Rezultate din textul definițiilor
DEPARTE adv. 1. (Cu sens local) La mare distanta. ◊ Loc. prep. Departe de... = la mare distanta de... ◊ Expr. Departe de mine gandul = nici nu ma gandesc... Pana departe = pe o distanta mare. Pe departe = pe ocolite, nu de-a dreptul; indirect. Nici pe departe = nici macar putin; deloc. ♦ Intr-un loc indepartat; in departare. A plecat departe. ◊ Expr. Mai departe = dincolo de...; in continuare, inainte. De departe = de la mare distanta, din departare. Ruda de departe = persoana apartinand unei ramuri indepartate a familiei cuiva. 2. (Cu sens temporal) Intr-un moment departat de timpul prezent (in trecut sau in viitor). ◊ Expr. Mai departe, exprima continuarea unei actiuni sau dainuirea in timp a unei situatii. Nu mai departe = a) (in legatura cu un adverb de timp) nu a trecut sau nu va trece mai mult timp decat..., nu mai tarziu decat... Nu mai departe de ieri; b) (rar, intarind un pronume personal) nu altul, chiar cu (tu, el etc.). Eu, nu mai departe, te-am vazut. – De4 + parte.
INCOACE adv. 1) Inspre mine; in partea (sau in directia) mea; in partea aceasta. Vino ~. ◊ A se da mai ~ a se apropia. ~ si incolo intr-o parte si in alta; in toate directiile. A avea pe vino-ncoace a avea ceva atragator. 2) Mai aproape de timpul actual; inspre timpul prezent. ◊ Mai ~ a) mai aproape; b) intr-un timp mai apropiat. De la o vreme ~ de catva timp. [Sil. -coa-] /<lat. in-eccu[m]-hocce
MODERN ~a (~i, ~e) 1) Care tine de timpul prezent; propriu timpului prezent; actual; contemporan. 2) Care beneficiaza de progresul recent al stiintei si tehnicii; bazat pe rezultatele recente ale stiintei si tehnicii. 3) Care este la moda. /<fr. moderne, it. moderno
preafiintiv s.n. (inv.) timpul prezent (in gramatica).
ACTUALITATE s. f. timpul prezent. ◊ ceea ce este actual; (pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. (< fr. actualite)
PREZENT, -A I. adj. care se petrece, exista etc. in timpul vietii vorbitorului, in momentul de fata; actual, contemporan. ◊ (interj.) formula de raspuns la un apel nominal. II. s. n. 1. timpul prezent, actual; situatia actuala. 2. timp verbal care exprima o actiune ce se desfasoara in momentul vorbirii. ♦ ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, in naratiuni. (< fr. present, lat. praesens)
IST, IASTA, isti, iaste, adj. dem. (Reg.; dupa substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unitati de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: ista, iasta adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.
prezent (timp) s. n.
NOU3 noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus
ORA ore f. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi si cuprinzand 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, intruna. Din ~ in ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ in timp de o ora. ~ academica 45 de minute. 2) Distanta care poate fi parcursa intr-un interval de o asemenea durata. Parisul se afla la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul noptii (sau de la amiaza). Ora 10. ◊ De ultima ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durata de timp nedeterminata. ◊ La ora actuala in prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumita activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitantilor. 6) Expunere sistematica si organizata dupa un program a unei materii de studiu intr-o institutie de invatamant. ~ de literatura. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora
MODERN, -A adj. 1. Nou sau relativ recent, din timpurile prezente; actual. ◊ Limba moderna = limba vie, care se vorbeste in prezent. ♦ (Despre forme de invatamant) In care disciplinele umaniste au un rol preponderent, preferential. 2. La moda, potrivit ultimei mode. [< fr. moderne, cf. lat.t. modernus].
PREZENT, -A adj. Care este in locul unde se afla vorbitorul, care este de fata. ♦ Care exista in timpul de fata; contemporan. // s.n. 1. timpul prezent, actual; situatia actuala. 2. Timp care arata ca actiunea unui verb se desfasoara in momentul de fata. ♦ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, folosit uneori in naratiuni. [< fr. present, it. presente, lat. praesens].
