Rezultate din textul definițiilor
VIVAT interj. (se foloseste ca urare de sanatate si proslavire, mai ales cand se ciocnesc paharele cu bautura) traiasca! La multi ani! /<lat., germ. vivat
A ura urez 1. tranz. 1) (sanatate, noroc, fericire etc.) A dori cu o deosebita afectiune (cu prilejul unei aniversari, al celebrarii casatoriei etc.). 2) A felicita prin recitarea plugusorului (in seara de Anul Nou); a hai. 2. intranz. A umbla de la casa la casa, in seara de Anul Nou, cu plugusorul; a hai. /<lat. orare
sanatate s. f. 1. Stare a unui organism la care functionarea tuturor organelor se face in mod normal si regulat. ◊ Casa de sanatate = sanatoriu; ospiciu. sanatatea publica = bunastarea sanitara, starea de salubritate a intregii populatii. ◊ Expr. In sanatatea (cuiva sau a ceva) = a) urare facuta cand se bea un pahar in cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, in cinstea cuiva sau a ceva. sanatate (buna)! = a) formula de urare la despartire; b) s-a sfarsit, nu mai e nimic de facut; putin imi pasa! atata paguba! 2. Fig. Tarie, robustete. – Lat. sanitas, -atis.
ura2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorinta de bine (cu prilejul unei aniversari, al unui inceput de actiune etc.); a inchina in sanatatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care contin urari, cand se umbla cu colindul. – Lat. orare.
A POFTI poftesc 1. tranz. 1) A dori tare; a jindui; a ravni. ◊ Cat poftesti cat doresti; cat vrei; oricat. 2) (persoane) A chema in mod politicos (sa vina undeva sau sa participe la ceva); a solicita printr-o invitatie; a invita. 3) pop. (sanatate, fericire, succes etc.) A dori cu deosebita afectiune; a ura. 4) (urmat de o propozitie completiva cu conjunctivul) A porunci pe un ton aparent politicos. L-a poftit sa inchida usa. 5) inv. A solicita intr-o forma categorica. A pofti bani. 2. intranz. A binevoi sa vina (pe undeva sau pe la cineva). Poftiti in ospetie la noi. ◊ Sa pofteasca a) sa intre; sa vina; b) numai sa incerce (daca vrea s-o pateasca). /<sl. pohoteti
BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A inghiti, a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pana-n fund = a indura un necaz, o durere pana la capat. (Fam.) Doar n-am baut gaz, se spune ca raspuns negativ la o propunere nepotrivita. 2. Intranz. A consuma bauturi alcoolice. ◊ Expr. A bea in sanatatea (sau in cinstea) cuiva = a inchina cu un pahar de bautura pentru cineva, facandu-i urari. ♦ A cadea in patima betiei. ♦ Tranz. (Fam.) A sarbatori pe cineva (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma bauturi in cinstea (si pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe bautura. ◊ Expr. A-si bea si camasa = a cheltui totul pe bautura. A-si bea si mintile = a bea pana la inconstienta sau pana la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). – Lat. bibere.
SORCOVA, sorcove, s. f. 1. Betisor sau ramurica impodobita cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc usor pe spate pe parintii, cunoscutii etc. lor in dimineata zilei de Anul Nou, urandu-le, in versuri speciale, sanatate si noroc. ◊ Expr. A fi ca o sorcova = a fi imbracat caraghios, impopotonat. 2. Colind recitat de cei care ureaza cu sorcova (1). – Probabil din sorcovi (derivat regresiv).
SANATOS2 ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care nu este bolnav de nimic. ◊ ~ tun foarte sanatos. A nu fi ~ la minte a fi (cam) nebun; zalud; smintit. Sa fii ~! a) formula de urare; b) treaba ta; ma rog; nu ai decat. Sa-i (sau s-o) porti ~ se spune unei persoane care imbraca ceva nou. 2) (despre aer, clima etc.) Care are o actiune favorabila asupra organismului; prielnic sanatatii; salubru. ◊ Atmosfera ~oasa ambianta favorabila. 3) Care are un temei serios; sprijinit pe o baza solida;temeinic. O judecata ~oasa. /<lat. sanitosus