Rezultate din textul definițiilor
AZTEC, -A, azteci, -ce, s. m. si f. 1. S. m. si f. Persoana care facea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trait in Mexic. 2. Adj. Care apartine aztecilor (1), privitor la azteci. – Din fr. Azteque.
IROCHEZ, -A, irochezi, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte sau este originara dintr-o uniune de triburi indiene din nordul S.U.A. si din Canada. 2. Adj. Care apartine irochezilor (1), privitor la irochezi. – Din fr. iroquois.
SAXON, -A, saxoni, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care facea parte din populatia de baza a vechii Saxonii sau care era originara de acolo; (la m. pl.) uniune de triburi germane care locuia in vechea Saxonie. 2. Adj. Care apartine vechii Saxonii sau Saxonilor (1), privitor la Saxonia sau la saxoni, originar din Saxonia. – Din fr. saxon.
AMFICTIONIE s. f. uniune de triburi sau de orase-state, creata in jurul sanctuarului unei divinitati, in Grecia antica, in vederea apararii intereselor comune si a judecarii diferendelor ivite intre ele. (< fr. amphictyonie, gr. amphiltyones)
AZTEC, -A I. adj., s. m. f. (amerindian) care face parte dintr-o uniune de triburi din regiunea centrala a Mexicului. ◊ (s. n.) dialect vorbit de azteci. II. adj. care apartine aztecilor. ♦ arta ~a = arta precolumbiana. (< fr. azteque)
FRANC3, -A adj. s. m. (locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care traiau in sec. III, pe cursul inferior al Rinului. ◊ (s. f.) limba germanica vorbita la inceput de franci, cuceritorii Galiei. (< fr. franc, franque)
BELGI s. m. pl. uniune de triburi celtice populand, in antichitate, teritoriul dintre Sena si Rin, care au fost supuse de romani in sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.
HERUL, -A, heruli, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana dintr-un neam germanic din uniunea de triburi a gotilor. 2. Adj. Care se refera la heruli (1), care apartine herulilor. – Din fr. Herules.
PECENEG2 ~gi m. ist. Persoana care facea parte din uniunea de triburi de origine turcica, care la sfarsitul sec. IX-XI au migrat spre tarmul nordic al Marii Negre. /<germ. Petschenege, fr. Petchenegues, rus. peceneg
OROLES (sfarsitul sec. 3 i. Hr. – inceputul sec. 2 i. Hr.), rege dac. Conducator al uniunii de triburi dacice din Transilvania. Mentionat de istoricul roman Trogus Pompeius in legatura cu luptele dacilor impotriva bastarnilor.
SAMO (?-658), negustor franc. Conducator al rascoalei antiavare a slavilor apuseni, in urma careia s-a constituit uniunea de triburi cunoscuta sub numele de „Statul lui S” (623-658), destramata dupa moartea acestuia.