MODERN, -A adj. 1. nou, relativ recent, din timpurile prezente; care corespunde stadiului actual al progresului. ♦ limba ~a = limba vie, care se vorbeste in prezent. ◊ (despre invatamant, clase, licee) care pune accentul pe studiul limbii si al disciplinelor umanistice. 2. in concordanta cu moda, la moda. (< fr. moderne, it. moderne, lat. modernus)
TAF prognoza de aerodrom privind evolutia vremii in interval de 9 ore cuprinzand: grupa de identificare a statiei, orele pentru care este valabil si pentru care se prognozeaza situatia meteo, grupa vantului, grupa vizibilitatilor, grupa timpului prezent, grupa norilor, grupa temperaturilor, jivrajul, grosimea stratului turbulentei, grupa de probabilitate de 30-40% de aparitie a unor fenomene, orele intre care este valabila probabilitatea, grupa facultativa cu elemente meteo, grupa de interval de timp. Taf se elaboreaza din trei in trei ore.
AZI adv. 1. In ziua de fata, in ziua care e in curs; astazi. ◊ Azi noapte = in noaptea care tocmai a trecut. ♦ (Substantivat, m. invar.) Ziua care e in curs. ♦ (In corelatie cu „maine”) a) Zi cu zi, zi dupa zi. b) Cand..., cand. ◊ Expr. De ieri pana azi = intr-un timp neasteptat de scurt. Ba azi, ba maine, exprima ideea de amanare continua. Azi-maine = in curand, zilele acestea; astazi-maine. A trai de azi pe maine = a trai necajit, stramtorat, in saracie. (Rar) Cu azi cu maine = incet-incet. 2. In epoca prezenta, in timpul sau in vremea de acum. – Lat. hac die.
ASTAZI adv. 1. In ziua de fata, in ziua in curs; azi. ♦ (Substantivat, m. invar.) Ziua care e in curs. Acest astazi va ramane neuitat. ♦ (In corelatie cu „maine”) a) Zi cu zi, zi dupa zi; b) Cand..., cand. ◊ Expr. De ieri pana azi = intr-un timp neasteptat de scurt. Ba astazi, ba maine, exprima ideea de amanare continua. Astazi-maine = in curand, zilele acestea. 2. in epoca prezenta, in timpul sau in vremea de acum. – Lat. ista die (sau asta + zi).
GNOMIC ~ca (~ci, ~ce) (despre scrieri) Care contine maxime si sentinte morale; cu maxime si sentinte in componenta. Poezie ~ca. ◊ Poeti ~ci poeti din antichitatea greco-romana, ale caror scrieri se caracterizeaza printr-o abundenta de maxime si sentinte. prezent ~ prezent care exprima actiunea fara a o raporta la un timp anumit; prezent atemporal; prezent generic; prezent aforistic (in proverbe). /<fr. gnomique, lat. gnomicus
ASTAZI adv. 1. In ziua aceasta, care e in curs; azi. ◊ Expr. De ieri pana astazi = de la o zi la alta; neasteptat. 2. In epoca prezenta, in timpul sau in vremea de acum. ◊ Expr. Astazi-maine = in curand, zilele acestea. ♦ (In corelatie cu „maine” sau cu „ieri”) a) Zi cu zi, zi dupa zi; b) Cand..., cand... – Lat. ista die (sau asta + zi).
AZI adv. 1. In ziua aceasta, care e in curs; astazi. ◊ Compuse: azi-noapte = in noaptea care tocmai a trecut; azi-dimineata = in dimineata acestei zile. ♦ (Substantivat, m. invar.) Ziua care e in curs. Din sanul vecinicului ieri Traieste azi ce moare (EMINESCU). ♦ (In corelatie cu maine) a) (Exprima o continuitate sau o repetare) Il vede azi, il vede mani, Astfel dorinta-i gata (EMINESCU). b) (Exprima opozitie intre prezent si viitor) Azi aici, maine-n Focsani, ce-am avut si ce-am pierdut (CARAGIALE). ◊ Expr. Ba azi, ba maine, exprima ideea de amanare continua. Azi-maine = in curand, zilele acestea. A trai de azi pe maine = a trai necajit, stramtorat, in saracie. Cu azi cu maine = incet-incet. 2. In epoca prezenta, in timpul sau in vremea de acum. ◊ Expr. In ziua de azi = in zilele noastre; astazi. ♦ (Fam.) Acum, momentan, cat mai repede. – Lat. hac die.
arvonesc (est) si -unesc (vest) v. tr. (ngr. arravonizo, aor. onisa). Dau arvona ca sa fiu sigur de un lucru: a arvoni o casa (pe care apoi o voi lua cu chirie ori o voi cumpara), a arvoni niste lucratori (dindu-le un acont), a arvoni o birja (primind tu ceva de la birjar ca asigurare ca se va prezenta la timp). V. refl. Ma angajez, promit altuia si el mie. – Si aravonesc, aravonesc, aravonisesc (Dos.) si arvunez (Pan).
