Rezultate din textul definițiilor
BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. Planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.
BURET s. n. 1. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi. 1. Tesatura de matase fabricata din acest fir; p. ext. tesatura de bumbac cu fir gros, noduros si poros. – Din fr. bourrette.
ITARI s. m. pl. Pantaloni taranesti lungi, stramti si incretiti pe picior, confectionati dintr-o tesatura de bumbac sau de lana, specifici portului popular romanesc. – Ita + suf. -ar.
PEGAMOID s. n. Imitatie de piele fabricata dintr-o tesatura de bumbac sau de in acoperita cu un strat lacuit si colorat, obtinut pe baza de nitroceluloza. [Var.: pergamoid s. n.] – Din fr. pegamoide.
PERNA, perne, s. f. 1. Obiect confectionat din doua bucati dreptunghiulare sau patrate de tesatura de bumbac, lana etc., cusute intre ele, avand in interior fulgi, lana, puf etc., si pe care, de obicei, cineva isi pune capul cand se culca. ◊ Perna electrica = obiect in forma de perna (1) plata, in care se gasesc rezistente electrice izolate si releuri de protectie, intrebuintat ca termofor. Perna de calcat = ustensila auxiliara asemanatoare cu perna (1), care se foloseste la calcatul obiectelor de imbracaminte, in special al manecilor, pieptilor, umerilor. 2. Obiect de tapiterie format dintr-un fel de sac umplut cu par, cu iarba-de-mare etc., adesea prevazut cu arcuri, care se asaza pe scaune, pe bancile unui automobil etc. 3. (In sintagma) Perna de aer = curent de aer antrenat intre doua suprafete aflate in miscare relativa si care serveste ca lubrifiant. [Var.: (pop.) perina s. f.] – Din scr. perina.
anghina, s. f. – Nanchin, tesatura de bumbac. De la Nankin, oras din China, prin intermediul pronuntarii ngr. (Hasdeu 1200). Este cuvint inv., astazi se foloseste mai mult nankin, din fr.
mexica s.f. (inv.) tesatura de bumbac adusa din Mexic.
plisa2, plise, s.f. (inv.) tesatura de bumbac asemanatoare cu catifeaua, avand parul mai lung pe fata; plus.
cit (cituri), s. n. – Indian, tesatura de bumbac. Tc. cit (Cihac, II, 567; Seineanu, II, 136; Lokotsch 428; Ronzevalle 79). – Der. citarea, s. f. (indian, tesatura), din tc. cetare.
BARHET / BARHET s. n. tesatura de bumbac flanelata. (< germ. Barchent)
DIFTINA s. f. tesatura de bumbac cu aspect catifelat. (dupa fr. duvetine)
FINET s. n. tesatura de bumbac pufoasa din care se fac obiecte de lenjerie. (< fr. finette)
MOLTON s. n. tesatura de bumbac sau de lana, moale si calduroasa. (< fr. molleton)
NANCHIN s. n. tesatura de bumbac, deasa si rezistenta, pentru dosuri de perne. (< fr. nankin)
OLANDINA s. f. tesatura de bumbac care imita olanda. (< olanda + -ina)
ORGANDI s. n. tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, din fire rasucite si apretate. (< fr. organdi)
OXFORD s. n. 1. tesatura de bumbac sau de lana in carouri, din fire colorate. 2. rasa de oi pentru productie de carne. (< engl. oxford)
PANAMA1 s. f. impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; (p. ext.) palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. ◊ tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. (< fr. panama)
PERCAL s. n. tesatura de bumbac alba si foarte fina, pentru confectionarea camasilor. (< germ. Perkal, fr. percale)
PLUS s. n. tesatura de bumbac, lana, par de capra etc., mai groasa decat catifeaua, folosita in tapiterie. (< germ. Plusch, fr. peluche, rus. plius)
POPLIN s. n. tesatura de bumbac mercerizat, cu urzeala mai subtire decat bateala. (< fr. popeline, germ. Poplin, rus. poplin)
RIPS s. n. tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, pentru tapisarea mobilelor. (< germ. Rips)
SIRTING s. n. tesatura de bumbac la confectionarea unor obiecte de lenjerie mai rezistente. (< engl. shirting)
indian (indiana), adj. – Care face parte din populatia Indiei. De la India (sec. XIX). – Der. indienesc, adj. (indian), sec. XVII, astazi inv.; indic, adj. (indian); indian, s. m. (locuitor din India); indian, s. n. (tesatura de bumbac fina, pentru lenjerie); indiana, s. f. (prajitura cu frisca acoperita cu ciocolata); indianca, s. f. (locuitoare din India); indieneste, adv. (ca indienii).
tocat s. m. – Indiana, tesatura de bumbac. Tc. tokat (Seineanu, III, 123). Sec. XIX, inv.
ALESTANCA s. f. (Reg.) Un fel de tesatura de bumbac; stamba. [Var.: halastinca s. f.] – Rus. holstinka.
vatir (tesatura de bumbac, in sau canepa) s. n., (sorturi) pl. vatiruri
vatir (tesatura de bumbac, in sau canepa) s. n., (sorturi) pl. vatiruri
bumbacARAIE f. (cu sens colectiv) Cantitate mare de tesaturi de bumbac sau de obiecte confectionate din aceste tesaturi. /bumbac + suf. ~araie
KURE, oras in Japonia (Honshū), port la Oc. Pacific, in G. Hiroshima; 213,5 mii loc. (1992). Santiere navale. Otelarii. Export de bumbac, tesaturi si masini.
ALESTANCA s. f. (Reg.) Numele unei tesaturi de bumbac. [Var.: halastanca s. f.] – Din rus. holstinka.
BALONZAID, balonzaide, s. n. 1. tesatura de bumbac sau de matase (impermeabila). 2. Pardesiu de ploaie confectionat dintr-o astfel de panza; balon (4). [Acc. si: balonzaid. – Var.: balonzaide. s. n.] – Din germ. Ballonseide.
BARHET s. n. tesatura de bumbac (cu desene), flanelata pe o fata sau pe ambele fete. [Acc. si: barhet. – Var.: barchet s. n.] – Din germ. Barchent.
BUCLE, bucleuri, s. n., adj. invar. 1. S. n. tesatura de bumbac, de lana, de fibra sintetica etc., cu aspect buclat. 2. Adj. invar. (Despre fibre si tesaturi) Cu firul cret sau cu noduri. 3. S. n. Fir cret. – Din fr. boucle.
bumbacAR, bumbacari, s. m. Lucrator care se ocupa cu scarmanatul si torsul firelor de bumbac (2); negustor de tesaturi de bumbac. – bumbac + suf. -ar.
bumbacARIE1, bumbacarii, s. f. 1. Intreprindere textila sau sectie dintr-o intreprindere textila in care se prelucreaza bumbacul (2).2. Produse confectionate din bumbac (2); cantitate mare de tesaturi de bumbac. 3. Teren plantat cu bumbac (1). – bumbac + suf. -arie.
