Rezultate din textul definițiilor
CIRCA adv. (atribuie celor spuse o nota de aproximatie) Cam vreo; la vreo; aproximativ. ~ trei mii de lei. /<lat. circa

Achelous 1. Cel mai mare riu al Greciei, situat in Aetolia. Izvora din muntii Pindului si se varsa in Marea Ionica. 2. Zeul apei cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus si al lui Tethys si cel mai mare dintre alti trei mii de frati-riuri. Era de asemenea, considerat parintele sirenelor. Achelous a intrat in ciclul lui Heracles: metamorfozindu-se in taur, a luptat cu eroul pentru mina Deianirei, fiica lui Oeneus. A fost insa invins de Heracles, care i-a rupt, in lupta, un corn. Dupa unele versiuni, acest corn a fost transformat mai tirziu de catre naiade in Cornul Abundentei. Tot de figura lui Achelous este legata si existenta insulelor Echinade, situate in Marea Ionica. Legenda spune ca patru nimfe aduceau sacrificii zeilor pe malul riului Achelous. Uitind sa-l invoce si pe zeul riului, acesta, minios, le-a metamorfozat in insule.

Heracles, vestit erou grec, neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in rindul zeilor, devenind nemuritor. Heracles – numit de catre romani Hercules – era fiul lui Zeus si al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul si infatisarea sotului ei, Amphitryon, plecat sa lupte impotriva teleboenilor (v. si Amphitryon). Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a nascut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat dupa aceea, s-a nascut Iphicles, frate geaman cu Heracles. Dindu-si seama de originea divina a lui Heracles, Amphitryon a consimtit sa-l creasca in casa sa, alaturi de Iphicles. Gelozia Herei fata de Alcmene s-a manifestat insa de timpuriu, inca inainte de nasterea copilului. Fiindca Zeus – ca sa-si ocroteasca viitorul fiu – fagaduise regatul Argosului primului urmas care se va naste din Perseus, Hera a indemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona nasterile, sa intirzie nasterea lui Heracles si s-o grabeasca in schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorita acestui fapt, Eurystheus se naste la sapte luni, revenindu-i lui Argosul (v. si Eurystheus), iar Heracles e purtat zece luni in pintece de Alcmene. Minia Herei continua sa se reverse si dupa nastere, de data asta insa asupra copilului. Intr-o noapte, cind cei doi frati se aflau in leaganul lor, ea le trimite doi serpi cu gindul sa-l ucida pe Heracles. Fara sa-si piarda cumpatul, Heracles, desi avea numai zece luni, ii apuca pe fiecare cu cite o mina si-i sugruma, in timp ce Iphicles, ingrozit, trezeste toata casa cu tipetele lui. Este un semn in plus pentru Amphitryon cu privire la originea divina a copilului. El il creste insa mai departe in casa sa, ca pe propriul sau fiu. Cind Heracles creste, el isi inspaiminta parintele, ucigindu-si dascalul, pe Linus, si acest fapt il determina pe Amphitryon sa-l trimitp pe Heracles la tara sa-i pazeasca cirezile. Eroul sta acolo pina la virsta de optsprezece ani, cind savirseste primul sau act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatalui sau. Cu aceasta ocazie el se uneste cincizeci de nopti la rind cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care sta in gazda tot timpul cit dureaza vinatoarea. Dupa ce ucide fiorosul animal, Heracles se intoarce acasa. Pe drum se intilneste cu solii regelui Erginus, trimisi sa ridice tributul la care erau supusi tebanii. El se lupta cu Erginus si il invinge. Drept multumire ca i-a scapat pe tebani de tributul injositor, regele Creon i-o da in casatorie lui Heracles pe fiica sa, Megara. Cu Megara eroul a avut maui multi copii. Urmarindu-l mai departe cu minia sa divina, Hera ii ia mintile si, intr-un delir furios, il determina sa-si ucida copiii. In urma savirsirii acestei faradelegi, eroul