ACTUALITATE, actualitati, s. f. Ceea ce este actual; eveniment, intamplare curenta, timpul de fata, prezent2. ◊ Loc. adj. De actualitate = care se petrece sau intereseaza in clipa de fata, care corespunde prezentului. ♦ Ceea ce este actual; (la pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualite.
VIITOR, -OARE, viitori, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care va veni, care va fi, va exista, va aparea dupa momentul de fata; proiectat intr-o perioada care va veni. ◊ Viata viitoare = (in conceptiile religioase) viata care ar continua si dupa moarte, intr-o lume de apoi. (Gram.) timpul viitor (si substantivat, n.) = timp verbal care exprima o actiune ulterioara momentului vorbirii. II. S. n. 1. timpul care urmeaza prezentului; viitorime. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) viitor = de acum inainte. 2. Situatie, stare care urmeaza sa existe; perspectiva. ◊ Loc. adj. (Plin) de viitor sau cu viitor = cu perspective frumoase de dezvoltare. ◊ Expr. A avea viitor = a avea sanse de succes intr-o actiune; a-l astepta o cariera plina de succes. [Pr.: vi-i-] – Veni + suf. -tor.
TRECUT2, -A, trecuti, -te, adj. 1. Care nu mai este actual; p. ext. de demult, vechi, disparut. ♦ Care nu mai este actual; demodat. 2. (Despre unitati de timp) Anterior celui prezent; precedent. Zilele trecute. 3. Imbatranit sau batran. ♦ (Despre plante) Ofilit, vestejit. ♦ (Despre fructe) Care s-a degradat, nefiind recoltat la timp; rascopt. ♦ (Despre materiale, obiecte etc.) Consumat (in parte). – V. trece.
VIGOARE f. 1) Forta fizica a unei fiinte in plina dezvoltare; putere de viata; vitalitate. 2) Capacitate de a desfasura o activitate intelectuala eficienta. ~ea spiritului. 3): In ~ care este valabil intr-o anumita perioada de timp; aplicat in prezent. [G.-D. vigorii] /<fr. vigueur, lat. vigor, ~oris
PESMET, pesmeti, s.m. 1. (La sg.) Paine uscata sau prajita, pisata sau macinata marunt, utilizata variat in bucatarie. 2. (In special la plural) Felii de paine alba, prajite sau uscate pentru a deveni crocante si conservabile de lunga durata, utilizate pe vremuri in timpul calatoriilor; in prezent se fabrica pesmeti speciali, dulci sau sarati, cu diverse arome, fiind consumati ca biscuitii crocanti (engl. crackers).
ACTUALITATE s.f. timpul de fata, prezent. ◊ De actualitate = care se petrece, care intereseaza in momentul prezent. ♦ Ceea ce este actual; (la pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. [Pron. -tu-a-. / cf. fr. actualite].
CURAND adv. 1. (Temporal) Peste putin timp; indata, imediat, numaidecat. ◊ In curand = in scurt timp, nu peste mult timp. Pe curand = in scurta vreme, la scurt interval de timp (in raport cu prezentul). De curand = cu putin timp inainte, nu demult. ◊ (Adjectival; inv.) In curanda vreme. 2. (Modal) Degraba, repede. Zilele treceau curand. ◊ Mai curand = a) mai repede, mai degraba; b) mai usor, mai bucuros. – Lat. currendo.
A GOGI ~esc intranz. pop. A fi bolnav timp indelungat, fara a prezenta simptome clare si fara a sta la pat; a purta o boala pe picioare. /Orig. nec.
UBICUITATE f. livr. 1) Caracter ubicuu. 2) (despre divinitati) Proprietate supranaturala de a fi prezent pretutindeni in acelasi timp. /<fr. ubiquite
prezentIFICARE s.f. (Psih.) Caracteristica a timpului trecut, vazut ca prezent si integrat ca atare in memorie. [Cf. fr. presentification].
sedeala, sedele, s.f. (inv.) imn religios cantat in biserica, in timpul executarii caruia cei prezenti stateau pe scaune; sedelna.
sedelna, sedelne, s.f. (inv.) imn religios cantat in biserica, in timpul executarii caruia cei prezenti stateau pe scaune; sedeala.