INDIAN1 s. n. tesatura de bumbac subtire si fina, albita, vopsita sau imprimata, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie. [Pr.: -di-an. – Var.: indiana s. f.] – Din fr. indienne.
NANCHIN, nanchinuri, s. n. tesatura de bumbac foarte deasa si rezistenta, intrebuintata la confectionarea dosului de perne. [Var.: nanghin s. n.]. – Din fr. nankin.
VATIR, vatiruri, s. n. tesatura de bumbac, de in sau de canepa, foarte apretata, folosita pentru intariri la haine (barbatesti). – Din germ. Wattier[leinen].
MARCHIZET, marchizeturi, s. n. tesatura de bumbac, subtire si transparenta, din care se fac rochii, perdele etc. – Din germ. Markisette.
OLANDINA s. f. tesatura de bumbac in amestec cu celofibra, care imita olanda, folosita la confectionarea lenjeriei de pat, de corp etc. – Olanda + suf. -ina.
PLUS, plusuri, s. n. tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu parul mai lung decat al acesteia, care se intrebuinteaza mai ales in tapiterie. ♦ (La pl.) Varietati de plus. – Din germ. Plusch, fr. p(e)luche, rus. plius.
ORGANDI s. n. tesatura de bumbac sau de in, subtire, transparenta si foarte apretata, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte pentru femei si copii, perdele etc. [Var.: organdin, organtin s. n.] – Din fr. organdi, germ. Organdin.
PROSOP, prosoape, s. n. Obiect format dintr-o bucata de tesatura, care foloseste la sters dupa spalare; stergar. ♦ tesatura de bumbac, de obicei buclata, folosita pentru halate de baie, stergare, articole de lenjerie pentru copii. – Din ngr. prosopon „fata”, prosopis, „stergar”.
OPAL, opale, s. n. 1. Piatra semipretioasa, cu luciu sticlos, incolora sau variat colorata (verde, albastru, rosu, alb etc.), transparenta sau opalescenta. 2. tesatura de bumbac subtire si stravezie, alba sau colorata in nuante deschise, din care se fac bluze, camasi, batiste etc. [Pl. si: opaluri] – Din germ. Opal, lat. opalus, fr. opale.
MUSELINA, museline, s. f. tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ Stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.
MERCERIZA, mercerizez, vb. I. Tranz. A trata firele sau tesaturile de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai matasoase, mai compacte si mai rezistente. – Din fr. merceriser.
ETAMINA, etamine, s. f. tesatura de bumbac sau de matase cu impletitura rara. – Din fr. etamine.
DOC1, docuri, s. n. tesatura de bumbac din care se fac haine de vara, salopete, prelate etc. – Din engl. duck.
TIFON, tifoane, s. n. Panza subtire de bumbac, cu tesatura foarte rara; spec. fasie din aceasta panza, intrebuintata la pansamente. – Cf. engl. tiffany.
TOBRALCO s. n. tesatura de bumbac cu dungi sau cu carouri realizate prin introducerea unor fire mai groase in urzeala sau in batatura. – Et. nec.
REITCORD s. n. Nume dat unei tesaturi de bumbac, care este utilizata pentru confectionarea balonzaidelor, raglanelor si canadienelor. [Pr.: rait-cord] – Denumire comerciala.
RIPS, ripsuri, s. n. tesatura de bumbac sau de matase, cu dungi paralele si inguste, in relief, folosita pentru tapisarea mobilelor si pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte. – Din germ. Rips.
DEJALEN, dejalenuri, s. n. tesatura de bumbac mercerizat, de calitate superioara, din care se confectioneaza camasi barbatesti, bluze etc.; (la pl.) varietati din aceasta tesatura. [Pl. si: dejalene. – Var.; dejalena s. f.] – Cf. engl. delaine.
DESCLEIA, descleiez, vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ◊ Refl. S-au descleiat scaunele. 2. A spala si a curata de substante cleioase firele de matase naturala sau tesaturile de bumbac. – Des1- + clei.
DIFTINA, diftine, s. f. tesatura de bumbac, deasa si rezistenta, cu una dintre fete pufoasa. – Din fr. duvetine.
SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.
STAMBA, (2) stamburi, s. f. 1. tesatura de bumbac cu desene imprimate in culori, folosita la confectionarea imbracamintei de vara pentru femei. 2. (La pl.) Varietati de stamba (1). ♦ Obiecte de imbracaminte confectionate din stamba (1). 3. (Inv.) Teasc de tipografie. ◊ Expr. (Fam.) A se da in stamba = a-si arata fara sa vrea proasta crestere (sau cusururile); a se face de ras. [Pl. si: stambe] – Din ngr. stamba, it. stampa.
BARHET n. tesatura de bumbac (cu sau fara desene), flanelata pe una din fete, folosita pentru confectionarea hainelor. Camasa de ~. [Acc. si barhet] /<germ. Barchent
CANAVA ~le f. 1) tesatura de bumbac rara si tare, cu patratele regulate, pe care se brodeaza. 2) fig. Planul schitat al unei lucrari literare. [Art. canavaua; G.-D. canavalei] /<bulg. kanava, fr. canevas
DIFTINA ~e f. 1) tesatura de bumbac, cu o fata pufoasa, avand diferite intrebuintari. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. /<fr. duvetine
FLANELA ~e f. 1) tesatura de bumbac sau de lana, moale, pufoasa si calduroasa, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. 3) Obiect de imbracaminte de lana (mai rar, de bumbac), tricotat in forma de camasa sau de vesta, fara guler. [G.-D. flanelei] /<fr. flanelle
MADIPOLON n. tesatura de bumbac folosita pentru lenjerie. /<fr. madapolam, rus. madepolan
MARCHIZET ~uri n. 1) tesatura de bumbac foarte fina, folosita pentru rochii usoare de vara sau pentru perdele. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Markiset
A MERCERIZA ~ez tranz. (fire sau tesaturi de bumbac) A trata cu o solutie chimica speciala pentru a face mai neted si matasos. /<fr. merceriser
MOLTON ~oane n. rar1) tesatura de bumbac (mai rar de lana) moale, pufoasa si calduroasa, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte; flanela. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. molleton
NANCHIN ~uri n. tesatura de bumbac deasa si rezistenta, folosita in special pentru confectionarea cosurilor de perna. /<fr. nankin
OLANDINA ~e f. 1) tesatura de bumbac, asemanatoare olandei, din care se confectioneaza lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /olanda + suf. ~ina
POPLIN ~uri n. 1) tesatura de bumbac mercerizat, avand firele de batatura mai groase decat cele de urzeala, folosita la confectionarea imbracamintei usoare. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Pop[e]lin, fr. popeline
BROCART s.n. Stofa ornamentala cu fir de aur, de argint etc. ♦ tesatura de bumbac sau de in folosita pentru lenjerie de pat. [Pl. -turi, var. brocard, brocat s.n. / < fr. brocart, cf. it. broccato].
