Rezultate din textul definițiilor
VIBRANT, -A vibranti, -te, adj. 1. Care vibreaza, v******r; p. ext. care produce sunete. ◊ Consoana vibranta (si substantivat, f.) = consoana lichida (3) care se realizeaza printr-o succesiune rapida de inchideri si deschideri ale canalului fonator, determinata de vibrarea partii superioare a glotei, a uvulei, a valului palatin sau a varfului limbii. 2. Fig. Care exprima, tradeaza sau produce o emotie puternica; emotionant, impresionant, patetic. – Din fr. vibrant.

VIBRANT ~ta (~ti, ~te) 1) Care vibreaza; cu proprietatea de a vibra. 2) Care produce v******i; producator de v******i. ◊ Consoana ~ta consoana lichida formata prin vibrarea unor parti ale aparatului articulator (a uvulei, a valului palatin sau a varfului limbii). 3) fig. Care exprima o emotie foarte puternica; cu proprietatea de a emotiona puternic. [Sil. vi-brant] /<fr. vibrant

UVULA s.f. (Anat.) Apendice carnos situat in cavitatea bucala, in partea posterioara a valului palatin; lueta; (pop.) omusor. [< fr. uvule, it., lat. uvula].

OROFARINGE (‹ fr., engl.) s. n. Portiunea medie, bucala, a faringelui, delimitata sus de valul palatin. Comunica prin istmul gatului cu cavitatea bucala si prezinta pe partile laterale amigdalele palatine si pilierii valului palatin.

PALAT s. 1. v. cerul-gurii. 2. palat moale v. val palatin.

val s. 1. v. voal. 2. (ANAT.) val palatin = palat moale, valul palatului; valul palatului v. val palatin.

GUTURAL ~a (~i, ~e) 1) (despre voce sau despre sunete) Care este produs in partea posterioara a gatului; din partea posterioara a gatului. 2) (despre consoane) Care se articuleaza prin apropierea limbii de valul palatin; velar. /<fr. gutural

VELOpalatin, -A adj. referitor la valul palatului, la partea posterioara a cavitatii bucale. (< fr. velo-palatin)

PALAT1 s. n. Peretele superior al cavitatii bucale, in forma de bolta, alcatuit din apofizele palatine2 ale celor doua maxilare superioare, precum si din oasele palatine2, acoperite de o mucoasa groasa; cerul-gurii. ◊ Palat moale sau valul palatului = portiune musculara care continua palatul1 in partea posterioara a cavitatii bucale. Palat artificial = muschi al palatului1, care se foloseste in fonetica experimentala pentru a se vedea suprafata atinsa de limba la pronuntarea unui sunet. – Din lat. palatum, it. palato. Cf. fr. palais.

PALAT1 n. anat. Partea de sus a cavitatii bucale, avand forma de bolta; bolta palatina; cerul gurii. ◊ ~ dur partea anterioara osoasa a palatului. ~ moale (sau valul ~ului) v. val. /<lat. palatum, it. palato

val ~uri n. 1) Bucata de tesatura transparenta folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; voal. ◊ A i se pune (cuiva) un ~ pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (a-i cadea (cuiva) un ~ de pe ochi (sau de pe frunte) a inceta (sau a incepe) sa inteleaga si sa vada lucrurile clar, limpede. 2) anat: ~ul palatului (sau ~ul palatin) portiune musculara care continua, in partea posteri-oara a cavitatii bucale, palatul tare si se termina cu o prelungire numita uvula. /<lat. velum



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)