme muntoasa in N Pen. Alaska (S.U.A.) intre M. Ciukotsk si granita cu Canada. Lungime: c. 1.000 km. Alt. max.: 3.048 m (vf. Mt. Michelson). Alcatuita din roci paleozoice si sisturi cristaline ridicate in cadrul fazei laramice. Formeaza cumpana de ape intre fl. Yukon si riurile bazinului Arctic. Include grupurile muntoase De Long, Baird, Endicott etc. Zapezi vesnice.

CARNICI, Alpii ~, masiv muntos in E Alpilor, la granita Austriei cu Italia; lungime: 120 km. Alt. max.: 2.780 m (vf. Hohe Warte). Alcatuit din sisturi cristaline, formeaza cumpana de ape dintre bazinul Dravei si riurile ce se varsa in G. Venetia.

CAUCAZ, masiv muntos in Armenia, Azerbaidjan, Gruzia si Rusia, situat intre M. Neagra si M. Caspica, format in timpul orogenezei alpine. Lungime: 1.500 km. Constituie parte a limitei de S dintre Europa si Asia. Este format din granite, sisturi cristaline si argiloase. Cuprinde culmile C. Mare si C. Mic. Alt. max.: 5.642 m (vf. Albrus). In C. sint c. 2.000 de ghetari. Clima temperata in N, subtropicala in Transcaucazia, montana pe inaltimi. Riurile (Kura, Terek, Rioni, Kuban s.a.) au mari resurse hidroenergetice. Zacaminte de min. polimetalice, mangan, carbune, mat. de constr., petrol. Izv. minerale curative. Vegetatie specifica foarte bogata. Turism. Alpinism.

CAPATINII, Muntii ~, culme muntoasa in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali, cu orientare V-E si o lungime de 37 km, situata intre Valea Motrului la N, Depr. Olteana la S, Valea Oltetului la V si Olt la E. Alt. max.: 2.130 m (vf. Nedeia). Constituita din sisturi cristaline si gnaise la N si calcare la S, care dau un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, chei (cheile Bistritei vilcene de la Costesti, Luncavatului s.a.). Relieful dezvoltat pe sisturile cristaline se remarca prin prezenta celor trei supr. de nivelare carpatice (Borascu: 1.800-2.000 m, Riu ses: 1.300-1.700 m si Gornovita: 900-1.000 m alt.) acoperite cu paduri de molid.

CLORITOID s. n. (MINER.) Filosilicat de aluminiu si fier din grupa micelor casante. Are culoare galbena, verzuie, neagra, sticloasa, sidefoasa. Se gaseste ca mineral accesoriu in unele sisturi cristaline metamorfozate, in corneene si skarne.

STAUROLIT (‹ fr. {i}; {s} gr. stauros „cruce” + lithos „piatra”) s. n. Mineral, silicat natural de aluminiu si de fier, cristalizat in sistemul rombic. Este brun-rosiatic pana la negricios, sticlos si dur si se gaseste in constitutia unor sisturi cristaline; varietatile transparente sunt intrebuintate ca pietre semipretioase. S. se exploateaza in cantitati importante in Canada, Brazilia, Franta, Elvetia si S.U.A.

CODRU-MOMA, masiv muntos impadurit in V M-tilor Apuseni, intre Crisu Alb si Crisu Negru. Alt. max. 1.112 m (vf. Plesu), in E lui apar calcare cu numeroase fenomene carstice, in V sisturi cristaline si riolite, iar in S roci vulcanice. Expl. de marmura si calcare ornamentale (Vascau si Moneasa). Ape minerale termale (Moneasa). Cunoscut si sub denumirea de M-tii Codrului.

DISTEN (‹ fr. {i}; {s} gr. sthenos „forta”) s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albastra, verde sau galbena, transparent pana la translucid, cu luciu sticlos sau sidefos. Se formeaza in sisturi cristaline rezultate din metamorfozarea rocilor bogate in alumina, la mari adancimi in scoarta Pamantului. Utilizat ca piatra semipretioasa, in ind. ceramicii, la fabricarea unor produse refractare de calitate superioara. Sin. cianit.

COZIA 1. Masiv muntos in SV M-tilor Fagaras, intre Olt si Topolog, alcatuit din gnaise, sisturi cristaline si calcare. Alt. max.: 1.668 m (vf. Cozia). Parc national (1990). 2. Pas si defileu situate pe cursul mijlociu al Oltului, intre confl. acestuia cu Lotru si orasul Calimanesti; lungime: 14 km. 3. Manastire ctitorita de Mircea cel Batrin. Biserica mare dateaza din 1387-1388, pastrind in pronaos pictura originara din 1391 si adapostind mormintul domnitorului (1418). In 1706-1707, C. Brincoveanu ii adauga un pridvor, iar in 1708 comanda pictura din naos si pridvor. In 1542, Radu Paisie ctitoreste biserica bolnitei, cu fresce din 1543, realizate de David si Radoslav. Tot din sec. 16 dateaza paraclisul sudic, ctitorit de egumenul Amfilohie, iar din sec. 17 paraclisul nordic, ctitorit de arhimandritul Ioan de la Hurezi.

CURCUBATA MARE, virf in M-tii Bihor, cel mai inalt din M-tii Apuseni si din toti Carpatii Occidentali, alcatuit din sisturi cristaline. Alt.: 1.849 m.