CALANDRARE s.f. Actiunea de a calandra. ♦ Operatie de apretura cu ajutorul careia, prin presare la cald, se da tesaturilor de bumbac, de in etc. un luciu mai mare. [< calandra].
COTONADA s.f. (Text.) tesatura din bumbac sau din bumbac amestecat cu alte fibre. [< fr. cotonnade].
OXFORD s.n. 1. tesatura de bumbac sau de lana in carouri din fire colorate. 2. Rasa de oi care dau o buna productie de carne. [< fr. oxford, cf. Oxford – oras in Anglia].
PERCAL s.n. tesatura de bumbac alba si foarte fina, folosita pentru confectionarea camasilor. [< fr. percale].
PICHET1 s.n. tesatura de bumbac cu doua urzeli diferite. [Pl. -turi, -te. / < fr. pique].
SANFORIZA vb. I. tr. A aplica (tesaturilor de bumbac) operatia de sanforizare. [< engl. sanforized].
SANFORIZARE s.f. Stabilizare la apretare a dimensiunilor unei tesaturi de bumbac. [< sanforiza].
TIFON1 s.n. tesatura de bumbac, intrebuintata mai ales la pansamente. [Cf. engl. tiffany].
DEJALENA, dejalene, s. f. tesatura de bumbac din care se fac camasi barbatesti, bluze etc.
BARHET s.n. tesatura de bumbac flanelata. [Pl. -turi, var. barchet s.n. [< germ. Barchent].
CALICO s.n. tesatura de bumbac imprimata, folosita mai ales ca panza de legat carti. [< fr., it. calicot, cf. Calicut – oras in India].
alestinca, s. f. – tesatura de bumbac. – Var. (h)alastinca. Rus. cholstinka „tesatura care provine din Holstein”.
DIFTINA s.f. tesatura de bumbac cu fata pufoasa. [Cf. fr. duvetine].
FINET s.n. tesatura de bumbac pufoasa, din care se fac obiecte de lenjerie. [< fr. finette].
GRADEL s.n. tesatura de bumbac cu dungi in diagonala, intrebuintata pentru rufarie barbateasca. [< germ. Gradel].
barchet (barcheturi), s. n. – tesatura de bumbac. – Var. barhet, barhent. Ceh. barchet (Berneker 44), germ. Barchent (Borcea 178), din v. germ. med. barkan. Este cuvint de origine araba, identic cu sp. barragan. Din germ. provine mag. barsony (cf. sb. brsun), de unde barson, s. n. (Trans., catifea), cu var. brason, probabil prin asociere de idei cu centrul comercial al Brasovului (cf. Cihac, II, 480; Galdi, Dict. 104).
MERCERIZA vb. I. tr. A trata firele sau tesaturile de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu si a le mari rezistenta. [< fr. merceriser].
MOLTON s.n. tesatura de bumbac sau de lana moale, calduroasa. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. molleton].
OLANDINA s.f. tesatura de bumbac, care imita olanda. [< olanda + -ina].
PANAMA1 s.f. Impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; (p. ext.) palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. ♦ tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. [Pl. -le. / < fr. panama].
PLUS s.n. tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu firul mai lung, folosita in special in tapiterie. [Pl. -suri. / < fr. p(e)luche].
chembrica s. f. – tesatura de bumbac. Engl. cambric, germ. Cambric, de la numele orasului Cambrai (sec. XVIII), introdus prin comert; cf. it. cambri, sau mai curind rus. kembrik (Vasmer 549).
RIPS s.n. tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, utilizata mai ales pentru tapisarea mobilelor. [< germ. Rips].
doc (docuri), s. n. – tesatura de bumbac pentru haine de vara. Engl. duck (dupa Scriban, din tc. dokuma „pinza”).
COTONADA s. f. tesatura din bumbac sau din bumbac amestecat cu alte fibre. (< fr. cotonnade)
DEZALCALINIZARE s. f. operatie finala, in mercerizarea tesaturilor de bumbac, prin care se indeparteaza hidroxidul de sodiu din materialul textil. (dupa fr. desalcalinisation)
MERCERIZA vb. tr. a trata firele sau tesaturile de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu si a le mari rezistenta. (< fr. merceriser)
SANFORIZARE s. f. stabilizare la apretare a dimensiunilor unei tesaturi de bumbac. (< sanforiza)
sifon (-oane), s. n. – tesatura de bumbac. Fr. chiffon. – Der. sifona, vb., din fr. chiffonner; sifonier (var. sifoniera), s. n. (dulap de haine), din fr. chiffonnier.
ABA oras in SE Nigeriei (Imo), la N de Port Hartcourt; 239,8 mii loc. (1987). Centru ind. (tesaturi de bumbac, sapun, bere).
AJMER, oras in NV Indiei (Rājasthān); 375,6 mii loc. (1981). Ind. alim. (tesaturi de bumbac) si alim. (uleiuri).
AMARAH AL ~, oras in SE Iraqului, port pe stg. Tigrului, in C. Mesopotamiei; 131, 8 mii loc. (1985). Tesaturi de bumbac, prelucrarea argintului. Centru comercial (lina, piei, animale).
ANDIJAN, oras in Uzbekistan (C.S.I.); 287 lii loc. (1988). Nod de comunicatii. Expl. de petrol. Constr. de masini, mat. de constr., produse alim., tesaturi de bumbac.
BOMBAY [bombei] (MUMBAY), oras in V Indiei (al doilea al tarii), centru ad-tiv al Statului Mahārāshtra, situat pe continent si pe o ins. in apropierea coastei; 10,14 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Cel mai mare port al tarii, cu un trafic de 24,2 mil. t (1985). Aeroport international (Santa Cruz). Mare centru comercial (piata mondiala a bumbacului), financiar si ind. (tesaturi de bumbac, montaj de automobile, constr. navale, vagoane si locomotive, produce chimice si farmaceutice, aparataj electrotehnic, prelucr. petrolului). Reactor atomic (Trombay ). Studiouri cinematografice (2/3 din prod. nationala). Universitate (1857), institut tehnologic. In sec. 16 a fost cucerit de portughezi, iar intre 1668 si 1873 s-a aflat in stapinirea Companiei Engleze a Indiilor Orientale.
BROSTENI 1. Com. in jud. Mehedinti; 3.061 loc. (1991). Cula (1815). 2. Com. in jud. Suceava, pe Bistrita; 7.906 loc. (1991). Microhidrocentrala. Produse textile (tesaturi din bumbac) si lactate; panificatie. Ape minerale carbogazoase. Biserica de lemn (sec. 18). 3. Com. in jud. Vrancea, pe Milcov; 1.975 loc. (1991).
BUCARAMANGA, oras in NE Columbiei, in C********a Oriental, la 925 m alt.; 595 mii loc. (1985, cu suburbiile). Centru comercial pentru cafea, cacao, tutun si bumbac. Metalurgie. Produse alim.; tesaturi de bumbac. Metalurgie. Universitate. Intemeiat in 1623.