consulta oracolul de la Delphi. Pentru ispasire, Apollo ii porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care-l pune la felurite munci, Heracles savirseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (sau ispravile) lui Heracles.Prima munca este uciderea leului din Nemea, o fiara inspaimintatoare care pustia tinutul respectiv. Eroul il sugruma apoi il jupoaie de pielea ingrozitoare la vedere. Infatisindu-se mai apoi imbracat in aceasta piele lui Eurystheus, acesta, de frica, nu-i ingaduie sa patrunda in cetate ci ii porunceste sa-si depuna prada inaintea portilor. Cu aceasta ocazie eroul infiinteaza Jocurile Nemeiene.A doua munca a lui Heracles este uciderea hidrei din Lerna. Nascuta din Typhon si din Echidna, hidra era un balaur monstruos, a carui rasuflare ucidea pe oricine ii simtea duhoarea. Ea avea nenumarate capete, care pe masura ce erau retezate, cresteau la loc. Unul dintre capete era nemuritor. Heracles a reusit sa-i reteze capetele si, cu ajutorul nepotului sau, Iolaus, sa-i arda carnea in locul unde fusesera, pentru a le impiedica sa mai regenereze. La urma el ii reteaza si capul cel nemuritor si, ingropindu-l in pamint, impinge deasupra lui o stinca uriasa. Singele hidrei era si el aducator de moarte. De aceea, la plecare, eroul si-a m***t sagetile in el, facindu-le astfel veninoase. – A treia munca a lui Heracles este prinderea mistretului de pe muntele Erymanthus. Groaznicul animal a fost urmarit de catre erou prin mijlocul unor zapezi inalte, pina cind, sleit de puteri, a fost prins. – A patra munca a lui Heracles este prinderea unui caprior cu coarne de aur, care apartinea zeitei Artemis. Vestit prin iuteala lui, capriorul a fost fugarit un an incheiat de catre erou, care, in cele din urma, l-a ajuns in Arcadia si, ranindu-l usor, a reusit sa-l prinda. – A cincea munca a lui Heracles este curatarea grajdurilor lui Augias. Augias, regele din Elis, avea peste trei mii de vite si grajdurile care le adaposteau nu mai fusesera curatate de peste treizeci de ani. La porunca lui Eurystheus, Heracles s-a legat sa le curete intr-o singura zi, cerindu-i o rasplata lui Augias, daca avea sa reuseasca. Augias s-a invoit. Atunci eroul a schimbat cursurile riurilor Alpheus si Peneus si, abatindu-le prin mijlocul grajdurilor, a facut ca tot gunoiul sa fie dus de ape pina-n seara. Cind si-a cerut insa plata cuvenita, Augias a refuzat sa-si tina fagaduiala, fapt pentru care avea sa fie pedepsit mai tirziu de catre erou. – A sasea munca a lui Heracles este distrugerea pasarilor stimfalide. In padurile care imprejmuiau lacul Tsymphalis din Arcadia salasluiau puzderie de pasari de prada, care pustiau tinutul. Heracles le-a stirpit ucigindu-le cu sagetile sale otravite. – A saptea munca a lui Heracles este prinderea taurului din Creta. Odinioara, regele Minos voise sa-i sacrifice taurul lui Poseidon dar, cucerit de frumusetea animalului, il crutase. Zeul marii se razbunase, facind taurul sa devina furios. Heracles a reusit sa-l prinda si i l-a adus lui Eurystheus, care insa i-a redat libertatea. – A opta munca a lui Heracles este imblinzirea iepelor lui Diomedes. Diomedes, regele Thraciei, avea niste iepe salbatice pe care le hranea cu carne omeneasca. Heracles l-a ucis pe Diomedes si le-a dat iepelor lui sa-i manince trupul. Dupa ce s-au ospatat din carnea stapinului lor, iepele au devenit blinde si s-au lasat usor prinse. Heracles i le-a dus si pe acestea lui Eurystheus. – A noua munca a lui Heracles este dobindirea cingatorii purtate de Hippolyte, regina amazoanelor. Cingatoarea ii fusese daruita acesteia de insusi Ares, zeul razboiului. Heracles i-o ia, dupa ce se lupta cu amazoanele, si o daruieste fiicei lui Eurystheus. – A zecea munca a lui Heracles este aducerea boilor lui Geryon (v. si