Rezultate din textul definițiilor
PRAVALIS ~uri n. pop. Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis; pripor. /a (se) pravali + suf. ~is

PRIPOR ~oare n. Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis. /<bulg. pripor

REPEZIS ~uri n. 1) Panta abrupta a unei inaltimi (munte sau deal); versant abrupt; pripor. 2) Portiune in cursul unui rau unde apa curge foarte repede. 3) fig. rar Mani-festare violenta a unei stari; izbucnire. /repede + suf. ~is

DEFILEU, defileuri, s. n. Vale transversala ingusta, adanca si lunga, cu versanti abrupti, sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. – Din fr. defile.

RAVENA, ravene, s. f. Vale stramta cu versanti abrupti, instabili. – Din fr. ravin.

CANION ~oane n. Vale adanca si stramta, cu versanti abrupti (pe fundul careia curge un rau). [Sil. -ni-on] /<fr. canon; germ. Canon

DEFILEU ~ri n. Vale ingusta si adanca, cu versanti abrupti, constituind o cale naturala de trecere intre munti; trecatoare; pas. [Sil. -fi-leu] /<fr. defile

RAVENA ~e f. Vale stramta cu versanti abrupti, formata prin eroziune de suvoaie. /<fr. ravin

ZANOAGA ~ge f. 1) Depresiune circulara in zona muntilor, avand versante abrupte. 2) Poiana inverzita. 3) Loc intre munti sau dealuri potrivit pentru agricultura. 4) Ochi de apa care se formeaza dupa un zagaz. /<sl. za noga

BALCANI sau STARA PLATINA, lant muntos in Bulgaria, intre Timok (la V) si Marea Neagra (la E). Lungime: 555 km. latime: 20-50 km. Geologic si geografic, B. se impart transversal in trei sectoare distincte: B. Vestici, alcatuiti din roci cristaline si eruptive vechi, calcare mezozoice si flis; culmi cu versanti abrupti; trecatori inalte; alt. max.: 2.168 m (vf. Midjar); B. Centrali, formati din sisturi cristaline si granite; trecatori putine si inalte (Sipka, 1.330); alt. max.: 2.376 m. (vf. Botev); B. Estici, cu alt. intre 300 m (in E) si 1.000 m (in V), care impreuna cu Sredna Gora (M-tii Antibalcani), la S inchid depr. tectonice Sofia si Tundja superioara. Turism montan. Parcuri nationale.

CANION (‹ fr., sp.) s. n. Vale simetrica adinca si ingusta, de natura eroziva, cu versanti abrupti si cu fundul ingust, de obicei ocupat in intregime de albia minora (ex. Marele Canion Colorado, S.U.A.). Se formeaza in special in podisuri cu structuri orizontale, in roci dure si cu climat arid. ♦ C. submarin = vale submarina adinca si ingusta care incepe pe platforma continentala si sectioneaza abruptul continental in dreptul gurii de varsare a unui fluviu (delta sau estuar). Au fost descoperite in fata deltelor fl. Indus, Gange, Lena, Yukon si a estuarelor Hudson, Zair si Sf. Laurentiu.

SUBMINARE s.f. Actiunea de a submina si rezultatul ei. ♦ (Geol.) Formarea de nise la baza unor abrupturi si versanti, care provoaca surparea acestora. [< submina].

SUBMINARE s. f. 1. actiunea de a submina. 2. (geol.) formarea de nise la baza unor abrupturi si versante, care provoaca surparea acestora. (< submina)

RECUL s. n. 1. miscare catre inapoi a unui corp ca reactie fata de o forta exercitata asupra lui de un alt corp, care are o miscare intr-un anumit sens, considerat ca sens inainte. 2. miscare indarat, retragere. 3. (geol.) retragere a unui abrupt, a unui versant, a falezei, a fruntii unui ghetar datorita eroziunii, incalzirii climei etc. 4. (fig.) miscare in sens contrar progresului; regres. (< fr. recul)

RASTURNIS ~uri n. rar Panta abrupta a unei inaltimi (munte sau deal); versant pravalis; pripor. /a se rasturna + suf. ~is

CORNISA s.f. 1. Partea superioara, proeminenta si ornamentata a zidului unei constructii, pe care se sprijina acoperisul. ♦ Mulura proeminenta care inconjura un antablament, o mobila etc. 2. (Geogr.) Partea superioara, iesita in afara, a unui versant sau a unui perete stancos; panta abrupta. ♦ Acumulare de zapada, depusa de vant in forma de streasina care prelungeste o panta sau chiar acoperisul diverselor constructii. [Var. cornice s.f. / < fr. corniche].

CORNISA s. f. 1. partea superioara, ornamentata, a zidului unei constructii, pe care se sprijina acoperisul. 2. mulura proeminenta care inconjura un antablament, o mobila etc. 3. partea superioara, iesita in afara, a unui versant sau a unui perete stancos; panta abrupta. ◊ acumulare de zapada depusa de vant in forma de streasina, care prelungeste o panta sau chiar acoperisul diverselor constructii. (< fr. corniche)

pravali (pravalesc, pravalit), vb.1. A se rostogoli, a se invirti. – 2. A dobori, a pune jos. – Var. spravali. Sl. provaliti (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Cihac, II, 443; Conev 38). – Der. praval, s. n. (ripa, coasta; girla; suvoi); pravalac, s. n. (coasta, panta); pravalatec (var. pravalatic), adj. (abrupt); pravalis, s. n. (povirnis, panta); pravaluc, s. n. (versant).

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)