VIZIUNE s. f. 1. perceptie vizuala; imagine, reprezentare; (p. ext.) previziune; perspectiva. 2. mod specific de a intelege si interpreta lucrurile sau fenomenele; opinie. 3. vedenie, halucinatie. 4. (ret.) folosirea prezentului in locul unui timp trecut. (< fr. vision, lat. visio)
TOT2 adv. 1) Ca si pana in prezent; in continuare. ~ mai inveti? 2) timp indelungat; mereu; totdeauna. Sa ~ lucrezi. 3) De multe ori; adesea. Se ~ plimba pe sub geam. 4) Din ce in ce (mai). Spre amiaza soarele arde ~ mai tare si mai tare. 5) La fel; (de) asemenea. Prietenul e ~ din sat. ◊ ~ atat in aceeasi cantitate. ~ atunci in acelasi timp. ~ acolo in acelasi loc. Mi-i ~ atata mi-i indiferent. 6) (insotit de substantive sau pronume) Ca totdeauna; iarasi. ~ el venise primul. 7) pop. Numai. ~ cu oameni harnici sa lucrezi. ◊ ~ unul si unul intr-ales; de frunte; de vaza; de seama. 8) Intr-un fel sau altul; oricum; totuna. Nu plecam ca e ~ vreme urata. 9) Totusi; cu toate acestea. Mananca si ~ nu se mai satura. /<lat. totus
VIITOR2 n. 1) timpul care vine; perioada care succede prezentului. ~ul va demonstra adevarul. ◊ Pe (sau in) ~ de acum inainte. 2) Situatie care urmeaza sa existe. ◊ (Plin) de ~ (sau cu ~) care are perspective mari intr-un anumit domeniu de activitate. A avea ~ a avea sanse sigure de supravietuire in timp. /a veni + suf. ~tor
SEMIDEPONENT adj.n. (In limba latina) Verb semideponent = verb activ ca sens, care se conjuga la timpurile si la modurile derivate din tema prezentului dupa normele diatezei active, in timp ce la celelalte are forme de conjugare pasiva. [< it. semideponente].
METEOROLOGIC, -A adj. referitor la meteorologie. ♦ buletin ~ = informatie asupra conditiilor de stare a vremii prezente si a evolutiei probabile a timpului. (< fr. meteorologique)
prezentA s. f. faptul de a fi prezent intr-un anumit loc sau timp. ♦ ~ de spirit = promptitudine in a judeca sau actiona calm in imprejurari neprevazute. (< fr. presence, lat. praesentia)
TRECUT1 s. n. 1. timpul care s-a scurs (pana in prezent); intamplarile, faptele, starea de lucruri din acest timp. ◊ Loc. adj. si adv. Din trecut = de altadata, de odinioara, de demult. ◊ Loc. adv. In trecut = altadata, odinioara. ◊ Expr. A o rupe cu trecutul = a pune capat unei situatii sau unei stari de lucruri de care cineva se mai simte inca legat, a nu mai vrea sa stie de ceea ce a fost. 2. Denumire data grupului de timpuri (sau fiecaruia dintre timpurile) verbale care exprima o actiune savarsita inainte de momentul vorbirii sau inainte de un moment de referinta. – V. trece.
AZI adv. 1) In ziua in care ne aflam. ~ noaptea in noaptea precedenta. ~-dimineata in dimineata acestei zile. In ziua de ~ in prezent. ~-maine in zilele apropiate. Ba ~, ba maine se zice cand vrem sa exprimam ideea de amanare la nesfarsit. A trai de ~pe maine a trai in lipsuri, in saracie. 2) In timpul sau in vremea de acum; in prezent. /<lat. hac die
SEMIDEPONENT adj. verb. ~ = (in limba latina) verb activ ca sens, care se conjuga la timpurile si la modurile derivate din tema prezentului dupa diateza activa, la celelalte dupa diateza pasiva. (< fr. semideponent)
prezent (prezenta), adj. – 1. De fata, existent. – 2. (S. n.) timp actual. – 3. (S. n. rar) Cadou, dar. Fr. present. – Der. prezenta, vb., din fr. presenter; prezenta, s. f., din fr. presence; prezentabil, adj., din fr. presentable.
APROAPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanta mica in spatiu de cineva sau de ceva; in preajma, in vecinatate. Gara este aproape. ◊ Expr. A cunoaste (pe cineva) de aproape = A cunoaste (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (in viitor sau in trecut) fata de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu putin timp inainte de... Aproape de sfarsitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mancat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cat pe ce. Aproape sa-l prinda. II. S. m. art. Orice om (in raport cu altul, considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. – Lat. ad-prope.
MOMENT ~e n. 1) Interval scurt de timp; clipa; secunda; clipita; minut. ◊ Pentru ~ deocamdata. La ~ pe loc; imediat. Din ~ ce deoarece. 2) Interval de timp in desfasurarea unui proces sau fenomen din natura sau din societate; etapa; stadiu; faza. ◊ In ~ul de fata in prezent. La un ~ dat a) intr-un anumit timp; b) deodata. 3) Episod din actiunea unei opere literare. 4) timp cand urmeaza sa se produca un eveniment. 5) Situatie favorabila. /<lat. momentum, fr. moment, it. momento, germ. Moment
UBICUITATE s. f. (Livr.) Insusire atribuita cuiva (de obicei divinitatii) de a putea fi prezent pretutindeni (sau in mai multe locuri) in acelasi timp. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. ubiquite.
A CONTURA ~ez tranz. 1) (obiecte, lucruri) A prezenta in contur. 2) (planuri, proiecte etc.) A elabora (din timp) in linii mari; a schita. 3) fig. A face sa se contureze; a profila; a desena; a zugravi. /Din contur
UBICUITATE s.f. (liv.) Starea celui care este prezent pretutindeni sau in mai multe locuri in acelasi timp. [Pron. -cu-i-. Var. ubicvitate s.f. / Cf. fr. ubiquite, lat. ubiquitas < lat. ubique – peste tot].
UBICUITATE s. f. insusire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau in mai multe locuri in acelasi timp; omniprezenta. (< fr. ubiquite)
ROGERIUS (sec. 13), canonic din Oradea, autor al cronicii intitulate „Carmen miserabile” („Cantec de jale”), care descrie invazia pustiitoare a tatarilor din 1241 in Transilvania si Ungaria. R. a fost prizonier la tatari timp de un an si jumatate; astfel a putut prezenta in opera sa importante informatii istorice privind actiunile tatarilor mai ales in Transilvania.
GNOMIC, -A adj. Care contine maxime, sentinte si reflectii morale. ◊ (Gram.) prezent gnomic = prezent care exprima o actiune care se indeplineste indiferent de timp. [Cf. fr. gnomique, cf. gr. gnomikos – sententios].
prezent2 n. 1) Perioada actuala. ◊ In ~ in momentul de fata; acum. 2) gram. timp al verbului care indica ca actiunea are loc in momentul vorbirii. /<lat. praesens, ~ntis, fr. present
prezentA, prezente, s. f. Faptul de a fi prezent undeva; existenta cuiva sau a ceva intr-un loc sau intr-un timp anumit. ◊ Lista (sau caiet, condica) de prezenta = lista (sau caiet, condica) in care semneaza cei prezenti la un curs, la serviciu etc. prezenta de spirit = promptitudine demonstrata de cineva in imprejurari dificile sau neprevazute. ◊ Loc. prep. In prezenta (cuiva) = fiind de fata (cineva); in fata, inaintea (cuiva). ♦ Existenta. ♦ Manifestare a unei personalitati (de prestigiu). – Din fr. presence.
HOLOCAUST (‹ fr.; {s} gr. holo + gr. kaustos „de ars”) s. n. (REL.) Sacrificiu practicat in Antichitate de unele popoare (evrei, asirieni etc.), care consta in arderea integrala a animalelor pe altar. ♦ Spec. Exterminare (prin diferite metode) a unei mari parti a populatiei evreiesti (c. 6 mil.) din Europa (in Germania, precum si in terit. ocupate vremelnic in timpul celui de-al doilea razboi mondial) de catre nazisti si aliatii lor. In prezent, se foloseste tot mai frecvent, termenul de shoah (in ebraica „nimicire, distrugere”). ♦ (In prezent) Ucidere in masa datorata unor motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om (ex. h. ecologic, prin distrugerea mediului inconjurator sau h. atomic, prin consecintele nefaste ale unui razboi nuclear).