Geryon), tot la porunca lui Eurystheus. Cirezile de boi ale lui Geryon se aflau pe insula Erythia, departe, catre apusul lumii. Ca sa ajunga acolo, eroul a strabatut desertul Libyei, apoi Oceanul, iar ca sa puna mina pe boii lui Geryon, l-a ucis mai intii pe Orthrus, ciinele cu doua capete care-i pazea, apoi pe Eurytion, uriasul care-i pastea si, in sfirsit, pe insusi Geryon, monstrul cu trei trupuri, caruia-i apartineau. Dupa multe peripetii, Heracles ajunge cu bine din nou la Eurystheus, nu fara sa fi avut insa de furca pe drumul de intoarcere cu numerosi dusmani care-l atacasera, vrind sa-i fure boii. – A unsprezecea munca a lui Heracles este culegerea merelor din Gradina Hesperidelor. Merele acestea erau de aur, si ele apartineau Herei, care le primise in dar, cu prilejul nuntii ei cu Zeus, de la Gaea. Hera le dusese in Gradina Hesperidelor si i le daduse in paza lui Ladon, un balaur urias cu o suta de capete. Dupa ce cutreiera mari si tari, dupa ce trece prin Caucasus unde-l elibereaza pe Prometheus (v. si Prometheus), Heracles ajunge la hiperboreeni, unde se afla faimoasa gradina, si, cu ajutorul lui Atlas, izbuteste sa fure merele si i le aduce lui Eurystheus. – A douasprezecea – si cea din urma – munca a lui Heracles este aducerea lui Cerberus din imparatia umbrelor subpamintene, cea mai grea incercare la care a fost supus eroul. In indeplinirea acestei sarcini, el a fost ajutat de Hermes si de Athena. Ajuns in Infern, Heracles s-a intilnit cu umbra lui Meleager – caruia, cu aceasta ocazie, i-a fagaduit s-o ia in casatorie pe Deianira (v. si Deianira) – cu Pirithous, cu Theseus si cu Ascalaphus, pe care i-a scapat din chinurile la care erau supusi si, in sfirsit, cu zeul Hades, care s-a invoit sa i-l dea pe Cerberus cu conditia ca eroul sa-l prinda fara sa se serveasca de vreo arma. Stringindu-l cu amindoua miinile de git, Heracles a reusit sa-l stapineasca pe Cerberus si sa-l tirasca dupa el, pe pamint. La vederea lui Cerberus insa, Eurystheus a fost atit de infricosat incit s-a ascuns si n-a vrut sa-l primeasca. Neavind ce face cu el, Heracles l-a adus atunci inapoi in Infern. In afara acestor ispravi, eroul a savirsit, in diferite imprejurari, numeroase alte acte de curaj si vitejie, care i-au dus faima si l-au facut renumit. Printre ele se numara: 1. Expeditia intreprinsa impotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat sa-i dea lui Heracles rasplata cuvenita pentru faptul ca eroul a salvat-o pe Hesione, fiica regelui, din ghearele unui monstru ingrozitor. Heracles ataca cetatea, il ucide pe rege impreuna cu toti fiii lui si i-o da de sotie pe Hesione lui Telamon, unul dintre tovarasii lui de arme (v. si Hesione 1.). 2. Razboiul impotriva gigantilor, in care eroul a luptat alaturi de olimpieni (v. Gigantes). 3. Razboiul impotriva lui Augias, intreprins de erou datorita faptului ca regele din Elis refuzase sa-i dea plata cuvenita pentru ca i-a curatat grajdurile. Cu ocazia victoriei, eroul a infiintat Jocurile Olimpice. 4. Expeditia organizata impotriva Pylosului, unde domnea regele Neleus (v. si Neleus), expeditie in cursul careia Heracles il ucide pe rege impreuna cu toti fiii lui in afara de unul singur, Nestor. Cu aceasta ocazie Heracles a ranit mai multi zei, printre care pe Hera si pe Ares. 5. Razboiul impotriva Spartei (v. si Hippocoon), in cursul caruia, desi invingator, eroul este ranit la mina si vindecat apoi de catre Asclepius. 6. Lupta impotriva driopilor, in care, invins la inceput, Heracles iese in cele din urma invingator, ii bate pe driopi si-i pune pe fuga. Motivul izbucnirii conflictului intre erou si driopi a fost faptul ca, o data, pe cind trecea prin tinutul lor calatorind impreuna cu Deianira si cu fiul sau Hyllus, driopii au refuzat sa-i dea sa manince copilului, care era infometat. 