JUNGFRAU [juŋfrau], varf in Alpii Bernezi (Elvetia). Alt.: 4.158 m. Alcatuit din sisturi cristaline si gnaisuri. Statiune a sporturilor de iarna. Statiune internationala de cercetari alpine la Jungfraujoch (din 1937). C. f. situata la cea mai mare inaltime din Europa (urca pana la 3.457 m), construita intre 1896 si 1912, care strabate varful printr-un tunel de 7,1 km. Escaladat pentru prima oara de J.R. si H. Meyer (1811).

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.

PADUREA BOEMIEI (CESKY LES sau BOHMERWALD), masiv muntos situat la granita Cehiei cu Germania. Lungime: c. 200 km; alt. max.: 1.015 m (vf. Grosser Arber). Alcatuit din granite, gnaisuri si sisturi cristaline. Expl. forestiere.

POP IVAN, masiv muntos in NV m-tilor Maramures, la granita cu Ucraina. Alcatuit din sisturi cristaline (micasisturi si paragnaise), din gresii si argile marnoase. Alt. max.: 1.937 m.

ACTINOT s. m. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu si fier din grupa amfibolilor, frecvent in sisturile cristaline. – Din fr. actinote.

ALMANDIN s. n. Aluminosilicat de fier din grupa granatelor, de culoare rosie-bruna, fercvent in sisturile cristaline si in aluviuni, folosit uneori ca abraziv sau piatra semipretioasa. – Din fr. almandine.

AMFIBOL, amfiboli, s. m. Mineral cristalizat sau grup de minerale constituite din silicati hidratati de magneziu, fier, aluminiu, calciu sau sodiu, foarte raspandite in rocile eruptive si in sisturile cristaline. – Din fr. amphibole.

CATAZONA, catazone, s. f. Ansamblul sisturilor cristaline formate in conditiile celui mai intens metamorfism regional. – Din fr. catazone.

PENIN, penine, s. n. Mineral constituent al sisturilor cristaline, care formeaza cristale pe rocile metamorfice si magmatice. – Din fr. pennine, germ. Pennin.

SIST, sisturi, s. n. Roca metamorfica sau sedimentara care are proprietatea de a se desface usor in foi sau in placi subtiri cu suprafete paralele. ◊ Sist cristalin = roca formata prin procesul de metamorfism al altor roci sub actiunea presiunii. – Din fr. schiste.

XENOBLAST, -A, adj., s.n. (Cristal) Format in sisturile cristaline, in alta forma cristalografica decat cea proprie. (din fr. xenoblaste)

EPIZONA, epizone, s. f. Ansamblul sisturilor cristaline formate in conditiile unui metamorfism regional slab. – Din fr. epizone.

SERICIT s. n. Varietate solzoasa de mica alba, intalnita frecvent in sisturile cristaline slab metamorfozate si in rocile eruptive. – Din fr. sericite.

ANDALUZIT s.n. Mineral metamorfic cristalizat in sistemul rombic, caracteristic sisturilor cristaline. [< fr. andalousite, cf. Andaluzia – provincie in Spania].

DIAFTOREZA s.f. (Geol.) Proces metamorfic prin care sisturile cristaline se adapteaza unor conditii de metamorfism mai putin intens decat cel care a determinat formarea lor. [Cf. fr. diaphtorese, germ. Diaphtorese].

SERICIT s.n. Varietate de muscovit, care se prezinta in mase fin lamelare sau solzoase, intalnita in sisturile cristaline slab metamorfozate sau in rocile eruptive. [< fr. sericite].

sist s.n. Roca stratificata avand proprietatea de a se desface in placi subtiri. ♦ sist cristalin = roca foarte dura formata prin metamorfismul altor roci sub actiunea presiunii. [< fr. schiste, cf. gr. schistos – rupt].

ACTINOT s. m. amfibol verde, cu cristale alungite, in sisturile cristaline. (< fr. actinote)

ALMANDIN s. n. granat de culoare rosie-bruna din sisturile cristaline si aluviuni, abraziv sau piatra semipretioasa. (< fr. almanadin)

DIAFTOREZA s. f. proces metamorfic prin care sisturile cristaline se adapteaza unor conditii de metamorfism mai putin intens decat cel care a determinat formarea lor; retromorfism. (< fr. diaphtorese)

SERICIT s. n. varietate de muscovit in mase fin lamelare sau solzoase, in sisturile cristaline slab metamorfozate sau in rocile eruptive. (< fr. sericite)

AZBEST (‹ fr. {i}; {s} gr. asbestos „necombustibil”) s. n. Amfibol de culoare verde-galbui, cu aspect fibros, format in urma metamorfismului in sisturile cristaline sau prin transformarea hidrotermala a rocilor ultrabazice bogate in magneziu. Este incombustibil, inalterabul la foc, rau conducator de caldura si electricitate. Poate fi tesut si amestecat cu alt material.

CRISOBERIL (‹ fr.; {s} gr. khrysos „aur” + beril) s. n. Mineral din grupul spinelilor intilnit la contactul intruziunilor granitice cu sisturile cristaline. Cea mai importanta varietate de c. este alexandritul.

sist s. n. roca metamorfica sau sedimentara care are proprietatea de a se desface in placi subtiri. ♦ ~ cristalin = roca metamorfica foarte dura, sub actiunea presiunii. (< fr. schiste)