Rezultate din textul definițiilor
NOUAZECI num. card. Numar care are in numaratoare locul intre optzeci si noua si nouazeci si unu; se indica prin cifra 90 (sau XC). ◊ (Adjectival) Are nouazeci de ani. ◊ (Substantivat) Erau nouazeci. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul nouazeci. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De nouazeci de ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cate nouazeci de lei.Noua + zeci.

SAIZECI num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cifra cincizeci si noua si saizeci si unu si care se indica prin cifra 60 sau LX. ◊ (Adjectival) Are saizeci de ani. ◊ (Substantivat) Saizeci este o cifra. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Pagina saizeci. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Repeta de saizeci de ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saizeci de ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Cate saizeci de lei.Sase + zeci (refacut dupa treizeci).

TREIZECI num. card. Numar care are in numaratoare locul intre douazeci si noua si treizeci si unu si care se indica prin cifra 30 sau XXX. ◊ (Adjectival) Are treizeci de ani. ◊ (Substantivat) Scrie un treizeci pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Tomul treizeci. ◊ (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De treizeci de ori. ◊ (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) De treizeci de ori pe atata. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate treizeci de parti.Trei + zece.

CINCIZECI num. card. Numar situat in numaratoare intre patruzeci si noua si cincizeci si unu. ◊ (Adjectival) Acum cincizeci de ani. ◊ (Substantivat) Au muncit cincizeci. ◊ (in locul numeralului ordinal) Pagina cincizeci. (Intra in componenta num. adverbial) De cincizeci de ori. ◊ (Precedat de „cate” intra in componenta num. distributiv) Vin cate cincizeci. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. [Var.: cinzeci num. card.] – Cinci + zeci.