GOGI, gogesc, vb. IV. Intranz. (Pop. si fam.) A fi suferind, bolnav (o perioada mai lunga), fara a prezenta simptome clare si de obicei fara a cadea la pat; a purta o boala pe picioare timp mai indelungat. – Et. nec.
CONTEMPORAN, -A, contemporani, -e, adj. 1. Care exista, traieste, se petrece in zilele noastre, care se raporteaza la prezent, la epoca de fata; actual. 2. (Despre oameni; adesea substantivizat) Care traieste sau a trait in acelasi timp cu..., pe vremea... [Var.: contimporan, -a adj.] – Din fr. contemporain, lat. contemporaneus.
ACTUALITATE ~ati f. 1) timpul de fata. 2) Caracter actual. 3) pl. Evenimente curente. ◊ De ~ ceea ce se petrece sau are importanta in prezent. [G.-D. actualitatii; Sil. -tu-a-] /<fr. actualite, lat. actualitas, ~atis
VIITOR1 viitoare (viitori, viitoare) Care tine de perioade ce urmeaza sa vina; care va urma dupa prezent. Anul viitor. Generatiile viitoare. ◊ Viata viitoare viata care ar urma dupa moarte in lumea de apoi. timp viitor timp verbal care exprima o actiune sau o stare ce urmeaza sa se realizeze dupa momentul vorbirii. [Sil. vi-i-] /a veni + suf. ~tor
ATTALOS, martir crestin care a patimit in timpul presecutiei lui Diocletian, prin anii 304-305, si ale carui moaste au fost descoperite in 1971 la Niculitel, jud. Tulcea. In prezent, moastele se afla la Manastirea Cocos (jud. Tulcea).
METEOR s.m. 1. Nume dat fenomenelor meteorologice (fulgere, trasnete, ploaie, roua etc.). 2. Punct luminos care apare noaptea pe cer si se deplaseaza cu mare viteza, lasand uneori o dara care se stinge dupa scurt timp; stea cazatoare. 3. Telegrama care contine date meteorologice. [Pron. -te-or. / < fr. meteore, it. meteora, germ. Meteor, cf. gr. meteoros – prezent in aer].
TINUTA s. f. 1. atitudine, pozitie a corpului. 2. fel de a se purta; comportare, comportament. 3. mod de a se imbraca, de a se prezenta in societate; imbracaminte, costum. ♦ ~ de ceremonie = imbracaminte, uniforma pentru anumite solemnitati. 4. (muz.) facultatea de a prelungi un sunet. 5. (lingv.) act fonator in timpul caruia organul vocal pastreaza o anumita pozitie. 6. (mar.) calitate a unei nave, a unei ancore de a se fixa bine de fundul apei. (dupa fr. tenue)
A ESCAMOTA ~ez tranz. 1) rar (lucruri, obiecte etc.) A dosi fara sa se bage de seama; a ascunde. 2) fig. A face sa fie fals; a prezenta altfel decat este de fapt; a denatura; a falsifica. 3) (rotile de aterizare ale unei aeronave) A retrage in fuzelaj pentru a reduce rezistenta in timpul zborului. /<fr. escamoter
ACEST, ACEASTA, acesti, aceste, adj. dem. (antepus) 1. (Arata ca fiinta, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care il determina se afla aproape, in spatiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Aceasta casa. 2. (In legatura cu substantive care arata momentul, rastimpul, epoca in care se petrece o actiune) Care este in curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). Anul acesta. [Gen.-dat. sg.: acestui, acestei, gen.-dat. pl.: acestor] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.
TINUTA s.f. 1. Atitudine, pozitie a corpului. 2. Fel de a se purta; comportare, comportament. 3. Mod de a se imbraca, de a se prezenta in societate; (p. ext.) imbracaminte, costum. ♦ Tinuta de campanie = echipamentul complet al unui ostas in campanie. 4. (Muz.) Facultatea de a prelungi un sunet. 5. (Lingv.) Act fonator in timpul caruia organul vocal pastreaza o anumita pozitie. [< tine, dupa it. tenuta, fr. tenue].
PROGNOZA, prognoze, s. f. Prevedere a desfasurarii in timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazata pe studiul imprejurarilor care ii determina aparitia si evolutia; prevedere a valorilor pe care le vor lua in viitor unele marimi din prezent; p. ext. pronostic. – Din fr. prognose, germ. Prognose.