7. Lupta cu centaurii, stirniti de mirosul vinului pe care eroul il bause in pestera lui Pholos. Cu aceasta ocazie a fost ucis din greseala de catre Heracles si bunul centaur Chiron. 8. Readucerea Alcestei din regatul subpamintean (v. Admetus). 9. Lupta cu Antaeus (v. Antaeus). 10. Lupta cu Cycnus (v. Cycnus 2.), pe care l-a ucis in drum spre Gradina Hesperidelor. 11. Eliberarea lui Prometeus. Traversind Caucazul, pe drumul spre aceeasi Gradina a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus inlantuit de o stinca. 12. Lupta impotriva lui Lycaon, fiul lui Ares si al Pyrenei, care, opunindu-se trecerii lui Heracles spre Gradina Hesperidelor, a fost invins si el de catre erou. 13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omorit cu maciuca sa, ajutat fiind si de zeita Athena. 14. Prinderea cercopilor (v. Cercopes). In sfirsit, viata eroului, bogata in peripetii, cuprinde si alte episoade menite sa-i ilustreze forta si vitejia. De pilda, este cunoscut episodul luptei dintre Heracles si zeul apei Achelous, pentru a obtine mina Deianirei, sora lui Meleager, caruia, in Infern, eroul ii fagaduise s-o ia de sotie (v. mai sus). Dupa casatorie, omorind din greseala o ruda a sotiei sale, Heracles este silit sa porneasca in exil impreuna cu Deianira si cu fiul lor, Hyllus. Pe drum Deianira este atacata de centaurul Nessus, care vrea s-o violeze. Heracles il raneste mortal cu una din sagetile sale otravite. Inainte de a muri, centaurul ii daruieste Deianirei un filtru miraculos, filtru care – dupa spusele lui – avea sa i-l aduca inapoi pe Heracles atunci cind ei i se va parea ca eroul n-o mai iubeste. Siretenia lui Nessus si gelozia Deianirei aveau sa pricinuiasca, mai tirziu, moartea eroului (v. Deianira). In urma uciderii nedrepte a lui Iphitus, fiul regelui Eurytus (v. si Iphitus), Heracles e atins de nebunie. Pentru a fi „purificat” el se duce la Delphi, dar acolo, insultind oracolul, isi atrage asupra-si minia lui Apollo. In urma omorului si a sacrilegiului comis, el nu mai poate fi purificat decit daca se va vinde ca sclav, timp de trei ani, pentru a-i sluji unui stapin. Asa ajunge Heracles in slujba Omphalei, regina Lydiei. E rastimpul in care eroul, robit si iubit de regina, participa la vinatoarea mistretului din Calydon. Dupa implinirea termenului, Heracles se razboieste cu regele Eurytus. Pe vremuri, Eurytus ii refuzase mina fiicei sale, Iole. Eroul se lupta cu Eurytus, il ucide si, cum dragostea pentru fiica acestuia persista, o ia cu el pe Iole. Aflind, Deianira ii trimite o camata imbibata cu filtrul lui Nessus, pe care Heracles il ucisese odinioara. Departe de a-i aduce inapoi sotul, filtrul – razbunare perfida a centaurului – Face ca vesmintul o data imbracat sa se lipeasca de trupul eroului si sa ia foc. In zadar se lupta Heracles cu desperare sa scape de camasa ucigatoare. O data cu ea isi smulge de pe trup fisii de carne si flacarile mistuitoare ii ajung pina la oase. Atunci, simtindu-si sfirsitul aproape – in timp ce Deianira ingrozita de fapta ei se sinucide – eroul isi inalta singur un rug si se pregateste de moarte. El o incredinteaza fiului sau Hyllus pe Iole si lasa cu limba de moarte ca, mai tirziu, cei doi sa se casatoreasca. Isi daruieste arcul si sagetile lui Philoctetes si se urca pe rugul de mai inainte pregatit. In timp ce flacarile rugului se inasta, un nor pogoara din ceruri si cade un trasnet. Cind ceata se risipeste, corpul eroului nu mai exista. El a fost luat in Olympus, unde va petrece dupa moarte in rindul nemuritorilor. Vechea urap a Herei se sterge. Ea il primeste acum pe Heracles in lacasul zeilor, casatorindu-l cu fiica ei, Hebe, zeita vesnicei tinereti. Eroul devine nemuritor, drept rasplata pentru vitejia, curajul si nedreptatile indurate pe pamint.