Heracles, vestit erou grec, neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in rindul zeilor, devenind nemuritor. Heracles – numit de catre romani Hercules – era fiul lui Zeus si al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul si infatisarea sotului ei, Amphitryon, plecat sa lupte impotriva teleboenilor (v. si Amphitryon). Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a nascut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat dupa aceea, s-a nascut Iphicles, frate geaman cu Heracles. Dindu-si seama de originea divina a lui Heracles, Amphitryon a consimtit sa-l creasca in casa sa, alaturi de Iphicles. Gelozia Herei fata de Alcmene s-a manifestat insa de timpuriu, inca inainte de nasterea copilului. Fiindca Zeus – ca sa-si ocroteasca viitorul fiu – fagaduise regatul Argosului primului urmas care se va naste din Perseus, Hera a indemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona nasterile, sa intirzie nasterea lui Heracles si s-o grabeasca in schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorita acestui fapt, Eurystheus se naste la sapte luni, revenindu-i lui Argosul (v. si Eurystheus), iar Heracles e purtat zece luni in pintece de Alcmene. Minia Herei continua sa se reverse si dupa nastere, de data asta insa asupra copilului. Intr-o noapte, cind cei doi frati se aflau in leaganul lor, ea le trimite doi serpi cu gindul sa-l ucida pe Heracles. Fara sa-si piarda cumpatul, Heracles, desi avea numai zece luni, ii apuca pe fiecare cu cite o mina si-i sugruma, in timp ce Iphicles, ingrozit, trezeste toata casa cu tipetele lui. Este un semn in plus pentru Amphitryon cu privire la originea divina a copilului. El il creste insa mai departe in casa sa, ca pe propriul sau fiu. Cind Heracles creste, el isi inspaiminta parintele, ucigindu-si dascalul, pe Linus, si acest fapt il determina pe Amphitryon sa-l trimitp pe Heracles la tara sa-i pazeasca cirezile. Eroul sta acolo pina la virsta de optsprezece ani, cind savirseste primul sau act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatalui sau. Cu aceasta ocazie el se uneste cincizeci de nopti la rind cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care sta in gazda tot timpul cit dureaza vinatoarea. Dupa ce ucide fiorosul animal, Heracles se intoarce acasa. Pe drum se intilneste cu solii regelui Erginus, trimisi sa ridice tributul la care erau supusi tebanii. El se lupta cu Erginus si il invinge. Drept multumire ca i-a scapat pe tebani de tributul injositor, regele Creon i-o da in casatorie lui Heracles pe fiica sa, Megara. Cu Megara eroul a avut maui multi copii. Urmarindu-l mai departe cu minia sa divina, Hera ii ia mintile si, intr-un delir furios, il determina sa-si ucida copiii. In urma savirsirii acestei faradelegi, eroul consulta oracolul de la Delphi. Pentru ispasire, Apollo ii porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care-l pune la felurite munci, Heracles savirseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (sau ispravile) lui Heracles.Prima munca este uciderea leului din Nemea, o fiara inspaimintatoare care pustia tinutul respectiv. Eroul il sugruma apoi il jupoaie de pielea ingrozitoare la vedere. Infatisindu-se mai apoi imbracat in aceasta piele lui Eurystheus, acesta, de frica, nu-i ingaduie sa patrunda in cetate ci ii porunceste sa-si depuna prada inaintea portilor. Cu aceasta ocazie eroul infiinteaza Jocurile Nemeiene.A doua munca a lui Heracles este uciderea hidrei din Lerna. Nascuta din Typhon si din Echidna, hidra era un balaur monstruos, a carui rasuflare ucidea pe oricine ii simtea duhoarea. Ea avea nenumarate capete, care pe masura ce erau retezate, cresteau la loc. Unul dintre capete era nemuritor. Heracles a reusit sa-i reteze capetele si, cu ajutorul nepotului sau, Iolaus, sa-i arda carnea in locul unde fusesera, pentru a le impiedica sa mai regenereze. La urma el ii reteaza si capul cel nemuritor si, ingropindu-l in pamint, impinge deasupra lui o stinca uriasa. Singele hidrei era si el aducator de moarte. De aceea, la plecare, eroul si-a m***t sagetile in el, facindu-le astfel veninoase. – A treia munca a lui Heracles este prinderea mistretului de pe muntele Erymanthus. Groaznicul animal a fost urmarit de catre erou prin mijlocul unor zapezi inalte, pina cind, sleit de puteri, a fost prins. – A patra munca a lui Heracles este prinderea unui caprior cu coarne de aur, care apartinea zeitei Artemis. Vestit prin iuteala lui, capriorul a fost fugarit un an incheiat de catre erou, care, in cele din urma, l-a ajuns in Arcadia si, ranindu-l usor, a reusit sa-l prinda. – A cincea munca a lui Heracles este curatarea grajdurilor lui Augias. Augias, regele din Elis, avea peste trei mii de