Rezultate din textul definițiilor
PUF2 ~uri n. 1) Totalitate a penelor mici, subtiri si moi, care acopera corpul puilor de pasare sau care creste pe abdomenul si sub aripile pasarilor mature. ◊ A creste in ~ a creste ferit de griji sau de lipsuri materiale. 2) Piesa cosmetica facuta din astfel de pene sau dintr-un material asemanator, folosita pentru pudrare. 3) Totalitate a perilor fini care acopera coaja unor fructe. 4) (la adolescenti) Prima mustata si barba; tulei. /<sb. puhu

PUF2, (5) pufuri, s. n. 1. (De obicei cu sens colectiv) Pene mici, moi si fine, care constituie primul penaj al puilor sau care acopera corpul unor pasari pe burta si sub aripi, servind pentru umplerea pernelor, a plapumilor etc. ◊ Expr. A creste in puf = a creste in confort, neducand lipsa de nimic. 2. (Cu sens colectiv) Peri fini si moi care cresc pe obraz; inceput de barba sau de mustata. 3. (Cu sens colectiv) Parul marunt, moale si matasos din blana unor animale. 4. (Cu sens colectiv) Perii mici si fini ai unor fructe, seminte etc. 5. Obiect de toaleta care serveste la pudrat, facut din puf2 (1) sau din alt material pufos. 6. (Adjectival, in compusul) Bumbac-puf = bumbac brut obtinut la cules. 7. (Spec.) Minge de badmington. – Din bg., scr. puh.

ELITROPLAN s.n. Aeronava la care ampenajul este inlocuit cu elitre asezate sub aripa. [Cf. fr. elytroplane].

ELITROPLAN s. n. aeronava la care ampenajul este inlocuit cu elitre, asezate sub aripa. (< fr. elytroplane)

CIOVLICA s. f. Numele a doua specii de pasari calatoare, bune zburatoare, de c. 25 cm, cu coada ca de rindunica, care cuibaresc in vecinatatea lacurilor dobrogene, cu penaj cafeniu-inchis si sub aripi ruginiu; c. roscata (Glareola pratincola), sau cu penele de sub aripi maslinii si c. negricioasa (G. nordmanni).

DABIJA, Nicolae (n. 1948, Cainarii Vechi, Soroca), poet roman. Evocare patetica si oraculara a reperelor identitatii spirituale nationale si a momentului actual al renasterii basarabene. Lirism interiorizat al experientelor formative originare („Ochiul al treilea“, „Apa neinceputa“, „Zugravul anonim“, „aripa sub camasa“). O „Antologie a poeziei vechi moldovenesti“.

OCROTIRE s. 1. v. aparare. 2. aparare, protectie, sprijin, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) aparamant, scuteala, scutinta, scutire, (fig.) scut. (Serveste ca ~ impotriva ...) 3. protejare, sprijinire, sustinere, (rar) proteguire. (~ batranetelor lui.) 4. v. ajutor. 5. grija, protectie, (fig.) aripa, pavaza, scut. (Se afla sub ~ lor.) 6. ajutor, patronaj, protectie, sprijin, tutela, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societati de binefacere.) 7. v. egida.

PROTECTIE s. 1. sprijin, (inv.) regea, regealac, (reg. fig.) propta. (Ii serveste ca ~.) 2. aparare, ocrotire, sprijin, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) aparamant, scuteala, scutinta, scutire, (fig.) scut. (~ impotriva ...) 3. v. ajutor. 4. grija, ocrotire, (fig.) aripa, pavaza, scut. (Se afla sub ~ lor.) 5. ajutor, ocrotire, patronaj, sprijin, tutela, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei socie-tati de binefacere.) 6. v. egida. 7. v. favoare. 8. v. apa-rare.

ACVILA, acvile, s. f. 1. Gen de pasari rapitoare de zi, mari, din familia acvilidelor, cu ciocul drept la baza si incovoiat la varf, coltul gurii ajungand sub ochi, cu gheare puternice si cu aripi lungi si ascutite; pajura, acera (Aquila). 2. Stema reprezentand o acvila (1); pajura. – Din lat. aquila, it. aquila.