noaten, noatena, noateni, noatene, adj., s.m. si f. 1. (adj., inv. si reg.; despre oi, berbeci, miei) care a implinit un an, in varsta de un an. 2. (adj.; reg.) cu lana de culoare inchisa (de la cafeniu la negru). 3. (adj.; inv. si reg.; despre lana) care este tuns de pe oi noatene. 4. (s.m.; reg.) miel, oaie sau berbec a caror limita de varsta variaza dupa regiuni (de la 6 luni pana la doi sau trei ani); mia, mioara, carlan, intertiu; berbec de 3 ani castrat; berbec pentru reproductie. 5. (s.f.; reg.) lana tunsa de pe miei si mioare (in al doilea an); o cantitate anumita de lana nelucrata. 6. (s.m. si f.; reg.) manz (de la 6 luni pana la 3 ani), manza, carlan, tretin; (fig.; s.m.) tanar, flacau, manz.

mie pron. pers. in dativ. Lat. mihi (Candrea-Dens., 1099). Se foloseste in patru feluri diferite: mie in pozitie tare, ca in sp. a mi, si totdeauna impreuna cu una dintre celelalte trei forme: mie nu mi-au spus; mi (cu i vocalic), inaintea altor pronume: mi s-a spus, mi l-a dat; mi (cu i consonantic) in pozitie enclitica sau proclitica: mi-a adus, dindu-mi; imi in urmatoarele cazuri: imi pare, imi aduc aminte, valoare emfatica, fata de mi-a duc aminte, pronuntare familiara.

