Rezultate din textul definițiilor
PARANOIC, -A adj., s.m. si f. (Suferind) de paranoia. ◊ Psihopatie paranoica = psihopatie la care predomina tendinta patologica spre formarea de idei dominante si prevalente, intretinute de emotii puternice; psihopatie paranoida; psihoza paranoica = psihoza care apare de obicei la indivizii cu tendinta spre supraaprecierea propriei persoane, neincredere, egocentrism sau la psihopatii paranoici. [Pron. -no-ic. / cf. germ. paranoisch, fr. paranoique].

AGRIOTIMIE s. f. tendinta patologica de a comite acte de nebunie furioasa. (< fr. agriothymie)

ALITERATIE s. f. 1. repetare, cu efect muzical, a aceluiasi sunet (consoana) sau grup de sunete in cuvinte care se succeda; homeoproferon, parhomeon. 2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe in stari de puternica e*******e psihica. ◊ tendinta patologica, obsedanta spre rima, realizata prin repetarea de silabe. (< fr. alliteration)

ALOTRIOFAGIE s. f. tendinta patologica de a ingera substante necomestibile. (< fr. allotriophagie)

BIBLIOCLAST, -A s. m. f. cel care manifesta tendinta patologica de a distruge sau mutila cartile. (< germ. Biblioklast)

COPROLALIE s. f. tendinta patologica de a folosi cuvinte si expresii obscene, scabroase; limbaj ordurier; scatologie. (< fr. coprolalie)

CVERULENTA s. f. tendinta patologica a cuiva spre revendicari nefondate, avand convingerea de a fi nedreptatit. (< fr. querulence)

FAGOMANIE s. f. tendinta patologica spre ingerarea de alimente. (< fr. phagomanie)

MITOMANIE s. f. tendinta patologica de a fabula; mania de a minti. (< fr. mythomanie)

MIZANTROPIE s. f. neincredere, dispret, ura fata de oameni; tendinta patologica de a evita societatea. (< fr. misanthropie)

P**********E s. f. 1. tendinta patologica de a savarsi acte imorale agresive. ◊ coruptie, depravare; imoralitate; p*********e. 2. inclinatie spre rau. (< fr. p********e, lat. p*********s)

SCATOLOGIE s. f. 1. gluma sau literatura scabroasa in care se fac aluzii la tot felul de murdarii; coprolalile. 2. (med.) tendinta patologica de a utiliza cuvinte obscene, scabroase. (< fr. scatologie)

SOLITARISM s. n. tendinta patologica de izolare. (< fr. solitarisme)

TOMOMANIE s. f. 1. tendinta maladiva de a executa interventii chirurgicale. 2. tendinta patologica de a fi supus la interventii chirurgicale. (< tomo- + -manie2)

AGRIOTIMIE, agriotimii, s. f. tendinta patologica de a comite acte de nebunie furioasa. [Pr.: -gri-o-] – Din fr. agriothymie.

DACNOMANIE s. f. tendinta patologica de a musca. – Din fr. dacnomanie.

GRAFOMANIE s. f. tendinta patologica de a scrie mult si fara rost. – Din fr. graphomanie.

P**********E, p**********i, s. f. 1. Inclinare spre rau, placere (patologica) de a face rau; deviere de la normal a instinctelor, a judecatii; tendinta (patologica) de a comite acte imorale; coruptie, depravare, imoralitate; spec. anomalie s*****a. ♦ Fatarnicie, perfidie, falsitate. 2. Fapta, comportare de om p*****s. – Din fr. p*****site.

SCATOLOGIE, scatologii, s. f. Gluma, afirmatie sau scriere in care se vorbeste de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) tendinta patologica de a utiliza cuvinte scabroase. – Din fr. scatologie.