CEAPLIGHIN, Serghei Alekseevici (1869-1942), om de stiinta rus. Cercetari in domeniul mecanii teoretice si aerodinamicii fluidelor incompresibile; a pus bazele metodei de calcul al profilelor aripii de avion pe baza postulatului cunoscut sub denumirea de postulatul Ceaplighin-Jukovski.

URUBU (‹ engl.; cuv. tupi) s. m. Denumire data in America Latina unor pasari negrofage din familia Cathartidae asemanatoare ca aspect exterior cu vulturii. Capu, gatul si partea anterioara a pieptului sunt lipsite de pene, adesea viu colorate, ciocul puternic, curbat la varf. Printre cele mai raspandite specii se numara u. cu cap rosu (Cathartes aura), care in S.U.A. este cunoscut sub numele de vultur-curcan, cu anvergura a aripilor de 1,5 m, u. negru (Coragyps atratus) si u. cu cap negru (Cathartes burrovianus). Se considera ca fac parte din ord. Falconiformes, ca si vulturii, dar studii genetice recente au dus la incadrarea lor in ord. Ciconiiformes.

FINETE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este fin; delicatete. 2. (Text.) Raport care se stabileste intre lungimea unui fir si greutatea lui; (p. ext.) calitate superioara a unui fir, a unei tesaturi etc. ♦ Raportul dintre portanta si rezistenta la inaintare a unei aripi sau a unui avion. ♦ Cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, exprimata sub forma de parti la mie. 3. (Fig.) subtilitate, putere de patrundere; ingeniozitate. / pl. -turi, -ti, var. fineta s.f. / < it. finezza, cf. fr. finesse].

PLAN s.n. 1. Suprafata neteda, plana, fara ridicaturi. ♦ Suprafata care contine toate dreptele care trec printr-un punct fix si intersecteaza o dreapta. ♦ (Anat.) Suprafata care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta. 2. Desen tehnic care reprezinta grafic o suprafata de teren, o constructie, o masina etc. 3. Parte a unei suprafete in raport cu departarea de ochiul observatorului si cu reprezentarea ei intr-o pictura, intr-un tablou etc. ♦ (Cinem.) Fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeasi actiune sau acelasi subiect, luate sub acelasi unghi de vedere si intr-un cadru constant. ♦ Mod de incadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. Suprafata de sustinere in aer a unei aeronave; (p. ext.) aripa. 5. Fel cum sunt asezate, dispuse partile unei opere stiintifice, literare etc. in momentul cand au fost coordonate intre ele; proiect, alcatuire; (p. ext) proiect pentru o actiune care urmeaza sa fie indeplinita. 6. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzand o suita ordonata de operatii destinate sa duca la atingerea unui scop; program de lucru. [Pl. -nuri, -ne. / < fr. plan, cf. lat. planum].

A FLUTURA1 flutur 1. intranz. 1) (despre panze, plete etc.) A se misca neregulat (sub actiunea vantului); a falfai. 2) (despre pasari, animale) A face miscari dintr-o parte in alta (cu aripile, cu coarnele etc.). 3) (despre fulgere) A aparea pentru o clipa. 2. tranz. (obiecte) A agita in aer. ~ batista. ~ sabia. ◊ Flutura-vant calificativ depreciativ, atribuit unei persoane nestatornice si neserioase. /Din fluture

FINETE s. f. 1. calitatea a ceea ce este fin; delicatete. 2. (text.) raport care se stabileste intre lungimea unui fir si greutatea lui; calitate superioara a unui fir, a unei tesaturi. ◊ raportul dintre portanta si rezistenta la inaintare a unei aripi sau a unui avion, a unui corp cu forme aerodinamice. ◊ cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, exprimata sub forma de parti la mie. 3. (fig.) subtilitate, putere de patrundere; ingeniozitate. (< fr. finesse, it. finezza)

CARENA ~e f. 1) (la pasari) Proeminenta alungita in forma de creasta a sternului pe care sunt fixati muschii pieptului si care actioneaza aripile. 2) bot. Portiune din corola leguminoaselor care ia nastere din concresterea a doua petale inferioare. 3) Parte exterioara a unei nave care se afla sub linia de plutire. /<fr. carene, it. carena