vite si grajdurile care le adaposteau nu mai fusesera curatate de peste treizeci de ani. La porunca lui Eurystheus, Heracles s-a legat sa le curete intr-o singura zi, cerindu-i o rasplata lui Augias, daca avea sa reuseasca. Augias s-a invoit. Atunci eroul a schimbat cursurile riurilor Alpheus si Peneus si, abatindu-le prin mijlocul grajdurilor, a facut ca tot gunoiul sa fie dus de ape pina-n seara. Cind si-a cerut insa plata cuvenita, Augias a refuzat sa-si tina fagaduiala, fapt pentru care avea sa fie pedepsit mai tirziu de catre erou. – A sasea munca a lui Heracles este distrugerea pasarilor stimfalide. In padurile care imprejmuiau lacul Tsymphalis din Arcadia salasluiau puzderie de pasari de prada, care pustiau tinutul. Heracles le-a stirpit ucigindu-le cu sagetile sale otravite. – A saptea munca a lui Heracles este prinderea taurului din Creta. Odinioara, regele Minos voise sa-i sacrifice taurul lui Poseidon dar, cucerit de frumusetea animalului, il crutase. Zeul marii se razbunase, facind taurul sa devina furios. Heracles a reusit sa-l prinda si i l-a adus lui Eurystheus, care insa i-a redat libertatea. – A opta munca a lui Heracles este imblinzirea iepelor lui Diomedes. Diomedes, regele Thraciei, avea niste iepe salbatice pe care le hranea cu carne omeneasca. Heracles l-a ucis pe Diomedes si le-a dat iepelor lui sa-i manince trupul. Dupa ce s-au ospatat din carnea stapinului lor, iepele au devenit blinde si s-au lasat usor prinse. Heracles i le-a dus si pe acestea lui Eurystheus. – A noua munca a lui Heracles este dobindirea cingatorii purtate de Hippolyte, regina amazoanelor. Cingatoarea ii fusese daruita acesteia de insusi Ares, zeul razboiului. Heracles i-o ia, dupa ce se lupta cu amazoanele, si o daruieste fiicei lui Eurystheus. – A zecea munca a lui Heracles este aducerea boilor lui Geryon (v. si Geryon), tot la porunca lui Eurystheus. Cirezile de boi ale lui Geryon se aflau pe insula Erythia, departe, catre apusul lumii. Ca sa ajunga acolo, eroul a strabatut desertul Libyei, apoi Oceanul, iar ca sa puna mina pe boii lui Geryon, l-a ucis mai intii pe Orthrus, ciinele cu doua capete care-i pazea, apoi pe Eurytion, uriasul care-i pastea si, in sfirsit, pe insusi Geryon, monstrul cu trei trupuri, caruia-i apartineau. Dupa multe peripetii, Heracles ajunge cu bine din nou la Eurystheus, nu fara sa fi avut insa de furca pe drumul de intoarcere cu numerosi dusmani care-l atacasera, vrind sa-i fure boii. – A unsprezecea munca a lui Heracles este culegerea merelor din Gradina Hesperidelor. Merele acestea erau de aur, si ele apartineau Herei, care le primise in dar, cu prilejul nuntii ei cu Zeus, de la Gaea. Hera le dusese in Gradina Hesperidelor si i le daduse in paza lui Ladon, un balaur urias cu o suta de capete. Dupa ce cutreiera mari si tari, dupa ce trece prin Caucasus unde-l elibereaza pe Prometheus (v. si Prometheus), Heracles ajunge la hiperboreeni, unde se afla faimoasa gradina, si, cu ajutorul lui Atlas, izbuteste sa fure merele si i le aduce lui Eurystheus. – A douasprezecea – si cea din urma – munca a lui Heracles este aducerea lui Cerberus din imparatia umbrelor subpamintene, cea mai grea incercare la care a fost supus eroul. In indeplinirea acestei sarcini, el a fost ajutat de Hermes si de Athena. Ajuns in Infern, Heracles s-a intilnit cu umbra lui Meleager – caruia, cu aceasta ocazie, i-a fagaduit s-o ia in casatorie pe Deianira (v. si Deianira) – cu Pirithous, cu Theseus si cu Ascalaphus, pe care i-a scapat din chinurile la care erau supusi si, in sfirsit, cu zeul Hades, care s-a invoit sa i-l dea pe Cerberus cu conditia ca eroul sa-l prinda fara sa se serveasca de vreo arma. Stringindu-l cu amindoua miinile de git, Heracles a reusit sa-l stapineasca pe Cerberus si sa-l tirasca dupa el, pe pamint. La vederea lui Cerberus insa, Eurystheus a fost atit de infricosat incit s-a ascuns si n-a vrut sa-l primeasca. Neavind ce face cu el, Heracles l-a adus atunci inapoi in Infern. In afara acestor ispravi, eroul a savirsit, in diferite imprejurari, numeroase alte acte de curaj si vitejie, care i-au dus faima si l-au facut renumit. Printre ele se numara: 1. Expeditia intreprinsa impotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat sa-i dea lui Heracles rasplata cuvenita pentru faptul ca eroul a salvat-o pe Hesione, fiica regelui, din ghearele unui monstru ingrozitor. Heracles ataca cetatea, il ucide pe rege impreuna cu toti fiii lui si i-o da de sotie pe Hesione lui Telamon, unul dintre tovarasii lui de arme (v. si Hesione 1.). 2. Razboiul impotriva gigantilor, in care eroul a luptat alaturi de olimpieni (v. Gigantes). 