BARHET s. n. tesatura de bumbac (cu desene), flanelata pe o fata sau pe ambele fete. [Var.: barchet s. n.] – Germ. Barchent.
bumbacARIE, bumbacarii, s. f. 1. Fabrica unde se prelucreaza bumbacul. 2. Produse confectionate din bumbac; cantitate mare de tesaturi de bumbac. 3. Meseria bumbacarului. 4. Teren plantat cu bumbac. – Din bumbac + suf. -arie.
PLISA, plise, s. f. (Inv.) tesatura de bumbac asemanatoare cu catifeaua, avand pe fata firele mai lungi. – Rus plis (bg. plisa).
CHEMBRICA, chembrici, s. f. (Inv.) Numele unei tesaturi de bumbac vopsita si lustruita. – Engl. cambric.
HAMADᾹN, oras in NV Iranului, la poalele masivului Elvend, la 1.650 m alt; 406,1 mii loc. (1994). Important centru comercial (lana, piei, fructe uscate). Covoare, stofe de lana, tesaturi din bumbac, pielarie, produse alim. (vinuri). Mausoleul Gombad-e’Alavῑyān (sec. 12, reconstruit in sec. 14). In antichitate s-a numit Ecbatana.
LARISSA LARISA), oras in partea de E a Greciei, pe raul Pinios; 113,4 mii loc. (1991). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru comercial. Ind. mat. de constr., textila (tesaturi de bumbac si matase) si alim. Prelucr. tutunului. Vestigii antice (templu, teatru). Distrus in mare parte de cutremurul din 1941. Intemeiat in sec. 7 iHr., s-a aflat pana in sec. 4 sub stapanirea familiei Alevadi. Cucerit si stapanit de turci (1393-1881), a revenit Greciei (1881), Scena unor lupte sangeroase intre armatele germana si greaca (apr. 1941).
SATINARE (‹ satina) s. f. 1. Calandrare speciala in urma careia tesaturile de bumbac capata un luciu matasos. 2. Operatie de netezire a hartiei si a cartonului pentru obtinerea unor suprafete fara pori, lucioase.
CHEMBRICA, chembrici, s. f. tesatura subtire de bumbac, vopsita intr-o singura culoare si bine apretata. – Din engl. cambric.
DAMASC s. n. tesatura de in, bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa, a albiturilor de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.
ZEFIR, (1) zefiri, s. m., (2) zefiruri, s. n. 1. S. m. Vant lin, caldut, care sufla primavara dinspre apus; p. gener. vant cald, placut; adiere. 2. S. n. tesatura usoara de bumbac mercerizat, de o singura culoare sau cu dungi colorate, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie; (la pl.) diverse sorturi din aceasta tesatura. – Din fr. zephyr, lat. zephyrus.
FROTIR s. n. tesatura speciala de bumbac, care absoarbe apa usor, folosita pentru prosoape, halate de baie etc. – Cf. fr. frotte.
PANAMA1, panamale, s. f. 1. Impletitura facuta din paie obtinute din frunzele unui palmier care creste in Panama; p. ext. palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. 2. tesatura usoara de bumbac sau de in care imita panamaua (1). – Din fr. panama.
PICHET2 s. n. tesatura deasa de bumbac, de matase sau din fibre sintetice, facuta cu doua urzeli diferite, dintre care cea de la suprafata formeaza un desen (geometric) in relief. – Din fr. pique.
POPLIN, poplinuri, s. n. tesatura lucioasa de bumbac mercerizat, cu firele de urzeala mai subtiri decat cele de bateala, folosita mai ales pentru camasi barbatesti sau pentru imbracaminte usoara femeiasca; (la pl.) sortimente diferite de tesaturi din asemenea fire. – Din germ. Pop(e)lin, fr. popeline.
FINET, fineturi, s. n. tesatura pufoasa de bumbac din care se confectioneaza mai ales obiecte de lenjerie. – Din fr. finette.
MOLESCHIN, moleschinuri, s. n. tesatura rezistenta de bumbac, foarte neteda si cu aspect de piele. – Din fr. moleskine, molesquine.
REJANSA, rejanse, s. f. Panglica neextensibila de bumbac, cu o tesatura speciala, foarte apretata, avand diferite intrebuintari in croitorie. – Din fr. regence.
SIBIR s. n. tesatura groasa de bumbac, asemanatoare cu moltonul, folosita pentru captuseli, pijamale etc. – Din rus. Sibir „Siberia”.
bumbac (fibra, fir, tesatura) s. n., pl. bumbacuri
BALONZAID ~e n. 1) tesatura impermeabila de bumbac sau de matase. 2) Pardesiu de ploaie confectionat dintr-o astfel de tesatura. [Sil. -zaid] /<germ. Ballonseide
CIT ~uri n. pop. 1) tesatura subtire de bumbac, cu desene colorate, folosita pentru confectionarea imbracamintei de vara si a lenjeriei de pat; stamba. Haine de ~. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<turc. cit
CRETON n. tesatura rezistenta, de bumbac sau de in, folosita la mobila. /<fr. cretonne
DEJALEN ~uri n. 1) tesatura fina de bumbac din care se confectioneaza camasi barbatesti, bluze si alte obiecte de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. /cf. engl. delaine
DOC1 n. tesatura groasa de bumbac, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte, salopete etc.; dril. /<engl. duck
DRIL ~uri n. tesatura groasa de bumbac, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte, salopete, prelate; doc. /<germ. Drill
ETAMINA ~e f. tesatura rara de bumbac sau de matase pe care se brodeaza. /<fr. etamine
GRADEL n. tesatura alba din bumbac, cu dungi longitudinale, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie de corp. /<germ. Gradel
GRENADINA ~e f. 1) Fir de matase naturala rezistent, din care se fabrica dantele si franjuri. 2) tesatura transparenta din bumbac sau din matase, folosita, in special, la confectionarea rochiilor de vara si a perdelelor. /<fr. grenadine
HASA ~le f. pop. 1) tesatura simpla de bumbac din care se confectioneaza, mai ales, lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<turc. hassa
INDIAN1 n. tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, folosita la confectionarea articolelor de lenjerie. [Sil. -di-an] /<fr. indienne
NANSUC ~uri n. rar tesatura fina de bumbac, din care se confectioneaza articole de lenjerie. /<fr. nansouk
PANAMA1 ~le f. 1) (in America Centrala) Impletitura din frunzele unei specii de palmier. 2) Palarie confectionata dintr-o astfel de impletitura. 3) tesatura subtire de bumbac sau de in care imita o astfel de impletitura si din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte usoara. /<fr. panama
PICHET3 ~uri n. 1) tesatura deasa (de bumbac), mai ales de culoare alba, cu dungi inguste in relief pe una din fete, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte usoara (pentru femei si copii). 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. pique
RIPS ~uri n. 1) tesatura groasa (din bumbac) cu dungi inguste in relief, avand diferite intrebuintari. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Rips
STAMBA stamburi f. tesatura subtire de bumbac cu desene colorate, folosita pentru confectionarea imbracamintei de vara pentru femei si a lenjeriei de pat; cit. [G.-D. stambei] /<ngr. stampa, it. stampa
DEJALENA s.f. tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. [Pl. -ne, -nuri, var. dejalen s.n. / cf. engl. delaine].
