Rezultate din textul definițiilor
cepas s.n. 1. (reg.) urma de roata, fagas, sleau. 2. (reg.) bucata dintr-o vana de aur.

damaschinez v. tr. (d. ngr. damaskinos, de Damasc). Lucrez cu niste dungi particulare si cu niste vine de aur sau de argint in fer sau in otel, cum se lucra odinioara la Damasc (Se zice si de stofele care prezenta asemenea aspect, ca damasca). Sabie damaschinata sau de Damasc, de otel foarte fin.

FILON s. (GEOL.) vana. (Un ~ de aur.)

vana s. 1. vena. 2. vana de bou = (prin Mold.) salamastra. 3. (GEOL.) filon. (O ~ de aur.) 4. v. panza. 5. v. dunga.

HAKASIA (HAKASA), republica (din 1992) in Federatia Rusa, in SE Siberiei; 61,9 mii km2; 584 mii loc. (1994). Centrul ad-tiv.: Abakan. Expl. forestiere, de carbuni superiori, min. de fier, cupru, plumb, molibden, aur. Grau, porumb si plante furajere. Cresterea bovinelor si porcinelor. Numele rep. vine de la populatia hakasilor, de religie ortodoxa, care vorbesc hakasa, limba din familia altaica, ramura turcica, scrisa (din 1939) cu alfabet rus.

DAMASCHINAT, -A, damaschinati, -te, adj. 1. (Rar; despre mobile) Imbracat in damasc. 2. (Despre cutite, casete etc.) Incrustat cu firicele de aur sau de argint. ♦ (Despre oteluri sudate) Care prezinta la suprafata desene in forma de vine serpuitoare sau ramificate, asemanatoare cu cele facute la sabiile de odinioara din Damasc. – Din fr. damasquine.

carat n., pl. e (fr. carat, it. carato, d. ar. girat, care vine d. vgr. keration, roscova, dim. d. keras, corn. Cu simburii de roscova, se cintareau diamantele). Partea de aur pur care cintareste a 24-a parte din greutatea totala a unui aliaj: aur de 20 de carate. O mica greutate (21 de centigrame) de cintarit diamantele: diamant de 5 carate. V. roscova si batca 2.

colier n., pl. e (fr. collier, d. lat. collarium, care vine d. collum, git. V. guler si decoltat). Salba, ornament femeiesc care se poarta la git. Colan, lant de aur al membrilor unui ordin. V. zgarda.

bun, -a adj. (lat. bŏnus, vlat. dvonus si benus, de unde vine bene, bine; it. buono, pv. bo, fr. bon, sp. bueno, pg. bom). Care are bunatate, care face bine: tata bun. Care poseda calitatile dorite, e propriu la ceva: cal bun, cal bun de calarie. Care se distinge: lucrator bun. Favorabil: timp bun. Tare, puternic: o lovitura buna. Valabil: bilet bun pentru trei persoane. Pur, nefalsificat: aur bun. Adevarat, drept, nevitreg: frate bun. Adevarat, primar: var bun. Mare: un bun numar de cetateni. Om bun la Dumnezeu, iubit de Dumnezeu. Bun de gura, elocuent. Oameni buni! formula de chemare adresata mai ales taranilor si care corespunde cu domnilor. A pune un cuvint bun pentru cineva, a starui p. cineva. A fi bun plecat, buna plecata, a fi plecat pentru totdeauna. Nu e a buna (Munt.), nu e cea mai buna (treaba), nu e spre bine, e semn rau. A lua cu buna (Trans.), a lua cu binele, a proceda incet (cu ogodu). S.m. si f. Vechi. Bunic, bunica. S.n., pl. uri si e. Vechi. Bunatate. Azi (pl. uri). Avere (propriu si fig.): bunuri mobile si imobile, sanatatea e cel mai mare bun.Bun! interj. ild. bine!.

Craciun si (Mold. si) Creciun n., pl. uri (d. lat. creatio, -onis, creatiune, devenit neutru supt [!] infl. lui ajun [A. si O. Dens.], nu d. calatio, strigare [Papahagi, Puscaru]. D. rom vine bg. ceh. kracun, rut. kereun, krecun, ung. karacson. Cp. cu Nascut). Sarbatoarea nasterii lui Hristos (25-27 Decembre [!]), Mos Craciun, in povesti, un batrin cu barba alba, plin de zapada si sprijinit intr´un toiag si care aduce jucarii copiilor. La Romani, in locul Craciunului se sarbau [!] Suturnaliile (16-18 Dec.), iar la sfirsitu anului ziua nasterii zeilor. Abea in seculu al treilea, crestinii gnostici au instituit sarbatoarea Bobotezei (6 Ian.). Mult timp Boboteaza a tinut loc si de Craciun, cum se mai obisnuieste si acuma pin [!] Galileia. In biserica Apusului, s´a primit ziua de 25 Decembre pentru a sarba nasterea lui Hristos in anu 354, iar in cea de Rasarit, la 386, dupa hotarirea sfintului Ion Gura-de-aur. Ziua a fost luata de la pagini, care-l sarbau atunci pe zeu soarelui. – Obiceiu bradului de Craciun e luat de la vechii Germani si e pastrat de cei noi pina astazi. In casa romaneasca n´are ce sa caute acest brad de Craciun, ca Romanii au steaua, care se poate impodobi tot asa de frumos si nu se strica degeaba un brad.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)