3. Razboiul impotriva lui Augias, intreprins de erou datorita faptului ca regele din Elis refuzase sa-i dea plata cuvenita pentru ca i-a curatat grajdurile. Cu ocazia victoriei, eroul a infiintat Jocurile Olimpice. 4. Expeditia organizata impotriva Pylosului, unde domnea regele Neleus (v. si Neleus), expeditie in cursul careia Heracles il ucide pe rege impreuna cu toti fiii lui in afara de unul singur, Nestor. Cu aceasta ocazie Heracles a ranit mai multi zei, printre care pe Hera si pe Ares. 5. Razboiul impotriva Spartei (v. si Hippocoon), in cursul caruia, desi invingator, eroul este ranit la mina si vindecat apoi de catre Asclepius. 6. Lupta impotriva driopilor, in care, invins la inceput, Heracles iese in cele din urma invingator, ii bate pe driopi si-i pune pe fuga. Motivul izbucnirii conflictului intre erou si driopi a fost faptul ca, o data, pe cind trecea prin tinutul lor calatorind impreuna cu Deianira si cu fiul sau Hyllus, driopii au refuzat sa-i dea sa manince copilului, care era infometat. 7. Lupta cu centaurii, stirniti de mirosul vinului pe care eroul il bause in pestera lui Pholos. Cu aceasta ocazie a fost ucis din greseala de catre Heracles si bunul centaur Chiron. 8. Readucerea Alcestei din regatul subpamintean (v. Admetus). 9. Lupta cu Antaeus (v. Antaeus). 10. Lupta cu Cycnus (v. Cycnus 2.), pe care l-a ucis in drum spre Gradina Hesperidelor. 11. Eliberarea lui Prometeus. Traversind Caucazul, pe drumul spre aceeasi Gradina a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus inlantuit de o stinca. 12. Lupta impotriva lui Lycaon, fiul lui Ares si al Pyrenei, care, opunindu-se trecerii lui Heracles spre Gradina Hesperidelor, a fost invins si el de catre erou. 13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omorit cu maciuca sa, ajutat fiind si de zeita Athena. 14. Prinderea cercopilor (v. Cercopes). In sfirsit, viata eroului, bogata in peripetii, cuprinde si alte episoade menite sa-i ilustreze forta si vitejia. De pilda, este cunoscut episodul luptei dintre Heracles si zeul apei Achelous, pentru a obtine mina Deianirei, sora lui Meleager, caruia, in Infern, eroul ii fagaduise s-o ia de sotie (v. mai sus). Dupa casatorie, omorind din greseala o ruda a sotiei sale, Heracles este silit sa porneasca in exil impreuna cu Deianira si cu fiul lor, Hyllus. Pe drum Deianira este atacata de centaurul Nessus, care vrea s-o violeze. Heracles il raneste mortal cu una din sagetile sale otravite. Inainte de a muri, centaurul ii daruieste Deianirei un filtru miraculos, filtru care – dupa spusele lui – avea sa i-l aduca inapoi pe Heracles atunci cind ei i se va parea ca eroul n-o mai iubeste. Siretenia lui Nessus si gelozia Deianirei aveau sa pricinuiasca, mai tirziu, moartea eroului (v. Deianira). In urma uciderii nedrepte a lui Iphitus, fiul regelui Eurytus (v. si Iphitus), Heracles e atins de nebunie. Pentru a fi „purificat” el se duce la Delphi, dar acolo, insultind oracolul, isi atrage asupra-si minia lui Apollo. In urma omorului si a sacrilegiului comis, el nu mai poate fi purificat decit daca se va vinde ca sclav, timp de trei ani, pentru a-i sluji unui stapin. Asa ajunge Heracles in slujba Omphalei, regina Lydiei. E rastimpul in care eroul, robit si iubit de regina, participa la vinatoarea mistretului din Calydon. Dupa implinirea termenului, Heracles se razboieste cu regele Eurytus. Pe vremuri, Eurytus ii refuzase mina fiicei sale, Iole. Eroul se lupta cu Eurytus, il ucide si, cum dragostea pentru fiica acestuia persista, o ia cu el pe Iole. Aflind, Deianira ii trimite o camata imbibata cu filtrul lui Nessus, pe care Heracles il ucisese odinioara. Departe de a-i aduce inapoi sotul, filtrul – razbunare perfida a centaurului – Face ca vesmintul o data imbracat sa se lipeasca de trupul eroului si sa ia foc. In zadar se lupta Heracles cu desperare sa scape de camasa ucigatoare. O data cu ea isi smulge de pe trup fisii de carne si flacarile mistuitoare ii ajung pina la oase. Atunci, simtindu-si sfirsitul aproape – in timp ce Deianira ingrozita de fapta ei se sinucide – eroul isi inalta singur un rug si se pregateste de moarte. El o incredinteaza fiului sau Hyllus pe Iole si lasa cu limba de moarte ca, mai tirziu, cei doi sa se casatoreasca. Isi daruieste arcul si sagetile lui Philoctetes si se urca pe rugul de mai inainte pregatit. In timp ce flacarile rugului se inasta, un nor pogoara din ceruri si cade un trasnet. Cind ceata se risipeste, corpul eroului nu mai exista. El a fost luat in Olympus, unde va petrece dupa moarte in rindul nemuritorilor. Vechea urap a Herei se sterge. Ea il primeste acum pe Heracles in lacasul zeilor, casatorindu-l cu fiica ei, Hebe, zeita vesnicei tinereti. Eroul devine nemuritor, drept rasplata pentru vitejia, curajul si nedreptatile indurate pe pamint.