MOLESCHIN s.n. tesatura rezistenta de bumbac, cu aspect de piele, folosita pentru confectii, in lucrari de legatorie etc. [< fr. moleskine, engl. moleskin].
MUSELINA s.f. tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. ♦ Stofa fina de lana. [Var. muslin s.n., muslina s.f. / < fr. mousseline, cf. Mosul – oras in Irak].
ZEFIR s.n. tesatura usoara de bumbac, intrebuintata la confectionarea camasilor, a bluzelor etc. [Pl. -ruri, -re. / < fr. zephyre, cf. lat. zephyrus, gr. zephyros].
na(n)suc s.n. (inv. si reg.) 1. tesatura subtire de bumbac sau de matase. 2. broboada.
MARCHIZET s.n. tesatura transparenta de bumbac, din care se fac rochii, perdele etc. [< fr. marquisette].
NANCHIN s.n. tesatura deasa de bumbac, din care se fac dosuri de perne. [Var. nanghin s.n. / < fr. nankin, cf. Nankin – centru industrial in China].
salon s.n. (inv.) postav de lana sau tesatura speciala de bumbac folosita la confectionarea incaltamintei de vara.
DAMASC s. n. tesatura de in, bumbac, matase etc. decorata cu flori si ornamente in relief. (< it. damasco)
DEJALEN s. n. tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. (dupa engl. delaine)
ETAMINA s. f. tesatura rara din bumbac, in sau matase, pe care se brodeaza. (< fr. etamine)
FROTIR s. n. tesatura speciala de bumbac avand proprietatea de a absorbi apa, pentru prosoape, halate de baie etc. (dupa fr. frotte)
GRADEL s. n. tesatura alba de bumbac cu dungi in diagonala, pentru rufarie barbateasca. (< germ. Gradel)
IMPRIMEU s. n. tesatura de matase, bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. ◊ desenul insusi. (< fr. imprime)
INDIAN1 s. n. tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, pentru lenjerie. (< fr. indienne)
LAME s. n. tesatura de matase, bumbac sau lana cu fire metalice fine. (< fr. lame)
MARCHIZET s. n. tesatura transparenta de bumbac, din care se fac rochii, perdele etc. (< germ. Markisette)
MOLESCHIN s. n. tesatura rezistenta de bumbac, cu aspect de piele, folosita pentru confectii, in lucrari de legatorie etc. (< fr. moleskine, engl. moleskin)
MUSELINA s. f. tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. ◊ stofa fina de lana. (< fr. mousseline)
ZEFIR s. n. 1. vant de apus, caldut, care sufla primavara; (p. ext.) adiere. 2. tesatura usoara de bumbac, pentru camasi, bluze etc. (< fr. zephyr, lat. zephyrus)
molton s. n. – tesatura groasa de bumbac. Fr. molleton.
muselina (museline), s. f. – tesatura fina din bumbac, lina sau matase. Fr. mouselline, din tc. mosuli, de la Mosul, de unde si dubletul mosul (var. mosul) s. n. (inv., muselina), cf. Seineanu, III, 87; Lokotsch 1484.
sal (saluri), s. n. 1. (Inv.) tesatura fina din par de camila, tesatura fina de lina. – 2. Broboada, fular mare. – Mr. sal. Tc. (per.) sal, din hind. shal (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), si cu al doilea sens prin intermediul fr. chale, cf. ngr. σάλι, alb., bg. sal. – Der. saliu (var. Munt. saiu), s. n. (tesatura de lina), inv., din tc. sali; salon, s. n. (inv., tesatura deasa de bumbac).
ZEFIR2, zefiruri, s. n. tesatura usoara de bumbac mercerizat, de o singura culoare sau cu dungi colorate; (la pl.) diverse sorturi din aceasta tesatura. – Fr. zephir, zephyre.
ROUBAIX [rube], oras in N Frantei (Flandra), situat in C. Flandrei, pe canalul Roubaix, la 210 km NNE de Paris, 11 km NE de Lille si la 9 km de granita cu Belgia; 96,9 mii loc. (2002). Ind. siderurgica, a constr. de masini (automobile, masini textile), chimica (mase plastice, cauciuc, acid sulfuric, ingrasaminte), textila (tesaturi din lana, bumbac si matase), hartiei, mat. de constr. (ciment), alim. Rafinarie de petrol. Medicamente. Mentionat documentar in 1469 ca centru manufacturier.
NANSUC s. n. (Rar) tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. – Din fr. nansouk.
CUTNIE, cutnii, s. f. (Inv.) tesatura din matase si bumbac. – Din tc. kutni.
TUL, tuluri, s. n. tesatura de matase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fina si stravezie, alcatuita din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tul] – Din fr. tulle.
bumbacARIE ~i f. 1) Plantatie de bumbac. 2) Ocupatie de bumbacar. 3) Intreprindere de prelucrare industriala a bumbacului. 4) Magazin (sau raion intr-un magazin) unde se vand tesaturi sau obiecte de bumbac. [Art. bumbacaria; G.-D. bumbacariei; Sil. -ri-e] /bumbac + suf. ~arie
PONEAVA ~evi f. reg. 1) tesatura groasa de lana, bumbac etc. din care se fac macaturi, covoare, cearsafuri. 2) Obiect confectionat din aceasta tesatura. /<sb. ponjava
SANGULIE ~i f. inv. 1) tesatura foarte fina (de bumbac sau de borangic). 2) Broboada confectionata din astfel de tesatura; marama. /Orig. nec.
DAMASC s.n. tesatura de in, de bumbac, de matase etc. cu desene in relief. [< it. damasco, cf. Damasc – oras in Asia].
LIBERTI s.n. tesatura de matase si bumbac, folosita pentru rochii, bluze etc. [< engl., fr. liberti, cf. Arthur Liberty – fondatorul unui magazin la Londra cu articole orientale].
SATIN s.n. tesatura deasa din matase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasa pe una din fete. [Pl. -ne, -nuri, var. saten s.n. / < fr. satin, cf. ar. Zaitun < Tsai-tung – oras in China].
ETAMINA s.f. tesatura rara facuta din bumbac sau din matase. [< fr. etamine].
IMPRIMEU s.n. tesatura de matase, de bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. [< fr. imprime].
LAME s.n. tesatura de matase, de bumbac sau de lana cu fire metalice fine in batatura. [< fr. lame].
NANSUC s.n. (Text.) tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. [< fr. nansouk].
