Dex trezit la viata

RENASCUT, -A, renascuti, -te, adj. Care s-a nascut din nou; refacut, trezit la viata, inviorat. Ma simt cu totul renascut – V. renaste.

RENASTE, renasc, vb. III. Intranz. A se naste din nou, a lua fiinta. ♦ A se arata, a se ivi din nou, a reaparea. ♦ A se trezi la viata, a se innoi, a se inviora, a inflori. ♦ A se forma; a se reface. – Re¹- + naste (dupa fr. renaitre).

A SE DEZMORTI ma ~esc intranz. 1) (despre persoane sau parti ale corpului lor) A reveni din starea de amorteala; a se dezgheta. 2) (despre pamant) A se m**a din cauza temperaturii mai ridicate de zero grade. 3) fig. A iesi din starea de inertie. 4) (despre natura) A se trezi la viata; a renaste; a reinvia. /dez- + a amorti

A RESUSCITA ~ez tranz. 1) med. (inima sau respiratia oprita) A pune din nou in functie; a reinvia. 2) fig. A face sa renasca; a trezi la viata; a reinvia. /<fr. ressusciter

RESUSCITA vb. tr. a reinvia; a trezi la viata; a reanima. (< fr. ressusciter, lat. resuscitare)

RENASTERE, renasteri, s. f. Faptul de a renaste; trezire la o viata noua; refacere; avant, reinflorire, reviriment. ♦ (Si ca n. pr.) Miscare social-politica si culturala, din sec. XIV pana in sec. XVI, in Europa occidentala, caracterizata prin mari inventii si descoperiri geografice, prin inflorirea stiintelor si artelor, prin trezirea interesului pentru cultura antica; epoca din istoria Europei in care s-a manifestat aceasta miscare. – Din renaste.

A INVIA invii /<lat. invivere 1. tranz. 1) (in credintele religioase si in basme) A readuce la viata. 2) fig. A face sa se trezeasca in memorie. 2. intranz. 1) A deveni din nou viu (dupa ce a fost mort). 2) fig. (despre unele obiecte) A se trezi iarasi la viata.

RENASTERE s.f. 1. trezire la o viata noua, refacere; reinflorire, reviriment, avant. 2. Miscare social-politica si culturala din sec. XIV-XVI in Europa occidentala, care s-a caracterizat prin mari inventii si descoperiri geografice, prin inflorirea stiintelor si a artelor si prin reinvierea interesului pentru cultura antica. [< renaste, dupa fr. Renaissance, it. Rinascimento].

RENASTERE s. f. 1. trezire la o viata noua, refacere; reinflorire, reviriment, avant. 2. miscare social-politica si culturala din sec. XIV-XVI in Europa occidentala, in lupta burgheziei contra feudalismului, caracterizata prin mari inventii si descoperiri geografice, prin inflorirea stiintelor si a artelor si prin reinvierea interesului pentru cultura antica. (< renaste, /II/ dupa fr. Renaissance)

A SE INVIORA ma ~ez intranz. 1) (despre fiinte) A deveni (mai) vioi. 2) fig. (despre natura) A se trezi din nou la viata; a renaste; a reinvia. /<lat. invivulare

RENASTE vb. III. intr. A se naste din nou; a reaparea. ♦ A se trezi din nou la viata, a se innoi. [P.i. renasc. / dupa fr. renaitre].

RENASTE vb. intr. 1. a se naste din nou; a se regenera. ◊ (fig.) a se trezi din nou la viata. 2. (fig.) a se produce din nou; a reaparea. 3. (fig.) a se reface, a se inviora, a inflori. (dupa fr. renaitre)

INVIA, invii, vb. I. Intranz. si tranz. 1. A reveni sau a readuce la viata. ♦ Fig. A reveni sau a face sa revina in minte, a (se) trezi in amintire. ♦ Intranz. (Despre vegetatie) A renaste dupa sfarsitul iernii, a incepe sa se dezvolte din nou. 2. Fig. A da sau a capata putere, vlaga, a (se) umple de viata; a (se) inviora, a (se) anima. [Pr.: -vi-a. – Prez. ind. si: inviez] – In + viu.

DEZMORTI, dezmortesc, vb. IV. 1. Refl. si tranz. A iesi sau a scoate din amorteala pricinuita de nemiscare, de frig sau de inghet; fig. a (se) trezi din starea de pasivitate, a reveni sau a face sa revina la viata. ◊ Expr. (Refl.) A i se dezmorti (cuiva) limba = a i se dezlega (cuiva) limba. v. dezlega. 2. Refl. (Despre un lichid foarte rece) A deveni mai putin rece. ♦ (Despre pamant) A se dezgheta. – Dez- + [a]morti.

A SE DESTEPTA ma destept intranz. 1) (despre persoane) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se trezi; a se scula. 2) A reveni (dintr-o stare de letargie, de reverie etc.) la starea de sesizare constienta a vietii; a se trezi. 3) (despre natura) A incepe un nou ciclu de vegetatie; a reveni la viata. 4) fig. (despre sentimente, dorinte, idei etc.) A incepe sa capete contururi precise; a se infiripa; a inmuguri; a incolti. 5) (despre persoane) A deveni constient; a ajunge sa inteleaga realitatea. 6) A deveni (mai) destept; a capata mai multa inteligenta. /<lat. deexcitare

REDESTEPTA, redestept, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) destepta, a (se) trezi din nou, a face sa-si revina sau a-si reveni in fire, a readuce sau a reveni la viata. ♦ Fig. A izbucni sau a face sa izbucneasca din nou, a (se) starni din nou. 2. Tranz. A aminti, a evoca. – Re¹- + destepta.

DESTEPTA, destept, vb. I. 1. Refl. si tranz. A (se) trezi din somn. ♦ A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amorteala, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face sa revina la viata. 2. Refl. (Despre sentimente, dorinte, idei etc.) A se ivi, a aparea; a se starni, a se dezlantui. 3. Refl. A deveni constient, a ajunge sa inteleaga, sa-si dea seama de realitati. ♦ A deveni (mai) inteligent. – Probabil lat. de-e******e.

Bellerophon(tes), fiul lui Glaucus, regele Corinthului, si al Eurymedei. Savirsind din greseala o crima, Bellerophon e nevoit sa-si paraseasca patria si sa se refugieze la curtea lui Proetus, regele Tiryntului. Acolo insa Antea, sotia lui Proetus, se indragosteste de el. Cu toate ca Bellerophon ii respinge dragostea, el trezeste gelozia lui Proetus care-l indeparteaza, trimitindu-l la curtea socrului sau, Iobates, spre a fi ucis. Ca sa-l piarda, Iobates ii da o serie de insarcinari: sa se lupte cu himera (v. si Chimaera), pe care Bellerophon izbuteste s-o omoare, calarind pe calul sau inaripat Pegasus (v. si Pegasus), sa se razboiasca cu amazoanele, pe care le invinge etc. Plin de admiratie fata de vitejia lui Bellerophon, Iobates sfirseste prin a-i cruta zilele si a-i da pe fiica sa de sotie, impreuna cu o parte din regat. Scapat de razbunarea muritorilor, Bellerophon e urmarit totusi de minia zeilor. El se duce in pustiu unde, dupa o viata retrasa, moare in cele din urma departe de oameni. Intr-o alta varianta, minat de o trufie oarba, el ar fi incercat sa ajunga pe calul sau inaripat, pina la lacasul zeilor. A fost insa pravalit de Zeus inapoi pe pamint, unde si-a curmat singur viata.