DECENIU, decenii, s. n. Perioada de zece ani. – Din lat. decennium, it. decennio.

DECENAL, -A, decenali, -e, adj. Care dureaza zece ani. ♦ Care are loc din zece in zece ani. – Din fr. decennal, lat. decenalis.

IMPLINIT adj. 1. complet, intreg. (Are cinci ani ~ti.) 2. deplin, incheiat, intreg. (zece ani ~ti.) 3. completat, intregit, rotunjit. (Suma ~.) 4. v. gras. 5. v. indeplinit.

INTREG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul intreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. implinit. 6. deplin, implinit, incheiat. (Au trecut zece ani intregi.) 7. bun, plin. (O zi intreaga a tot muncit.) 8. rotund. (Cifra intreaga.) 9. tot. (Intreaga tara.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, nestirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a ramas intreg dupa cadere.) 13. v. neinceput. 14. v. teafar. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.

DECADA ~e f. 1) Perioada de zece zile consecutive (consacrata unor manifestari speciale sau unui eveniment deosebit). 2) Perioada de zece ani consecutivi; deceniu. 3) tehn. Grupare de zece elemente omogene ale unui sistem. /<fr. decade

DECENAL ~a (~i, ~e) 1) Care dureaza un deceniu. 2) si adverbial Care are loc o data la un deceniu; din zece in zece ani. 3) Care este prevazut pentru un deceniu. Plan ~. /<fr. decennal, lat. decennalis

DECENIU ~i n. 1) Unitate de masura a timpului egala cu zece ani. 2) Perioada de zece ani consecutivi; decada. [Sil. -ce-niu] /<lat. decennium, it. decennio

OSTRACISM n. 1) (in Grecia antica) Judecata a poporului, prin care un cetatean, considerat ca fiind periculos pentru stat, era exilat pentru zece ani. 2) Decizie de excludere sau de indepartare de la putere a unei persoane sau a unei grupari politice. /<fr. ostracisme

DECENAL, -A adj. Care tine zece ani. ♦ Care se petrece din zece in zece ani. [Cf. fr. decennal, lat. decennalis].

DECENIU s.n. Perioada de zece ani. [Pron. -niu. / < lat. decennium, cf. it. decennio].

DECENAL, -A adj. care dureaza zece ani. ◊ care se petrece din zece in zece ani. (< fr. decennal, lat. decennalis)

DECENIU s. n. perioada de zece ani; decada (3). (< lat. decennium, it. decennio)

CALIPSO (KALYPSO) (in „Odiseea”), nimfa marina, regina a insulei Ogigia din M. Ionica. L-a retinut timp de sapte (sau zece) ani pe Ulise, incercind sa-l convinga sa se casatoreasca cu ea, oferindu-i in schimb nemurirea.

CIBERNETICA (‹ fr. {i}) s. f. Stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlul in sistemele tehnice si organismele vii, din punct de vedere al analogiilor formale (nu si din acela al constitutiei si al functionarii lor). Are numeroase si variate aplicatii in toate domeniile tehnicii, in economie, biologie, medicina etc. In anul 1938, in lucrarea „Psihologia consonantista”, savantul roman St. Odobleja face prima expunere ampla a unor principii cibernetice, inainte cu zece ani de aparitia lucrarii „Cibernetica” a lui N. Wiener. V. sistem cibernetic.C. economica = ramura a c. care se ocupa cu aplicarea ideilor si metodelor c. la sistemele economice; priveste economia, precum si verigile structurale si functionale ale acesteia, ca in sisteme in care se desfasoara procese de reglare si de comanda realizate prin circulatia si transformarea informatiei.