TARTAN s.n. 1. tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, folosita in Scotia. ♦ Sal sau pled confectionat dintr-o astfel de stofa. 2. Material special din mastic sintetic elastic folosit pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. [< fr. tartan].
LIBERTI s. n. tesatura de matase si bumbac, pentru rochii, bluze etc. (< engl., fr. liberti)
NANSUC s. n. tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. (< fr. nansouk)
SATIN s. n. tesatura deasa din matase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasa pe una din fete, pentru captuseli de imbracaminte; atlaz. (< fr. satin)
TARTAN s. n. 1. tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, in Scotia. ◊ sal, pled din astfel de stofa. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan)
halali s. m. – tesatura de matase si bumbac. Tc. halali (Seineanu, III, 69). Sec. XVIII, inv.
AMBALA, oras in N Indiei (Haryana), la NV de Delhi; 233,1 mii loc. (1981, cu suburbiile). Mare nod de transport. Aeroport. Ind. sticlei, hirtiei, alim. (morarit), tesaturi si conf. din bumbac. Centru comercial (zahar, cereale).
bumbac, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.
RABANA (‹ fr.) s. f. tesatura dungata, impermeabila, obtinuta din rafie, care se foloseste la confectionarea imbracamintii (in Africa) sau (prin adaugarea in tesatura a fibrelor de bumbac ori de matase) ca material pentru perdele, ca panza de cort etc.
LUND, oras in SSV Suediei, la 17 km NE de Malmo; 96,6 mii loc. (1996). Nod feroviar. Ind. textila (tesaturi din lana si bumbac), a hartiei si alim. (zahar, produse lactate etc.). Universitate (1668). Muzeu de istorie. Catedrala Sankt Peters (1080-114), in stil romanic. Fundat in 1020 de regele danez Knut cel Mare.
GRENADINA, grenadine, s. f. (Rar) Fir de matase naturala intrebuintat la fabricarea dantelelor. ♦ tesatura subtire si transparenta, de bumbac sau de matase, din care se confectioneaza rochii de vara, perdele etc. – Din fr. grenadine.
VOAL, voaluri, s. n. 1. tesatura fina (transparenta) de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosita pentru perdele sau pentru confectionarea unor obiecte vestimentare femeiesti; bucata de tesatura fina, rara, cu care femeile isi acopera capul sau fata; val. 2. Innegrire a unui material fotografic fotosensibil, datorita unui defect de fabricatie sau developarii prelungite, luminii difuze care il impresioneaza accidental etc. – Din fr. voile.
FLANELA, flanele, s. f. 1. tesatura usoara de lana sau bumbac, moale si pufoasa. 2. Imbracaminte de lana (mai rar de bumbac), tricotata in forma de pieptar sau de camasa scurta. 3. Pulover. [Var.: (pop.) flanea s. f., flanel s. n.] – Din fr. flanelle.
PAIOARA, paioare, s. f. (Reg.) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase; val subtire. [Pr.: pa-ioa-] – Lat. palliola.
PERNITA, pernite, s. f. I. 1. Diminutiv al lui perna (1); pernuta (1), pernioara, pernisoara; spec. puisor. 2. (Urmat adesea de determinarea „de ace”) Saculet de diferite forme, umplut cu calti, vata, nisip etc., in care se infig, pentru a fi pastrate, ace si bolduri; pernuta (2). ♦ Piesa confectionata din vata de croitorie, care se aplica la umerii unor obiecte de imbracaminte (sacouri, paltoane, taioare) pentru a da imbracamintei respective forma corespunzatoare umarului. ♦ Mica perna (1) confectionata din tesatura de lana sau de bumbac, cusuta cu sarma subtire de cupru, montata in cutia de osie inferioara a vehiculelor de cale ferata si folosita la ungerea fusului osiilor. II. (In forma perinita) Dans popular in care un baiat iese in centrul horei, isi alege din hora o fata cu care ingenuncheaza (pe o perna sau o batista) si o saruta, fata urmand sa faca in continuare acelasi lucru cu alt baiat; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: perinita s. f.] – Perna + suf. -ita.
COVOR, covoare, s. n. tesatura groasa de lana, de bumbac etc. (cu figuri si desene de diferite culori), folosita pentru impodobirea incaperilor. – Din rus. kovior, ucr. kover.
MOAR, moaruri, s. n. 1. tesatura de matase ori de bumbac mercerizat, care face ape. 2. (Tel.) Perturbatie vizibila pe ecranul unui televizor constand intr-o retea de linii cu deplasare aleatorie. – Din fr. moire.
SATIN s. n. tesatura deasa de matase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fete lucioasa, folosita mai ales pentru captuseli. [Var.: saten s. n.] – Din fr. satin.
SERJ, serjuri, s. n. tesatura de matase (amestecata cu bumbac) cu firul in diagonala, intrebuintata pentru captusit haine. – Din fr. serge.
BATIST ~uri n. 1) tesatura fina si subtire de bumbac sau de in, folosita pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte usoara si de lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. batiste
FINET ~uri n. 1) tesatura usoara si moale de bumbac, putin scamosata, folosita pentru confectionarea lenjeriei. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. finette
JERSEU ~uri n. 1) tesatura elastica, tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita la confectonarea obiectelor de imbracaminte; tricot. 2) Obiect de imbracaminte tricotat, lung pana la brau si deschis in fata, de obicei cu maneci lungi, purtat peste bluza sau rochie. [Pl. jersee] /<fr. jersey
PAIOARA ~e f. 1) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase. 2) Val confectionat dintr-o astfel de tesatura. /<lat. palliola
PATURA ~i f. 1) Invelitoare dintr-o tesatura groasa (de lana, de bumbac, de par etc.). 2) Material intins aproximativ uniform pe o suprafata sau intre doua suprafete; strat. ◊ ~ sociala totalitate a membrilor unei societati caracterizati prin anumite trasaturi comune. [G.-D. paturii] /<lat. pittula
SIFON ~oane n. 1) tesatura subtire si deasa de bumbac, din care se confectioneaza, in special, lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. chiffon
TARTAN1 ~e n. 1) tesatura de lana sau de bumbac cu carouri mari, divers colorate (foarte raspandita in Scotia). 2) Obiect (sal sau pled) confectionat dintr-o astfel de tesatura. /<fr. tartane
TRICOT ~uri n. 1) tesatura elastica tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte; jerseu. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. ~uri ripsate. /<fr. tricot
PALMERSTON s.n. tesatura dubla din lana si bumbac, folosita ca stofa de palton. [< (Henry Temple – viconte de) Palmerston, om politic englez din sec. XIX].
saieluta2, saielute, s.f. (reg.) obiect de imbracaminte mic confectionat din saia (tesatura fina de lana sau bumbac).
OPAL s.n. 1. Varietate de cuart amorf, incolor sau de culori variate, folosit ca piatra semipretioasa. 2. tesatura subtire si stravezie de bumbac, din care se fac bluze, camasi etc. [Pl. opale, opaluri. / < fr. opale, cf. germ. Opal, lat. opalus].