ciopor (ciopoare), s. n.1. Turma, cireada. – 2. In cadrul unei stine, grup de animale de acelasi fel (de obicei fiecare turma contine trei ciopoare: oi cu miei, oi sterpe si berbeci de prasila). – 3. Multime. Mag. csoport (Miklosich, Fremdw., 82; Cihac, II, 491; Draganu, Dacor., IV, 754; Puscariu, Lr., 105); cf. sb., cr., bg. copor.

BALTICA, Marea ~, mare continentala a Oc. Atlantic, in N Europei; comunica cu Marea Nordului prin str. Skagerrak si Kattegat; 419 mii km2. Ad. medie: 86 m; ad. max.: 470 m. Formeaza trei mari golfuri: Finic, Botnic si Riga. Salinitate redusa (8-11‰). Numeroase ins. si arh.: Aland, Bornholm, Gotland, Rugen, Saaremaa. In ea se varsa Neva, Dvina de Vest, Vistula, Oder s.a. Navigatie intensa. Porturi pr.: St. Petersburg, Tallin, Riga, Gdańsk, Szczecin, Copenhaga, Stockholm, Malmo s.a. Pescuit. Unita cu Marea Alba prin intermediul L. Onega si riului Neva, printr-un canal navigabil (1933) cu 19 ecluze si 227 km lungime.

CAYMAN [keimən], arh. in M. Caraibilor, in NV ins. Jamaica, format din trei ins. (Grand C., Little C. si C. Brac); 259 km2; 21,5 mii loc. (1987). Centru ad-tiv: George Town. Pescuit. Terit. dependent al Marii Britanii. Descoperit de Columb in 1503.

AMERICA CENTRALA: 1,2 mil. km2; c. 55 mil. loc. (1986). Constituie o legatura istmica si insulara intre cele doua Americi. Legatura istmica se intinde pe 2.923 km lungime, intre 17º lat. N (istmul Tehuantepec) si 5º lat. N (G. Darien). Latimea variaza intre 70 km (istmul Panama) si 860 km (Pen. Yucatan). Relieful este in cea mai mare parte muntos, cu numerosi vulcani (majoritatea in activitate). Alt. max.: 3.975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oc. Pacific si M. Caraibilor se intind cimpii litorale inguste. Legatura insulara (Indiile de Vest) este formata din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari si Antilele Mici), care numara citeva mii de insule.

COLUMBUS [cəlambəs] 1. Oras in NE S.U.A., centru ad-tiv al statului Ohio; 1,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Aeroport international. Expl. de huila, min. de fier si gaze naturale. Ind. metalurgica, chimica, constr. de vagoane, automobile, echipament electric, sticla, produse alim. trei universitati; institut de tehnologie. 2. Oras in SE S.U.A. (Georgia); 239,4 mii loc. (1980, cu suburbiile). Metalurgie; tesaturi, ingrasaminte chimice, masini agricole, caramizi.

KAROO (KARROO), vasta reg. de podis semiarid in extremitatea de S a Africii, in Republica Africa de Sud (prov. Cape), extinsa pe c. 259 mii km2. Alcatuita predominant din sisturi argiloase si gresii. Precipitatii reduse (c. 400 mm anual). Cuprinde trei subdiviziuni: Karoo de Nord (North Karoo) sau Karoo Superior, in bazinul inf. al fl. Orange, cu inaltimi intre 1.000 si 1.500 m; Karoo Central sau Marele Karoo (Great Karoo), extins pe 483 km lungime (de la V al E), in partea central-vestica a prov. Cape, cu inaltimi intre 610 si 2.134 m; Karoo de Sud sau Micul Karoo (Little Karoo), situat de-a lungul tarmului de S al Africii, pe 322 km lungime, cu inaltimi intre 305 si 610 m.

SᾹO FRANCISCO [səu frəsisku] Rio ~, fl. in E Braziliei; 3.199 km (de la izv. lui Rio das Velhas); supr. bazinului hidrografic: 631, 2 mii km 2. Izv. din Sierra da Canastra, din partea central-sudica a statului Minas Gerais, dela 1.276 m alt., si curge pe directie predominanta S-NNE pana in aval de Juazeiro, dupa care se indreapta spre E, varsandu-se in Oc. Atlantic la 96 km NE de Aracaju. In partea superioara are un curs rapid, cu multe cascade (din care trei au o cadere de c. 80 m), dupa care se angajeaza pe o vale adanca. Este o importanta artera de comunicatie intre Oc. Atlantic si tinuturile interioare ale tarii. Hidrocentrale (barajele si lacurile de acumulare Tres Marias, Sobradinho, Itaparica); irigatii. Navigabil in cursul inferior si mijlociu, in aval de Pirapora, pe c. 1.400 km. Afl. pr.: Rio das Velhas si Rio Grande.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)