TITAN4 (in mitologia greaca; si ca n. pr.), fiecare dintre cei sase uriasi legendari (Ocean, Koios, Krios, Hiperion, Iapet, Cronos), fiii lui Uranus si ai Geei. S-au razboit zece ani cu Zeus si cu ceilalti zei olimpieni. Infranti, au fost aruncati in Tartar. Im miturile de mai tarziu t. sunt confundati cu gigantii.

anius, profet care a domnit in insula Delos pe vremea razboiului troian. Era fiul lui Apollo, iar prin mama sa, Rhoeo, se tragea din Dionysus. anius s-a casatorit cu Dryope, cu care a avut trei fete: pe Oeno, S****o si Elais. Ele primisera in dar de la stramosul lor, Dionysus, puterea de a transforma orice obiect ar fi dorit in vin, griu sau untdelemn. Cind Agamemnon a trecut prin Delos in drum spre cetatea Troiei, anius, care stia ca razboiul avea sa se prelungeasca zece ani, i-a oferit serviciile fetelor sale, pentru a asigura hrana necesara soldatilor. Ele l-au insotit un timp pe Agamemnon dar, de la o vreme urindu-li-se, au fugit. Urmarite de greci au implorat sprijinul lui Dionysus, care le-a metamorfozat in porumbei. Se spunea ca in amintirea lor ar fi fost oprita, in insula Delos, uciderea porumbeilor.

Calchas, fiul lui Thestor, era un prezicator vestit din cetatea Mycanae, care i-a insotit pe greci la Troia. Printre altele a prezis ca cetatea Troiei va fi cucerita dupa zece ani de asediu si numai cu concursul lui Achilles (v. si Achilles). La rindul sau, lui Calchas i s-a prezis ca va muri atunci cind va intilni un prezicator mai priceput decit el. Intilnindu-l in apropiere de Colophon in persoana lui Mopsus, care s-a dovedit a fi mai iscusit decit el in arta prezicerii, Calchas a murit de necaz.

Calypso, nimfa din insula Ogygia, unde se spunea ca ar fi naufragiat Odysseus. Indragostindu-se de erou, Calypso i-a fagaduit nemurirea, cerindu-i in schimb sa ramina pururi linga ea. Minat de dorul de a se intoarce neintirziat in Ithaca, Odysseus refuza sa se invoiasca. El e retinut totusi timp de sapte (dupa o alta varianta – timp de zece) ani de catre Calypso care, in cele din urma, la porunca lui Zeus ii da drumul, lasindu-l sa-si continue calatoria (v. si Odysseus).

Epigoni, nume purtat de Aegialeus, Amphilochus, Diomedes, Euryalus, Promachus, Sthenelus si Thersander. Ei erau urmasii directi ai celor sapte eroi care au participat la prima expeditie organizata impotriva cetatii Thebae (v. si Adrastus 1.). zece ani mai tirziu, pentru a razbuna moartea parintilor lor, epigonii, sub conducerea lui Alemaeon (v. si Alemaeon), au organizat, la rindul lor, o noua expeditie. Ea s-a soldat cu infringerea cetatii Thebae, care a fost pradata si distrusa. Dintre epigoni, singur Aegialeus a pierit in lupta.

decenal, -a adj. (lat. decennalis). Care dureaza un deceniu ori se face la zece ani o data.

deceniu n. (lat. decennium, d. decem, zece, si annus, an. V. bi-, tri- si chincheniu). Spatiu de zece ani.

octombrie an title="substantiv masculin">s. m.an> – Luna a an style='color:white;background:green'>zecean>a a anului. an title="varianta">Var.an> octomvrie, octobre. an title="slav(a)">Sl.an> oktębri, oktovrii (Cihac, II, 224). Infixul nazal, an title="confer">cf.an> an title="bulgar(a)">bg.an> oktomvrii (Candrea), poate fi de origine an title="slav(a)">sl.an> sau prin analogie cu noiembrie (Tiktin; Graur, BL, IV, 77).

