Rezultate din textul definițiilor
USARNIC, -A, usarnici, -ce, s. m. si f., adj. (Depr.) (Persoana) care umbla pe la usile altora, careia nu-i place sa stea acasa. – Usa + suf. -arnic.

acasa adv. de loc si de directiune (a si casa). La domiciliu, acolo unde locuiesti: stau acasa, ma duc acasa, plec de acasa. Fig. Nu mi-s boii acasa, is ingrijorat, trist. Acuma mai vii de acasa, acuma te pricep ce zici, imi convine. Acum mai vii acasa, acuma ai priceput.

cauza f., pl. e (lat. causa si caussa, de unde vine si ac-cusare). Principiu, ceia ce face ca un lucru sa fie: Dumnezeu e cauza prima. Motiv, subiect, pricina: a lucra fara cauza. Interes, partid: a apara cauza inocentei. Proces: a scoate pe cineva din cauza. A face cauza comuna cu cineva, a te solidariza cu el. Din cauza ca, din pricina ca, fiind-ca: stau acasa din cauza ca ploua, din cauza ploii.

clasa f., pl. e (fr. classe, lat. classis, trupa convocata, clasa de cetateni, flota, d. calare, a chema. V. calende). Ordinea in care asezi persoanele sau lucrurile dupa conditiunea lor: clasa de sus, de jos a societatii. Rang, impotanta: savant de prima clasa. Rang, despartitura, diviziune: clasa mamiferelor. Contingent militar: clasa anului 1872. Serie de elevi supt [!] acelasi profesor: clasa turbulenta. Sala in care stau elevii: ma duc in clasa. A avea clasa, a trebui sa te duci in clasa la ora cuvenita (ca elev ori ca profesor): azi stau acasa, ca n´am clasa. A tinea clasa, a tinea, a face lectiune cu elevii. A se tinea clasa, a se tinea lectiune: Duminica [!] nu se tine clasa. – In Mold. si clas n., pl. uri (rus. klass). V. categorie, ordin, orta, tagma.

SEDENTAR, -A, sedentari, -e, adj. (Despre oameni) Caruia nu-i place sa umble, sa faca miscare, care sta mai mult acasa; (despre indeletnicirile oamenilor) care se desfasoara intr-un spatiu inchis; care nu necesita miscare, lipsit de miscare. ♦ (Despre populatii) stabil. ◊ Parte sedentara = parte a unitatilor militare care ramane in garnizoana in timp de razboi, avand misiunea de a completa efectivele partii operative, de a ingriji bunurile ramase in cazarma etc. Pasari sedentare = pasari care nu migreaza in timpul iernii. Animale sedentare = animale nevertebrate care stau temporar in galerii pe care si le fac singure. – Din fr. sedentaire, lat. sedentarius.

SEDENTAR ~a (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care obisnuieste sa stea mai mult timp intr-un loc; care sta mai mult acasa. 2) (despre ocupatii) Care se exercita fara deplasari. 3) (despre populatii, popoare) Care traieste permanent in acelasi loc; cu trai stabil. ◊ Pasari ~e pasari care nu migreaza in timpul iernii. /<fr. sedontaire, lat. sedentarius

SEDENTAR, -A adj. (Despre oameni) Care sade tot timpul; care sta mai mult acasa; (despre indeletniciri) care se face, se exercita sezand; lipsit de miscare. ♦ (Despre populatii) stabil; nemigrator, fixat de un loc stabil. [Cf. fr. sedentaire, lat. sedentarius < sedare – a fi asezat].

SEDENTAR, -A adj. (despre oameni) care sade tot timpul; care sta mai mult acasa; (despre indeletniciri) care se exercita sezand; lipsit de miscare. ♦ parte ~a = parte a unitatilor militare care nu participa la razboi, avand atributii administrative. ◊ (despre populatii) stabil; nemigrator. (< fr. sedentaire, lat. sedentarius)

NOI pron. pers. 1 pl. 1. (Desemneaza pe cel care vorbeste si persoana sau persoanele pe care acesta si le asociaza in vorbire) S-a inserat si noi tot pe loc stam.Loc. adv. (La acuzativ) La noi = acasa; in tara, in regiunea etc. de bastina. 2. (La dativ, in formele ne, ni, cu valoare posesiva) Casa ne e frumoasa. (Cu valoare de dativ etic) Ne esti departe. 3. (La dativ sau la acuzativ, in forma ne, cu valoare de pronume reflexiv) Ne povesteam multe. 4. (In stilul oticial-administrativ) Eu. Noi, directorul scolii, am hotarat. ◊ (Ca plural al modestiei) Noi credem ca una dintre caracteristicile muzicii este melodia. Multumim celor care ne-au ajutat. [Dat.: noua, ne, ni; acuz.: (pe) noi, ne] – Lat. nos.

A SE STRANGE ma strang intranz. 1) (despre fiinte) A veni din toate partile, intalnindu- se in acelasi loc; a se aduna. ◊ ~ de pe drumuri a veni acasa. A i se ~ funia la par (cuiva) a ajunge la o situatie critica. 2) A se face ghem; a se ghemui; a se zgribuli; a se zgarci. ◊ A i se ~ cuiva inima a simti un sentiment puternic de tristete, de durere sau de frica. 3) (despre articole vestimentare) A se reduce in largime sau in lungime. Camasa s-a strans. 4) (despre lichide sau despre corpuri ce contin lichide) A trece in stare semisolida; a deveni mai dens; a se indesi; a se ingrosa. Glodul peste noapte s-a strans. /<lat. stringere

A GASI ~esc tranz. 1) (fiinte, lucruri etc.) A scoate la iveala cautand sau din intamplare; a descoperi; a afla. ~ strada. A-i ~ acasa. ◊ A-si ~ nasul (sau popa) a da peste omul care poate sa-l puna la punct. A nu-si ~ locul a fi foarte ingrijorat. A-si ~ sa... a-i veni pe neasteptate sa...; a-l apuca sa... 2) A obtine in urma unui efort; a dobandi. ~ un apartament bun. 3) (despre suferinte fizice sau despre moarte) A cuprinde brusc; a lua pe neasteptate; a surprinde. 4) A socoti de cuviinta; a crede. El ~este ca lucrarea poate fi publicata. 5) A descoperi prin munca creatoare; a inventa; a nascoci. ~ rezolvarea problemei. ~ un pretext. 6) A putea sa aiba la dispozitie. ~ timp. ~ o ocazie. 7) (fiinte, obiecte) A vedea intr-o anumita stare sau situatie. Am gasit usa incuiata. L-am gasit dormind. /<sl. gasiti



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)