CLEPTOMANIE f. tendinta patologica pentru furt fara urmarirea unui profit. /<fr. cleptomanie

GRAFOMANIE f. tendinta patologica de a scrie mult si fara rost. /<fr. graphomanie

P**********E ~ati f. 1) Caracter p*****s; imoralitate; depravare; coruptie. 2) Comportare de om p*****s. 3) tendinta patologica de a comite acte imorale. /<fr. p*****site

ALOTRIOFAGIE s.f. tendinta patologica de a ingera substante necomestibile. [< fr. allotriophagie, cf. gr. allotrios – strain, phagein – a manca].

COPROLALIE s.f. (Med.) tendinta patologica de a folosi cuvinte obscene, scabroase; scatologie. [Gen. -iei / < fr. coprolalie, cf. gr. kopros – excrement, lalein – a vorbi].

FARMACOFILIE s.f. (Med.) tendinta (patologica) de a lua medicamente. [Cf. gr. pharmakon – remediu, philein – a iubi].

HIPNOPATIE s.f. (Med.) Maladie microbiana care se manifesta printr-un somn greu, prelungit; boala somnului. ♦ tendinta patologica la somn. [Gen. -iei. / < fr. hypnopathie, cf. gr. hypnos – somn, pathos – boala].

ONIOMANIE s.f. tendinta patologica de a face cumparaturi excesive. [Pron. -ni-o-, gen. -iei. / < fr. oniomanie, cf. gr. onesthai – a cumpara, mania – nebunie].

PALINGRAFIE s.f. tendinta patologica de a repeta in scris aceleasi propozitii sau cuvinte. [Gen. -iei. / < germ. Palingrafie, cf. gr. palin – din nou, graphein – a scrie].

FARMACOFILIE s. f. tendinta (patologica) de a lua medicamente. (< fr. pharmacophilie)

CONFABULATIE f. Stare psihica patologica, manifestata prin tendinta de a prezenta drept reale unele fapte sau realitati imaginare; mitomanie. [Sil. -ti-e] /<fr. confabulation

HIDROMANIE f. Stare patologica manifestata prin tendinta impulsiva de a se arunca in apa, de a se sinucide prin inec. /<fr. hydromanie

MITOMANIE f. Stare patologica constand in tendinta de a denatura adevarul; mania de a minti. /<fr. mythomanie

P*********E s. f. deviere pana la patologic a unor tendinte sau instincte datorita unor tulburari psihice; p**********e. ♦ ~ s*****a = savarsirea de acte nefiresti in legatura cu viata s*****a. (< fr. p********n, lat. p*******o)

DEGENERESCENTA s.f. 1. tendinta de degenerare. ♦ Modificare patologica regresiva a unui tesut sau organ. 2. (Mat.) Existenta mai multor functii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii a unui operator. [Cf. fr. degenerescence].

DEGENERESCENTA s. f. 1. tendinta de degenerare. ◊ modificare patologica regresiva a unui tesut sau organ. 2. (mat.) existenta mai multor functii proprii, corespunzatoare unei singure valori proprii unui operator. (< fr. degenerescence)

PIROMANIE f. Stare patologica a psihicului, care se manifesta prin tendinta de a provoca incendii. [G.-D. piromaniei] /<fr. pyromanie

LOGOREE f. 1) Stare patologica constand in predispozitia de a vorbi mult. 2) fig. tendinta de a vorbi mult si fara rost. [Art. logoreea; G.-D. logoreei; Sil. -re-e] /<fr. logorrhee

COMPULSIE (‹ fr.) s. f. Trebuinta imperioasa si tendinta obsesiva spre desfasurarea unei conduite repetitive, cu semnificatie patologica care, daca nu se manifesta, conduce la tensiune psihica, neliniste etc. Specific c. este caracterul sau neintentionat, involuntar, conduita determinata astfel neavind utilitate pentru individ.

PSIHOPLASTICITATE s. f. tendinta, capacitate la unii bolnavi de a simula unele sindroame patologice sub influenta reprezentarilor psihice. (< fr. psychoplasticite)



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)