OCTOMBRIE an title="substantiv masculin">s. m.an> A an style='color:white;background:green'>zecean>a luna a anului, care urmeaza dupa septembrie; brumar, brumarel. [an title="varianta">Var.an>: octomvrie, (an title="popular">pop.an>) octomvre an title="substantiv masculin">s. m.an>] – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> oktovrii.

BRUMAREL m. pop. A an style='color:white;background:green'>zecean>a luna a anului; octombrie. /brumar + suf. ~el

OCTOMBRIE m. A an style='color:white;background:green'>zecean>a luna a anului. [Sil. -bri-e] /<sl. oktovrii

DECADAL, -A adj. care se repeta la zece zile (sau ani). (< engl. decadal)

BANZAI interj. viata lunga!, (zece mii de ani) traiasca! (< germ. banzai)

DECEMVIR ~i m. ist. (in Roma antica) Fiecare dintre cei zece magistrati care in anii 451-450 i.e.n. au intocmit codul de legi, cunoscut sub numele de „cele 12 table”. /<lat. decemvir, fr. decemvir

NOUA num. card., s. m. 1. Num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre opt si zece; se indica prin cifra 9 (sau IX). ◊ (Adjectival) Are noua ani.Expr. A avea noua vieti (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. (Peste) noua mari si (noua) tari = foarte departe. ◊ (Substantivat) Veneau noua. (Cu valoare de num. ord.) Volumul noua. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De noua ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cumpara cate noua (mere). 2. S. m. Semn grafic care reprezinta numarul noua (1); p. ext. desen, figura in forma acestui semn. ♦ Nota noua (1). – Lat. novem.

STRATEG, strategi, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Comandant militar in unele cetati ale Greciei antice; fiecare dintre cei an style='color:white;background:green'>zecean> magistrati supremi ai Atenei, alesi pe o durata de un an. 2. Comandant de osti, bun cunoscator al strategiei. – Din an title="limba franceza">fr.an> stratege, an title="limba latina">lat.an> strategus.

DECEMVIR, decemviri, s. m. Fiecare dintre cei zece magistrati romani ce au alcatuit comisia care a dat Romei (in anii 451 si 450 a. Cr.) un cod de legi („cele 12 table”). – Din lat. decemvir, fr. decemvir.

DECEMVIR s.m. 1. Fiecare dintre cei zece magistrati romani care formau comisia care urma sa dea Romei un cod de legi in anul 451 i.e.n. 2. Membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antica. [< lat. decemvir, cf. fr. decemvir].

DECEMVIR s. m. 1. fiecare dintre cei zece magistrati romani care formau comisia ce urma sa dea Romei un cod de legi in anul 451 a. Chr. 2. membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antica. (< lat. decemvir, fr. decemvir)

OPTSPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre saptesprezece si nouasprezece. ◊ (Adjectival) Are optsprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un optsprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Volumul optsprezece. ◊ (Formeaza num. multiplicativ) De optsprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza num. distributiv) Aveau cate optsprezece lei.Opt + spre + zece.

TREISPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre doisprezece si paisprezece si care se indica prin cifra 13 sau XIII. ◊ (Adjectival) Treisprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un treisprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul treisprezece. ◊ (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De treisprezece ori. ◊ (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) De treisprezece ori pe atata. = (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate treisprezece parti.Trei + spre + zece.

UNSPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre 10 si 12 si care se indica prin cifrele 11 sau XI. ◊ (Adjectival) Are unsprezece ani. (Eliptic, indicand ora, ziua etc.) Azi suntem in unsprezece. ◊ (Substantivat, m.) Scrie un unsprezece. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Capitolul unsprezece. * (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De unsprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate unsprezece parti.Un + spre + zece.

SAISPREzece num. card. Numar care, in numaratoare, are locul intre cincisprezece si saptesprezece si care se indica prin cifra 16 sau XVI. ◊ (Adjectival) Are saisprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un saisprezece pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Capitolul saisprezece. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Scrie de saisprezece ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saisprezece ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Cate saisprezece lei. [Var.: (rar) sasesprezece num. card.] – Sase + spre + zece.



Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)