Rezultate din textul definițiilor
PODVADA, podvezi, s. f. (Inv.) 1. Obligatie la care erau supusi taranii dependenti in evul mediu in folosul domniei (mai ales in timp de razboi), care consta in prestatii (transport, carausie) sau rechizitii ale animalelor de tractiune; p. ext. carausie (cu plata). 2. Incarcatura. [Var.: podvoada s. f.] – Din sl. poduvoda.

BOIERESC, -EASCA, boieresti, adj., s. n. 1. Adj. Care apartine boierilor, privitor la boieri. ♦ Care imita deprinderile boierilor. 2. S. n. Obligatie a taranilor dependenti de a executa munci agricole in folosul stapanului de pamant. – Boier + suf. -esc.

IOBAG, iobagi, s. m. taran dependent de stapanul feudal, obligat sa faca acestuia prestatii in munca, in natura sau in bani si legat de pamant (fara drept de stramutare); serb, ruman, vecin. – Din magh. jobbagy.

ROMAN, -A, romani, -e, s. m. si f., adj. I. S. m. si f. 1. Persoana care apartine populatiei de baza a Romaniei sau este originara din Romania. 2. (Pop.) taran. ♦ Barbat, sot. ♦ Om (in general), barbat. 3. (In forma ruman) Denumire data, in evul mediu, in Tara Romaneasca, taranilor dependenti de stapanii feudali; iobag, vecin. II. 1. Adj. Care apartine Romaniei sau romanilor (I 1), referitor la Romania sau la romani; romanesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbita de romani. Romana comuna (sau primitiva) = stadiu in evolutia limbii romane anterior diferentierii dialectale; straromana. [Var.: ruman s. m.] – Lat. romanus.

POSADA, posade, s. f. 1. (Pop.) Curatura (in padure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o asezare omeneasca. ♦ Loc de odihna pentru calatori. 2. (Pop.) Trecatoare (ingusta) in munti. ♦ Obligatie a taranilor dependenti de a face de straja in preajma trecatorilor din munti. 3. (Inv.) Loc intarit in mod natural (care servea ca punct de vama). ♦ Denumire generala a unor dari de vama. 4. Parghie cu ajutorul careia se regleaza pozitia pietrelor morii in timpul macinatului, pentru a se obtine, dupa voie, o faina mai mare sau mai fina. ♦ P. gener. (Reg.) Moara. – Din scr. posada.

COLIBAS, colibasi, s. m. 1. (Inv.; la pl.) Categorie de tarani dependenti; (si la sg.) taran din aceasta categorie. 2. (Rar) Om care locuieste intr-o coliba. – Coliba + suf. -as.

SERV, -A, servi, -e, s. m. si f. 1. (In evul mediu) taran dependent de stapanul de pamant; iobag, serb. ♦ (Latinism inv.) Sclav, rob. 2. (Livr. inv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus.

SESIE, sesii, s. f. Denumire data in evul mediu, in Transilvania, lotului de pamant, parte dintr-un domeniu, asupra caruia taranul dependent avea drept de posesiune in schimbul rentei catre stapanul feudal si care putea fi transmis ereditar. – Din lat. sessio.

IOBAG s. (IST.) ruman, serb, vecin, (rar) serv, (inv.) prost. (taranul dependent se numea ~ in Transilvania, „ruman” in Tara Romaneasca si „vecin” in Moldova.)

RUMAN s. (IST.) iobag, serb, vecin, (rar) serv, (inv.) prost. (taranul dependent se numea „iobag”, in Transilvania, ~ in Tara Romaneasca si „vecin”, in Moldova.)

COLIBAS ~i m. inv. taran dependent. /coliba + suf. ~as

PODVADA podvezi f. 1) (in Moldova si in Muntenia medievala) Indatorire a taranilor dependenti de a asigura cu transport stapanirea, mai ales in timp de razboi. 2) Carausie platita. 3) Ceea ce incape intr-un car. /<sl. poduvoda

SERV ~a ( ~i, ~e) m. si f. 1) (in feudalism) taran dependent de feudal; iobag; serb. 2) (in sclavagism) Persoana lipsita de drepturi si mijloace de productie, de munca si de viata caruia dispunea stapanul; rob; sclav. 3) Persoana angajata in serviciul cuiva pentru treburi casnice. /<lat. servus

Serb ~i m. 1) (in epoca feudala) taran dependent de stapanul feudal; iobag; serv. 2) (in oranduirea sclavagista) Persoana aflata in dependenta absoluta fata de un stapan; rob; sclav; serv. /<lat. servus, serva

VECIN3 ~i m. (in evul mediu) taran dependent, obligat sa lucreze pamantul stapanului si sa aduca contributii in bani sau in natura; iobag; serb; serv. /<lat. vecinus

ROMANIE s. f. 1. (Inv.) Limba romana. ◊ Expr. Pe romanie = in romaneste, in limba romana. 2. (In forma rumanie) Conditie a taranilor din Tara Romaneasca dependenti de stapanul feudal al mosiei (domn, boieri, manastiri); conditie de ruman; iobagie. [Var.: rumanie s. f.] – Roman + suf. -ie.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)