TUL s.n. tesatura de matase sau de bumbac foarte subtire si usoara. [Pron. tul. / < fr. tulle, cf. Tulle – oras in Franta].
DRIL1 s. n. tesatura deasa din fire de bumbac sau de canepa cu urzeala dubla, pentru imbracaminte de vara, corturi etc. (< germ. Drill)
MOAR s. n. 1. tesatura de matase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimba dupa pozitia din care e privita. 2. perturbatie vizibila pe ecranul unui televizor constand dintr-o retea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. moire)
OPAL s. n. 1. varietate amorfa de cuart, de diferite culori, piatra semipretioasa. 2. tesatura subtire si stravezie de bumbac, din care se fac bluze, camasi etc. (< fr. opale, germ. Opal, lat. opalus)
PALMERSTON s. n. tesatura dubla din lana si bumbac, ca stofa de palton. (< Palmerston)
TUL [TUL] s. n. tesatura de matase sau de bumbac, subtire si usoara. (< fr. tulle, germ. Tull)
melez s. n. – tesatura de matase amestecata cu bumbac. Tc. melez, din arab. meles „amestec” (Seineanu, II, 256), cf. sb. melez. Sec. XIX, inv.
CANAVA, canavale, s. f. tesatura rara de fire de bumbac, tari si duble, formand o impletitura de patrate regulate si servind la executarea unei broderii. – Fr. canevas.
BATIST, batisturi, s. n. tesatura din fire foarte subtiri de bumbac sau de in. – Din fr. batiste.
CANAVA, canavale, s. f. tesatura rara din fire groase de bumbac, tari si duble, formand o impletitura de patrate regulate si servind la executarea unei broderii. – Din bg. kanava. Cf. fr. canevas.
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana, de bumbac etc. care prezinta pe fata fire dese cu lungimea mai mica de un milimetru, perpendiculare pe suprafata tesaturii. – Din tc. kadife, ngr. katifes.
JERSEU, jerseuri (jersee), s. n. 1. Obiect de imbracaminte tricotat sau impletit, din lana, din bumbac etc., de obicei cu maneci lungi si deschis in fata, care acopera partea de sus a corpului. 2. tesatura elastica tricotata, de lana, de bumbac, de matase etc., din care se fac obiecte de imbracaminte; tricot. – Din fr. jersey.
TULPAN, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie; muselina. 2. Basma in trei colturi, cu care femeile (de la tara) isi acopera capul. – Din ngr. tulpani.
SORT, sorturi, s. n. 1. Obiect de imbracaminte pe care il poarta dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. in timpul lucrului, pentru a-si proteja imbracamintea. 2. Obiect de imbracaminte (cu maneci) care face parte din uniforma scolarilor si care se poarta peste haine. 3. (In portul popular femeiesc) tesatura dreptunghiulara din lana sau din bumbac, de obicei impodobita cu broderii, care se poarta peste fusta. – Din germ. Schurz.
ROSHAR s. n. Par provenit din coama sau din coada cailor, folosit ca material de umplutura in tapiterie, ca urzeala la anumite tesaturi etc.; p. ext. tesatura avand ca urzeala fire de bumbac, iar ca batatura par de cal, intrebuintata ca furnitura la hainele barbatesti. – Din germ. Rosshaar.
MOLTON, moltoane, s. n. tesatura groasa, usoara si moale de bumbac, de obicei pufoasa pe amandoua partile. – Din fr. molleton.
TARTAN, tartane, s. n. 1. tesatura speciala din lana sau din bumbac, cu carouri mari, divers colorate, folosita in Scotia. 2. Sal sau pled facut din tartan (1). 3. Material special din mastic sintetic elastic, folosit pentru amenajarea pistelor atletice si a terenurilor sportive in vederea impermeabilizarii si a maririi rezistentei lor la intemperii. – Din fr. tartan.
VOAL ~uri n. 1) tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) Pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile
VELUTINA s.f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. [< fr. valoutine].
LUSTRIN s.n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. [Var. lustrina s.f. / < fr. lustrine].
RABANA s.f. tesatura dungata, impermeabila din rafie si bumbac, din care se fac perdele, panza de cort etc. [< fr. rabane].
LUSTRIN s. n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. (< fr. lustrine)
RABANA s. f. tesatura dungata, impermeabila, din rafie si bumbac, din care se fac perdele, panza de cort etc. (< fr. rabane)
TIFON1 s. n. tesatura subtire si foarte rara de bumbac, pentru pansamente. (dupa engl. tiffany)
VELUTINA s. f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. (< fr. veloutine)
BATIST, batisturi, s. n. tesatura din fire foarte subtiri de bumbac sau de in. – Fr. batiste.
TULPAN2, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie. ♦ Basma in trei colturi cu care femeile isi acopera capul. 2. (Rar) Turban. – Ngr. tulpani (< tc.).
MATASICA s. f. tesatura subtire de matase vegetala amestecata cu bumbac. – Matase + suf. -ica.
DRIL, driluri, s. n. tesatura deasa si groasa din fire de bumbac sau de canepa bine rasucite, care se foloseste la confectionarea imbracamintei de vara, a panzei de cort etc. – Din germ. Drill.
ZENANA ~le f. tesatura din fire de matase si de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata, folosita la confectionarea unor obiecte de imbracaminte pentru femei. [Art. zananaua; G.-D. zenanalei] /<fr. zenana
SANDOU s.n. Cablu elastic confectionat din fire de cauciuc paralele, imbracat intr-o tesatura din fire de in sau de bumbac. [< fr. sandow].
bazea s.f. (inv.) tesatura cu urzeala deasa si batatura de bumbac
POPLIN s.n. tesatura de matase amestecata cu lana, cu bumbac sau cu in, care are urzeala mai subtire decat bateala. [< germ. Poplin, fr. popeline].
JERSEU s. n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, bumbac sau matase. 2. obiect de imbracaminte impletit din lana sau bumbac, peste partea de sus a corpului. (< fr. jersey)
SANDOU s. n. cablu elastic, din fire de cauciuc paralele, imbracat intr-o tesatura din fire de in sau de bumbac. (< fr. sandow)
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana sau de bumbac, cu dosul neted si cu fata paroasa, ca o blana. – Tc. katifa.
TOL2, toluri, s. n. (Pop.) tesatura groasa de lana, de canepa sau de bumbac, folosita la tara ca patura, ca velinta sau pentru asternut pe jos. – Din ngr. tsoli, tsuli.
ZENANA, zenanale, s. f. tesatura cu urzeala de matase si bateala de bumbac sau de vigonie, pe o parte lucioasa si pe cealalta scamosata, utilizata la confectionarea unor obiecte de imbracaminte pentru femei. [Var.: zanana s. f.] – Din fr. zenana.
ZENANA s.f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. [< fr. zenana].
CRETON s.n. tesatura imprimata din fire de in sau de bumbac. [< fr. cretonne, cf. Creton – sat in Normandia].