HALLEY [hæli], Edmond (1656-1742), astronom si geofizician englez. Prof. univ. la Oxford. Director al Observatorului Greenwich. Cercetari asupra magnetismului terestru si asupra cometelor. A observat (1682) cometa care-i poarta numele si a aratat, prin calcule matematice, ca aceasta se apropie de Pamant la fiecare 76 de ani. A intocmit catalogul stelelor din emisfera australa (1679) si a descoperit miscarile proprii ale stelelor (1718). A determinat paralaxa Soarelui. – Cometa H., cometa cu perioada de revolutie circumsolara de 76 de ani. S-au inregistrat pana in prezent 30 de aparitii. A fost observata prima oara in 239 i. Hr. si ultima oara in 1986, cand a fost studiata, sonda spatiala „Giotto” executand fotografii ale nucleului sau. Aparitia ei, in 1066, in timpul cuceririi Angliei de catre normanzi, a fost imortalizata pe tapiseria de la Bayeux.
prezent1 ~ta (~ti, ~te) 1) Care este de fata; aflat acolo unde se vorbeste sau se face ceva. ◊ ~! formula de raspuns a celui care este) aici! de fata! 2) (despre actiuni, procese) Care are loc in timpul de fata; actual. /<lat. praesens, ~ntis, fr. present
PRECEDENT, -A, precedenti, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care preceda pe cineva sau ceva in timp sau in spatiu; premergator, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regula de conduita sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fara precedent = asa cum nu a mai fost, asa cum nu s-a mai intamplat pana in prezent; nemaipomenit, nemaiintalnit, exceptional. – Din fr. precedent.
TINUTA, tinute, s. f. 1. Atitudine, pozitie pe care o da cineva corpului sau. ♦ Fel de a fi sau de a se comporta fata de cineva sau de ceva; comportare, atitudine. 2. Mod de a se imbraca, de a se prezenta in societate; p. ext. imbracaminte, costum, uniforma. ◊ Mare tinuta sau tinuta de ceremonie = imbracaminte sau uniforma de sarbatoare sau de parada, destinata pentru anumite solemnitati sau ceremonii. Tinuta de seara = imbracaminte eleganta, de o croiala speciala, pentru petrecerile sau reuniunile care au loc seara. Tinuta de campanie = echipamentul complet al unui ostas in timpul campaniei. 3. (Fon.) Pozitia pe care o are organul vocal in timpul articularii sunetelor. – V. tine (dupa fr. tenue).
TEATRU, teatre, s. n. I. 1. Cladire sau loc special amenajat in vederea reprezentarii de spectacole; p. ext. institutie de cultura care organizeaza spectacole. 2. Spectacol, reprezentatie dramatica. ◊ Loc. adj. De teatru = care se reprezinta la teatru (I 1), destinat a fi reprezentat pe scena. ◊ Expr. A face (sau a juca) teatru = a se preface. ♦ (Fam.) Discutie aprinsa intre mai multi, cearta care atrage pe curiosi. 3. Arta de a prezenta in fata unui public un spectacol, o piesa. ♦ Profesiunea de actor, de regizor. 4. Literatura dramatica; culegere de piese. ♦ Ansamblul operelor dramatice care prezinta caractere comune sau au o origine comuna. II. Loc unde se petrece un eveniment, unde are loc o actiune. ◊ Teatru de operatii (sau de razboi) = camp de lupta; teritoriu, loc unde au loc actiuni militare ample in timp de razboi. – Din fr. theatre, lat. theatrum.
A INAINTA ~ez 1. intranz. 1) A se misca inainte (in spatiu si in timp); a avansa. Vehiculul ~eaza. ◊ ~ in varsta a imbatrani. 2) fig. A trece printr-o serie de schimbari spre o treapta superioara; a avansa; a propasi; a se dezvolta; a progresa; a evolua. ~ la invatatura. 3) (despre peninsule, proeminente etc.) A iesi in afara, formand un relief; a fi in relief. 4) fam. (despre boli) A deveni din ce in ce mai grav; a se agrava; a progresa. 5) (despre persoane) A se ridica pe o treapta superioara (intr-un post, intr-un grad stiintific); a promova; a avansa. 2. tranz. 1) (persoane) A ridica intr-un post sau in grad mai inalt; a promova; a avansa. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare si aprobare; a propune. ~ o cerere. 3) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunostinta publica; a pune in circulatie; a emite; a preconiza. 4) inv. (sume de bani) A plati cu anticipatie. /Din inainte