CORB (lat. corvus) s. m. 1. Cea mai mare specie a ordinului paseriformelor din Romania (63-72 cm) si totodata a familiei corvidelor, omnivora, sedentara, prezenta in padurile umbroase din Carpati, cu cioc si picioare puternice, penaj negru cu reflexe metalice violacee, care poate imita glasul altor pasari; se imblinzeste usor (Corvus corax); monument al naturii. 2. Corb-de-mare alb = pasare marina, de c. 90 cm, care traieste in colonii, cu penaj alb si virful aripilor negru, care pescuieste in picaj, de la 30-40 m (cea mai mare distanta de procurare a hranei in acest mod) si are, pentru amortizarea socului, sub piele, o „saltea” de saci aerieni (Sulla bassana). 3. Corb-de-mare = peste teleostean cu corpul de c. 50 cm lungime, de culoare bruna-inchisa, cu capul mare si botul gros (Corvina umbra). Traieste in Marea Neagra.

ELICE, elice, s. f. 1. Organ de masina (avand forma unor aripi sau a unor lopeti fixate pe un ax rotativ) care serveste la punerea in miscare a unui avion, a unei nave etc. 2. Linie curba care taie sub un unghi constant generatoarele unui cilindru sau ale unui con. [Var.: helice s. f.] – Din fr. helice, lat. helix, -icis.

MORISCA, moristi, s. f. 1. Masina mica de vanturat grane. 2. Rasnita cu care se macina pesmet, cafea, piper etc. 3. Moara mica pusa in miscare de vant, de apa sau cu mana. 4. Jucarie care infatiseaza aripile sau roata unei mori de vant; jucarie care se invarteste in mana si produce un sunet caracteristic (folosita si pentru a speria pasarile din semanaturi). ◊ Morisca de vant = obiect de ornament, imitand aripile unei mori de vant, pus pe acoperisul caselor, care, la bataia vantului, se roteste in directia acestuia. 5. (In sintagma) Morisca hidrometrica (sau hidraulica) = instrument format dintr-un rotor, cu una sau mai multe palete, care se roteste sub actiunea curentului de apa si serveste la masurarea vitezei unui curs de apa. – Moara + suf. -isca.

aripa ~i f. 1) Organ al pasarilor, al unor insecte si al unor mamifere care serveste la zbor. A bate din ~i.A capata (sau a prinde) ~i a deveni ferm, increzut in fortele sale; a prinde curaj. A taia cuiva ~ile a face pe cineva sa-si piarda curajul. 2) fig. Luare sub protectie; ocrotire; aparare. ◊ A lua pe cineva sub ~a sa a ocroti pe cineva. 3) iht. Organ de inot; inotatoare. 4) Fiecare dintre planurile de sustinere ale unui avion. 5) Parte a unei constructii care se prezinta ca o prelungire laterala. 6) mil. Fiecare dintre cele doua parti laterale ale unor trupe asezate in pozitie de lupta; flanc. ~a dreapta. ~a stanga. 7) Parte a caroseriei unui vehicul asezata deasupra fiecareia dintre roti. 8) Fi-ecare dintre lopetile unei mori de vant. 9) fig. Grupare extrema (de dreapta sau de stanga) in cadrul unei organizatii sau partid. [G.-D. aripii; Acc. si aripa] /<lat. alapa

SALANGANA s. f. Pas[re din fam. Apodide, genul Collocalia, asemanatoare cu o randunica, cu aripi lungi, inguste, curbate; se hraneste cu insecte pe care le prinde din zbor. Genul este reprezentat prin 21 de specii, raspandite in Asia de SE, Australia, Oceania si ins. din Oc. Indian. Isi fac cuibul pe versantii stancosi greu accesibili si pe peretii pesterilor; la unele specii cuibul este format in mare parte dintr-o substanta secretata de pasare (asemanatoare cu saliva), care se intareste in contact cu aerul. Acestea, cunoscute sub numele de „cuiburi de randunele”, constituie o delicatesa foarte apreciata in bucataria orientala.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)