JERSEU s.n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, de bumbac sau de matase, din care se fac obiecte de imbracaminte. 2. Obiect de imbracaminte impletit din lana sau din bumbac, care se poarta peste partea de sus a corpului. V. pulover. [Pron. -seu, pl. -euri, var. jerse s.n. / < fr. jersey].
CRETON s. n. tesatura imprimata din fire de in sau de bumbac pentru huse de mobila, draperii etc. (< fr. cretonne)
MADRAS s. n. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac. (< fr. madras)
ZENANA s. f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. (< fr. zenana)
ZENANA, zenanale, s. f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. – Fr. zenana.
LUSTRIN s. n. tesatura subtire de matase (naturala sau artificiala) sau de bumbac, avand un luciu specific. [Var.: lustrina, s. f.] – Din fr. lustrine, it. lustrino.
MADRAS s.n. tesatura cu urzeala de matase si cu batatura de bumbac. [< fr. madras, cf. Madras – oras in India].
PATURA, paturi, s. f. 1. Bucata dreptunghiulara dintr-o tesatura (deasa si groasa) de lana, de fire sintetice, de bumbac, care serveste mai ales la invelit. 2. Strat dintr-o substanta, dintr-o materie (care acopera ceva in mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcatuiesc un tot. ♦ (Geol.) Strat. ♦ (Reg.) Foaie de aluat. 3. Fig. Categorie, treapta sau grup social; p. ext. oamenii care alcatuiesc o asemenea categorie, treapta sau grup social. – Lat. *pittula (diminutiv de la pitta).
MATASICA f. (diminutiv de la matase) tesatura subtire din fibre de matase amestecate cu fibre de bumbac. /matase + suf. ~ica
SOFT1 s. n. fire de bumbac sau celofibra putin rasucite si moi, ca batatura pentru tesaturi scamosate. (< engl. soft)
COVOR (‹ rus., ucr.) s. n. 1. tesatura groasa de lina, de fibre sintetice, de iuta, de bumbac etc. (cu motive multicolore) folosita pentru ornamentarea si confortul incaperilor (asternuta pe podea, pe paturi sau atirnata pe pereti). Pot fi c. netede, la care figurile se obtin prin modul de tesere (ex. c. oltenesti, scoarte) si c. paroase, la care figurile se executa din smocuri de fire (ex. c. de Persia). 2. C. vegetal = patura de plante care acopera suprafata uscatului pe o anumita regiune. 3. (TEHN.) C. izolant = material izolant sintetic sau natural, folosit pentru izolarea electrica fata de pamint a omului, in timpul lucrului cu aparate electrice sub tensiune.
SOFT1 s. n. Fire de bumbac sau de celofibra putin rasucite si moi, folosite ca batatura pentru unele tesaturi scamosate. – Cuv. engl.
piscurat1, piscurata, adj. (reg.) 1. (despre firele de lana, de bumbac toarse) care nu are o grosime uniforma, tors neuniform, cu noduri. 2. (despre haine, tesaturi etc.) care este ros sau gaurit usor, ici si colo; care are goluri. 3. (despre grau) care a ramas nedezvoltat, pipernicit; (despre boabe) sec, mic.
ZEFIR2 ~uri n. 1) Panza fina de bumbac, din care se confectioneaza in special obiectele de lenjerie. 2) la pl. Varietati de astfel de tesatura. /<fr. zephyr, lat. zephyrus
SIRET1, sireturi, s. n. 1. Bentita ingusta de bumbac, tesuta tubular sau in fasie, care, petrecuta prin butoniere speciale, serveste pentru a lega sau a strange incaltamintea sau diferite obiecte de imbracaminte. ♦ Fasie ingusta si groasa de tesatura sau de impletitura, folosita pentru intarirea unor cusaturi in croitorie sau pentru ornamentarea imbracamintei. 2. Sfoara de bumbac (imbracata in matase colorata sau in fir) rasucita in doua sau in trei si intrebuintata mai ales ca ornament la imbracaminte; gaitan, ceapraz, brandenburg; snur. – Din tc. serit.
bumbac m. 1) Planta industriala din regiunile calde, cu flori mari galbene si cu fructe in forma de capsula. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vata. ◊ A avea ~ in urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) Fibra textila, obtinuta din puful de pe semintele acestei plante, intrebuintata in industria textila; ata. Urzeala de ~. ◊ ~ mercerizat bumbac care a fost tratat cu o solutie de soda caustica pentru a-i da luciu si a-i mari rezistenta. 4) tesatura din aceste fibre, folosita pentru confectionarea hainelor, lenjeriei etc. /<sb. bumbak, bulg. bubak
SIRET1 ~uri n. 1) Snur cu care se incheie incaltamintea sau unele obiecte vestimentare. 2) Fasie ingusta de tesatura sau de impletitura cu care se intaresc cusaturile hainelor sau care serveste ca ornament la unele piese vesti-mentare. 3) Sfoara de bumbac, de matase, de lana sau de metal, folosita ca ornament pentru unele obiecte (uniforme militare, draperii, tapiterii etc.); ceapraz; snur; gaitan; brandenburg. /<turc. serit
HASPEL, haspeluri, s. n. 1. Masina folosita la finisarea tesaturilor si a pieilor. 2. Masina care trece firele de pe tevi sau de pe bobine pe sculuri, pentru a forma pachete de bumbac. – Din germ. Haspel.
BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).
HALIFAX [hælifæks] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia), la 35 km NE de Manchester; 87,5 mii loc. (1981). Nod de comunicatii. Aeroport. Otelarie. Constr. de strunguri. Filaturi si tesatorii de lana (covoare) si bumbac; conf., produse alim. Biserica Saint John (sec. 15, restaurata in sec. 19). Primarie (1863). Muzeu. 2. Oras in SE Canadei, centrul ad-tiv la prov. Nova Scotia, important port la Oc. Atlantic (peste 11 mil. t trafic); punct terminus al c. f. transcanadiene; 114,5 mii loc. (1991). Aeroport. Metalurgie. Constr. navale, de automobile si aeronautice; rafinarie de petrol; incalt., tesaturi, produse alim. (bere, conserve de peste). Sase universitati (cea mai veche din 1789). Biserica Saint Paul (1750), citadela (1749), cladiri din sec. 19. Muzeu maritim.
dimie (dimii), s. f. – tesatura groasa de lina alba. – Mr. dhimit, „barhet”. Tc. dimi „barhet” (Meyer, Turk. St., I, 54; Seineanu, II, 157; Lokotsch 521; Pascu, II, 34); cf. bg. dimiia, sb. dimije, alb. dimi „pantalon turcesc”. Tiktin crede ca termenul tc. provine din fr. demicoton „percal”, care a dat si tc. demikoton, rom. (di)micaton, s. n. (inv., pinza de bumbac de captusit, percal). Este cuvint identic cu dimii, s. f. (Olt., pantalon turcesc de lina alba).